Decizia nr. 510/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 , excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Brașov - Secția civilă în Dosarul nr. 6.368/62/2011 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.106D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.107D/2011-1.127D/2011, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate identică, invocată, din oficiu, de aceeași instanță de judecată în dosarele nr. 6.510/62/2011, nr. 5.725/62/2011, nr. 10.041/62/2011, nr. 2.459/62/2011, nr. 2.577/62/2011, nr. 2.732/62/2011, nr. 8.625/62/2011, nr. 9.481/62/2011, nr. 9.482/62/2011, nr. 8.470/62/2011, nr. 8.477/62/2011, nr. 8.624/62/2011, nr. 6.621/62/2011, nr. 6.727/62/2011, nr. 6.728/62/2011, nr. 7.531/62/2011, nr. 7.532/62/2011, nr. 7.764/62/2011, nr. 7.897/62/2011, nr. 7.766/62/2011 și nr. 7.765/62/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.140D/2011, în care aceeași excepție de neconstituționalitate a fost invocată de către Georgeta Miess în Dosarul nr. 4.156/62/2011 al Tribunalului Brașov - Secția civilă.

Lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării Dosarelor nr. 1.106D/2011-1.127D/2011 și nr. 1.140D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.107D/2011-1.127D/2011 și nr. 1.140D/2011 la Dosarul nr. 1.106D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. În acest sens, invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 223/2012

și nr. 224/2012.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 8 septembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 6.368/62/2011, nr. 6.510/62/2011, nr. 5.725/62/2011, nr. 10.041/62/2011, nr. 2.459/62/2011, nr. 2.577/62/2011, nr. 2.732/62/2011, nr. 8.625/62/2011, nr. 9.481/62/2011, nr. 9.482/62/2011, nr. 8.470/62/2011, nr. 8.477/62/2011, nr. 8.624/62/2011, nr. 6.621/62/2011, nr. 6.727/62/2011, nr. 6.728/62/2011, nr. 7.531/62/2011, nr. 7.532/62/2011, nr. 7.764/62/2011, nr. 7.897/62/2011, nr. 7.766/62/2011 și nr. 7.765/62/2011, Tribunalul Brașov - Secția civilă, din oficiu, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 .

Prin Încheierea din 29 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 4.156/62/2011, Tribunalul Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Georgeta Miess.

Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de reținere din pensie a cotei de 5,5%, reprezentând contribuția la asigurările sociale de sănătate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că reglementarea criticată este neconstituțională, în sensul că aplicarea cotei în cuantum de 5,5% asupra întregului venit pentru persoanele care au venituri mai mari de 740 de lei este vădit discriminatorie. Așa fiind, arată că textul de lege criticat prevede că un pensionar care are un venit egal sau apropiat sumei de 740 de lei, dar sub nivelul acesteia, este scutit de obligația de plată a contribuției de 5,5% pentru asigurări sociale, în timp ce un pensionar care realizează venituri mai mari de această sumă datorează contribuție pentru asigurări sociale de 5,5% la întreaga sumă.

Ca atare, apreciază că, pentru a se institui un echilibru și a nu se crea o stare discriminatorie între pensionari, se impune ca această cotă de 5,5% să fie aplicată doar asupra venitului ce depășește suma de 740 de lei, și nu asupra întregului venit.

Tribunalul Brașov - Secția civilă și-a exprimat opinia în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.140D/2011, în sensul că textul de lege criticat este constituțional și nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni, deoarece valoarea contribuției diferă de la persoană la persoană, în raport cu cuantumul veniturilor realizate, dar această diferență este rezonabilă și justificată de situația obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari față de cele care realizează venituri mai mici.

De asemenea, instanța apreciază că principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, impune diferențierea contribuției în funcție de veniturile realizate, cota decontribuție lunară a persoanei asigurate, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv, diferența valorică a contribuției fiind determinată de nivelul diferit al veniturilor. Referitor la invocarea încălcării art. 44 din Constituție, arată că este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare din aceste regimuri (Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit).

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin

art. I, pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, prevederi care au următorul conținut:

- Art. 259 alin. (2): "Contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezultă o pensie netă mai mică de 740 de lei."

Autorii excepției apreciază că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme din Constituție și cu motivări identice.

În acest sens este

Decizia nr. 224 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, prin care Curtea a statuat că prevederile

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei.

Prin această decizie Curtea a reținut că pensia contributivă intră în sfera de protecție a dispozițiilor constituționale nu doar ale art. 47 alin. (2) din Constituție, ci și ale art. 44 din Constituție și celor ale art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar protecția dreptului de proprietate nu poate fi invocată pentru a refuza îndeplinirea obligației de ordin constituțional prevăzute de art. 56.

De asemenea, Curtea a statuat că obligația de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă-parte din veniturile provenind din pensii nu poate fi considerată ca reprezentând, în sine, o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la dreptul la pensie ori la dreptul de proprietate.

În același sens este și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza Wasa Liv Omsesidigt, Forsakringsbolaget Valands Pensionsstiftelse și un grup de aproximativ 15.000 de persoane contra Suediei, a reținut că obligarea unui contribuabil la plata unui impozit sau a altei contribuții nu ar putea fi contrară dreptului la respectarea bunurilor sale decât dacă cel interesat ar fi obligat la a suporta o sarcină insuportabilă.

Referitor la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile constituționale și internaționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea a constatat că

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

instituie obligația persoanelor ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă de 5,5% din aceste venituri, însă această obligație nu incumbă persoanelor care au o pensie mai mică de 740 de lei.

Curtea a reținut că acest text de lege a fost interpretat de către unele autorități în sensul că persoanele care, potrivit prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 , sunt ținute să contribuie datorează o contribuție egală cu o cotă de 5,5% calculată asupra cuantumului întregii pensii. Prevederile de lege criticate se referă însă la "contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei", reglementare ce are semnificația deducerii acestei sume de la obligația de contribuție.

Curtea a constatat că această modalitate de interpretare a prevederilor de lege criticate are ca efect crearea unei situații discriminatorii între persoanele care au o pensie mai mică decât suma amintită și care nu sunt ținute de obligația de a contribui și cele care au o pensie al cărei cuantum depășește această sumă, obligația de contribuție a acestora nepurtând doar asupra sumei care depășește suma legal dedusă, ci asupra cuantumului întregii pensii.

De asemenea, Curtea a apreciat că s-ar crea discriminări între pensionari și din perspectiva principiului contributivității, ca fundament al dreptului la pensie ocrotit de art. 47 alin. (2) din Constituție, prin aceea că ar obliga persoanele care au contribuit mai mult la fondul asigurărilor de pensii la plata totodată a unei contribuții la fondul asigurărilor sociale de sănătate, care, în practică, ar anula reflectarea acestui principiu în cuantumul pensiei obținute, prin diminuarea acestuia până la pragul de 740 de lei.

Or, dacă principiul egalității în drepturi presupune aplicarea unui tratament juridic egal pentru persoane aflate în situații comparabile, din perspectiva textului de lege analizat, acest principiu impune ca obligația de contribuție la asigurările sociale de sănătate să fie astfel așezată încât să reflecte, în mod egal, principiul contributivității.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, astfel cum au fost modificate prin

art. I, pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 , excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Brașov - Secția civilă în dosarele nr. 6.368/62/2011, nr. 6.510/62/2011, nr. 5.725/62/2011, nr. 10.041/62/2011, nr. 2.459/62/2011, nr. 2.577/62/2011, nr. 2.732/62/2011, nr. 8.625/62/2011, nr. 9.481/62/2011, nr. 9.482/62/2011, nr. 8.470/62/2011, nr. 8.477/62/2011, nr. 8.624/62/2011, nr. 6.621/62/2011, nr. 6.727/62/2011, nr. 6.728/62/2011, nr. 7.531/62/2011, nr. 7.532/62/2011, nr. 7.764/62/2011, nr. 7.897/62/2011, nr. 7.766/62/2011 și nr. 7.765/62/2011, precum și de către Georgeta Miess în Dosarul nr. 4.156/62/2011 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 mai 2012.