Decizia nr. 530/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 118/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar
- Legea nr. 285/2010 28 decembrie 2010 (prevederi anume) privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și
art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și ale
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani în Dosarul nr. 3.994/40/2011 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.684D/2011.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 și nr. 200D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, nr. 2.157/40/2011, nr. 7.325/40/2011, nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011, nr. 4.718/40/2011, nr. 7.443/40/2011 și nr. 7.451/40/2011 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 1.684D/2011, nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 și nr. 200D/2012.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 și nr. 200D/2012 la Dosarul nr. 1.684D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.994/40/2011, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și
art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și ale
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.
Prin încheierile din 10 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, încheierile din 16 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 2.157/40/2011 și nr. 7.325/40/2011, încheierile din 22 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011 și nr. 4.718/40/2011, precum și prin încheierile din 10 ianuarie 2012, pronunțate în dosarele nr. 7.443/40/2011 și nr. 7.451/40/2011, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în cauze având ca obiect litigii de muncă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate încalcă grav dreptul lor de proprietate asupra bunului reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestată, fără a exista vreuna din cauzele prevăzute de art. 53 din Constituție și fără caracter temporar, deoarece
art. 1 din Legea nr. 285/2010
preia sine die diminuarea salarială dispusă prin
Arată că, în schimbul diminuării drepturilor salariale potrivit dispozițiilor legale criticate, nu se acordă despăgubiri proporționale. În acest sens, sunt invocate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 și 23 octombrie 2007, pronunțate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei și Cazacu împotriva Republicii Moldova. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată contravine și art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Totodată, autorul excepției apreciază că prin modul în care a fost promulgată
se constată o încălcare a dispozițiilor art. 147 alin. (2) din Constituție și a prevederilor
art. 15 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și a celor ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaților.
În fine, susține că, deși prevederile
referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate până la data de 31 decembrie 2010, legea criticată își produce efectele și în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bază salariul brut din luna octombrie a anului 2010, legea fiind de actualitate prin preluarea dispozițiilor sale de către
art. 1 din Legea nr. 285/2010 .
Tribunalul Botoșani - Secția civilă și-a exprimat opinia în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.684D/2011, în sensul constituționalității reglementării criticate, având în vedere și faptul că instanța de contencios constituțional a analizat pe larg criticile invocate în prezenta cauză. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 872 și nr. 874/2010, nr. 975/2010 sau nr. 1.655/2010.
Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 și nr. 200D/2012, și-a exprimat opinia în sensul neconstituționalității
Legii nr. 118/2010 , în raport cu dispozițiile art. 147 alin. (2) din Constituție.
În acest sens, instanța de judecată face referire la
Decizia Curții Constituționale nr. 975/2010 , "prin care s-a stabilit definitiv și general obligatoriu [...] că a fost depusă o obiecție de neconstituționalitate în termenul legal", iar potrivit art. 77 din Constituție, "dacă s-a cerut verificarea constituționalității unei legi, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea".
În raport cu considerentele deciziei mai sus menționate, consideră că
nu putea să între în vigoare la data de 3 iulie 2010, atât timp cât a fost înregistrată în termen legal o obiecție de neconstituționalitate. Așa fiind, instanța de judecată apreciază că prin nerespectarea termenelor și condițiilor impuse de
a fost lipsită de substanță forma de control de constituționalitate a legilor înainte de promulgarea acestora,
încălcând astfel atât dispozițiile constituționale ale art. 146, cât și pe cele ale art. 1 alin. (3) și (5) și art. 16.
În ceea ce privește
art. 1 din Legea nr. 285/2010 , instanța de judecată consideră că nu există motive pentru care acest text de lege să fie considerat neconstituțional.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că reglementarea criticată este constituțională, sens în care invocă și jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1 și
art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, și
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, prevederi care au următorul conținut:
-
Articolul 1
din Legea nr. 118/2010 : "(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile
Legii-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010
privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
(2) În situația în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei.";
-
Articolul 2
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 : "(1) Se reduc cu 25% următoarele drepturi de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare al acestora [...]:
b) drepturile prevăzute la art. 104 alin. (3) și
art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.";
-
Articolul 1
din Legea nr. 285/2010 : "(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(5) În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit
Legii-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010
privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în
Legea-cadru nr. 330/2009 , cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv la solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 136 alin. (1)-(5) privind Proprietatea, precum și prevederile art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul de proprietate și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la protecția proprietății.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit
art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 , iar prevederile
reglementează salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011.
Cu toate acestea, prevederile legale criticate continuă să își producă efectele juridice în prezentele cauze, astfel încât, potrivit jurisprudenței sale, și anume
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.
1. În ce privește criticile de natură extrinsecă, referitoare la neconstituționalitatea procedurii de adoptare și promulgare a
Legii nr. 118/2010 , și anume la nerespectarea termenului prevăzut pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra unei legi anterior promulgării, prin
Decizia nr. 256 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Curtea a reținut că natura juridică a acestui termen este una de protecție a titularilor dreptului de sesizare a Curții Constituționale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii și eludarea, în acest fel, a controlului de constituționalitate a priori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare și-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituționalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceștia să își fi exercitat dreptul prevăzut de
art. 146 lit. a) din Constituție. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010 , titularii dreptului de sesizare prevăzuți la art. 146 lit. a) din Constituție și-au exercitat acest drept.
Astfel, chiar dacă Președintele a promulgat legea criticată pentru neconstituționalitate, aceștia aveau dreptul și posibilitatea să sesizeze Curtea Constituțională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării. Încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituționalitate a legii, care a fost adoptată de către Parlament cu respectarea tuturor exigențelor de ordin constituțional. Promulgarea este un act ulterior adoptării legii și exterior voinței emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituționalitate în legătură cu acesta nu afectează constituționalitatea extrinsecă a legii (a se vedea
Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011).
2. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză.
Astfel, prin
Decizia nr. 98 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 20 aprilie 2012, și
Decizia nr. 217 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012, Curtea a constatat, în esență, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilității dispozițiilor legale criticate cu fiecare dintre condițiile strict și limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizației/soldei cu 25% constituie o restrângere a exercițiului dreptului constituțional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea, însă, a dispozițiilor art. 53 din Constituție.
Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei este prevăzută prin
și se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, această soluție legislativă a fost determinată de apărarea "securității naționale", care ar putea afecta însăși ființa statului prin amploarea și gravitatea fenomenului.
Cu privire la proporționalitatea situației care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporționalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei) și scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) și că există un echilibru între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului.
În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a stabilit că drepturile salariale constituie un "bun" ce intră în sfera de protecție a dreptului de proprietate, dar care nu vizează drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide și exigibile.
În fine, cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 din Legea nr. 285/2010 , prin
Decizia nr. 199 din 6 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012, Curtea a statuat că măsura criticată are un caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și
art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum și ale
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani atât în Dosarul nr. 3.994/40/2011 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, cât și în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, nr. 2.157/40/2011, nr. 7.325/40/2011, nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011, nr. 4.718/40/2011, nr. 7.443/40/2011 și nr. 7.451/40/2011 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 mai 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.