Decizia nr. 485/2012

Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1-3 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Maria Crainic în Dosarul nr. 6.650/100/2010 al Tribunalului Maramureș - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.184D/2011.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 30 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.650/100/2010, Tribunalul Maramureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1-3 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea Maria Crainic într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la decizia de pensionare, emisă în baza
Legii nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate se aplică situației juridice născute anterior și afectează în chiar substanța sa dreptul câștigat, ceea ce contravine principiului neretroactivității legii.
Mai arată că existența dreptului câștigat trebuie raportată la data emiterii deciziei privind acordarea pensiei de serviciu. Pensia specială de care a beneficiat contestatoarea a fost stabilită în baza legilor speciale, derogatorii de la dreptul comun, menite a reglementa situațiile juridice constituite, modificate și stinse sub imperiul acelor reglementări. Chiar dacă plata pensiei se face prin prestații periodice, statul nu poate, printr-o lege ulterioară, să suprime dreptul la plata unei pensii speciale stabilite în baza unei decizii care și-a produs deja efectele, sub imperiul legislației în vigoare la data emiterii. În acest sens invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 375/2005 .
De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate susține că dreptul la pensia de serviciu poate fi asimilat unui drept de proprietate, sens în care invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Buchen împotriva Cehiei, și Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunțată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei.
În același sens invocă
Decizia nr. 38/2011 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a dispus suspendarea executării
Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 , și Sentința civilă nr. 3.811/2010, pronunțată de Curtea de Apel București, prin care s-a dispus suspendarea executării
Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 .
Tribunalul Maramureș - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin
deciziile nr. 871/2010
și nr. 873/2010.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cât privește critica referitoare la încălcarea
art. 15 din Constituție, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 871/2010 , nr. 873/2010 și nr. 458/2003. Referitor la încălcarea art. 44 din Constituție, consideră că această critică este neîntemeiată, deoarece partea din pensie ce reprezintă suplimentul din partea statului se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, iar suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive nu poate avea semnificația unei exproprieri. În acest sens, invocă Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Muller împotriva Austriei, 1972.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 1-3 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții care au următorul conținut:
- Art. 1: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular;
e) pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";
- Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate și anticipate parțiale dintre cele prevăzute la
art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) și f) devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaș, în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menționate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la
art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.";
- Art. 3: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție : art. 15 alin. (1) potrivit cărora "Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea", art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
I. Examinând excepția de neconstituționalitate, sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Curtea constată că, în cauza de față, obiectul litigiului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate îl reprezintă contestația depusă de Maria Crainic la decizia privind recalcularea pensiei de serviciu de care beneficia în baza
Legii nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Ținând cont de prevederile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia", Curtea constată că numai dispozițiile art. 1 lit. c),
art. 2 și 3 din Legea nr. 119/2010
au legătură cu soluționarea litigiului, acestea referindu-se la pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Celelalte dispoziții ale
art. 1 din Legea nr. 119/2010 , cuprinse în lit. a), b), d)-h), se referă la pensiile de serviciu ale altor categorii socioprofesionale și, prin urmare, nu au legătură cu soluționarea litigiului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate.
În consecință, Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. a), b), d)-h) din Legea nr. 119/2010 , ca inadmisibilă.
II. Analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c),
art. 2 și 3 din Legea nr. 119/2010 , Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra acestor dispoziții de lege, prin raportare la aceleași prevederi constituționale ca și cele invocate în cauza de față, prin
Decizia nr. 1.481/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 36 din 17 ianuarie 2012, și prin
Decizia nr. 1.359/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, constatând constituționalitatea acestora.
În ceea ce privește critica referitoare la dreptul de proprietate și principiul neretroactivității legii civile, prin deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat, reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție ". "Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".
În concluzie, Curtea a reținut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de ┬'bdbun┬╗, ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".
Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
De altfel, prin Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11 nr. 45.581/11 nr. 45.583/11, 45.587/11 și nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești în pensii contributive, în temeiul
Legii nr. 119/2010 , este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeași Convenție, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2 și
art. 3 din Legea nr. 119/2010 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. a), b), d)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Maria Crainic în Dosarul nr. 6.650/100/2010 al Tribunalului Maramureș - Secția civilă.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2 și
art. 3 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2012.