Decizia nr. 529/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și a acestei legi în întregul său, excepție ridicată de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar Botoșani, în Dosarul nr. 6.114/40/2011 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.683D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 93D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ana Aciobănițe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortă Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamțu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea și Rodica Străchinaru în Dosarul nr. 3.087/40/2011 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 1.683D/2011 și nr. 93D/2012.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 93D/2012 la Dosarul nr. 1.683D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume

Decizia nr. 256/2012 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.114/40/2011, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și a acestei legi în întregul său, excepție ridicată de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar Botoșani, într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.

Prin Încheierea din 30 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.087/40/2011, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ana Aciobănițe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortă Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamțu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea și Rodica Străchinaru într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textele de lege criticate încalcă dreptul de proprietate asupra sumei reprezentând diferența dintre salariul cuvenit și salariul efectiv primit în perioada iulie-decembrie 2010, drept ce reprezintă un "bun" în sensul art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și al art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fapt ce contravine normeloreuropene invocate și, totodată, dispozițiilor constituționale ale art. 20 și art. 148 alin. (2), precum și celor ale art. 44 alin. (1)-(3) și art. 136.

De asemenea, arată că, în schimbul diminuării drepturilor salariale potrivit dispozițiilor legale criticate, nu se acordă despăgubiri proporționale și susține încălcarea, prin prevederile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 , a dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (5) și art. 53. Sunt invocate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 și 23 octombrie 2007, pronunțate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei și Cazacu împotriva Republicii Moldova.

Arată că, deși prevederile

Legii nr. 118/2010

referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate până la data de 31 decembrie 2010, legea criticată își produce efectele și în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bază salariul brut din luna octombrie a anului 2010, care a fost diminuat conform acestor dispoziții legale.

În susținerea neconstituționalității

Legii nr. 118/2010

în întregul său, se afirmă că aceasta a fost adoptată cu încălcarea termenului de două zile prevăzut la

art. 15 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și, implicit, a prevederilor art. 147 alin. (2) din Constituție.

Instanțele de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume

deciziile nr. 872

și

nr. 874/2010 ,

nr. 975/2010 ,

nr. 1.655/2010

și

nr. 1.155/2011 .

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât prevederile

Legii nr. 118/2010

au avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv în perioada iulie-decembrie 2010.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și a acestei legi în întregul său, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Prevederile art. 1 alin. (1) din actul normativ menționat au următorul conținut: "Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile

Legii-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%."

Autorii excepției susțin că textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) privind garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă și a caracterului obligatoriu al convențiilor colective, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 136 alin. (1)-(5) privind Proprietatea, art. 147 alin. (2) referitor la deciziile Curții Constituționale, art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și dispozițiilor art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul de proprietate și art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la protecția proprietății.

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate de autorii excepției, prin

Decizia nr. 256 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Curtea a reținut că acestea se circum scriu faptului că decretul de promulgare a

Legii nr. 118/2010

a fost emis în interiorul termenului de două zile prevăzut de

art. 15 din Legea nr. 47/1992 .

În acest context, Curtea a constatat că natura juridică a acestui termen este una de protecție a titularilor dreptului de sesizare a Curții Constituționale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii și eludarea, în acest fel, a controlului de constituționalitate a priori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare și-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituționalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceștia să își fi exercitat dreptul prevăzut de

art. 146 lit. a) din Constituție. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010 , titularii dreptului de sesizare prevăzuți la art. 146 lit. a) din Constituție și-au exercitat acest drept.

Astfel, chiar dacă Președintele a promulgat legea criticată pentru neconstituționalitate, aceștia aveau dreptul și posibilitatea să sesizeze Curtea Constituțională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării. Încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituționalitate a legii, care a fost adoptată de către Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigențelor de ordin constituțional.

Promulgarea este un act ulterior adoptării legii și exterior voinței emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituționalitate în legătură cu acesta nu afectează constituționalitatea extrinsecă a legii (a se vedea

Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011).

2. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză.

Astfel, atât prin

Decizia nr. 256 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, cât și prin

Decizia nr. 66 din 13 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012, Curtea a constatat că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilității dispozițiilor legale criticate cu fiecare dintre condițiile strict și limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizației/soldei cu 25% constituie o restrângere a exercițiului dreptului constituțional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea, însă, a dispozițiilor art. 53 din Constituție.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei este prevăzută prin

Legea nr. 118/2010

și se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluția legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea "securității naționale", care ar putea afecta însăși ființa statului prin amploarea și gravitatea fenomenului.

Cu privire la proporționalitatea situației care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporționalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei) și scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) și că există un echilibru între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, și anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului protejat, și este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în același cuantum și mod.

În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a stabilit că drepturile salariale constituie un "bun" ce intră în sfera de protecție a dreptului de proprietate, dar care nu vizează drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide și exigibile.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și a acestei legi în întregul său, excepție ridicată de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar Botoșani, în Dosarul nr. 6.114/40/2011 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, precum și de către Ana Aciobănițe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortă Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamțu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea și Rodica Străchinaru în Dosarul nr. 3.087/40/2011 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 mai 2012.