Decizia nr. 699/2012

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 248 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , excepție ridicată direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 915D/2012.

La apelul nominal se prezintă, pentru Avocatul Poporului, doamna consilier juridic Ecaterina Mirea, cu delegație depusă la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Avocatului Poporului, care solicită admiterea acesteia. Acesta consideră că prevederile legale criticate creează discriminări între două categorii de persoane, unele care absolviseră ciclul de licență până la intrarea în vigoare a Legii educației naționale și cele care nu absolviseră respectivul ciclu de licență.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând

deciziile Curții Constituționale nr. 139 din 19 noiembrie 1996 , nr. 53 din 19 februarie 2002 și nr. 57 din 26 ianuarie 2006, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Astfel, acesta consideră că tratamentul juridic aplicat este justificat, legiuitorul dorind apariția unor cadre didactice bine pregătite. De asemenea, se mai apreciază că persoanele respective nu se află în situații identice pentru a putea fi tratate la fel.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Adresa nr. 4.842 din 7 mai 2012, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 248 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că dispozițiile Constituției sunt încălcate prin faptul că îi discriminează pe cei care erau cuprinși la acea dată într-o formă de învățământ și care au absolvit ciclul de licență după intrarea în vigoare a

Legii educației naționale nr. 1/2011 . Astfel, această categorie de absolvenți nu are dreptul să ocupe funcția didactică de profesor în învățământul preșcolar, respectiv în învățământul primar decât în condițiile prevăzute de Metodologia privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcții didactice, aprobată prin

Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.485/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 octombrie 2011.

Instituirea unei asemenea soluții legislative apare ca un privilegiu conferit de legiuitor unei anumite categorii profesionale, încadrate în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, a absolvit ciclul de licență. În același timp este un dezavantaj, nejustificat obiectiv sau rațional, pentru persoanele care au absolvit ciclul de licență după intrarea în vigoare a

Legii educației naționale nr. 1/2011 . Este utilizat, așadar, un criteriu temporal, prin natura sa aleatoriu, care nu se poate constitui sub niciun aspect într-o justificare obiectivă și rațională a tratamentului juridic diferențiat aplicabil aceleiași categorii de persoane. De altfel, modificarea condițiilor pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar, brusc și într-un interval de timp scurt, este și o dovadă a inconsecvenței legiuitorului în reglementarea educației naționale, domeniu de o importanță socială majoră.

În cadrul aceleiași categorii de subiecți ai drepturilor respective intervin discriminări, deși aceștia se află în situații juridice similare prin statutul lor, iar o atare reglementare instituie un dezavantaj în sarcina unora dintre ei, fapt ce are ca rezultat ruperea echilibrului juridic.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 248 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licență, li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în fața legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate sunt dispoziții tranzitorii prin care se reglementează situația juridică a unei categorii de persoane, în speță, a absolvenților unor forme de învățământ care la data intrării în vigoare a

Legii educației naționale nr. 1/2011

absolviseră ciclul de licență.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin prevederile legale criticate se instituie o discriminare față de persoanele care au absolvit ciclul de licență după intrarea în vigoare a legii.

Curtea constată că criticile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. Cele două categorii de persoane se află în situații juridice diferite, ceea ce impune un tratament juridic diferit. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că situația diferită în care se află anumite categorii de cetățeni impune și tratamentul juridic diferențiat al drepturilor și obligațiilor acestora. Astfel, de exemplu, în

Decizia nr. 49 din 10 martie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, s-a reținut că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, în situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.

Prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a reglementat situația unei categorii de persoane care a absolvit ciclul de licență până la data intrării în vigoare a legii și care era încadrată deja în învățământul preșcolar și primar, având în vedere necesitățile imediate ale sistemului educațional, așa cum a fost modificat prin legea criticată. Practic, pentru legiuitor condiția absolvirii ciclului de licență a fost esențială, în această situație tranzitorie, în privința persoanelor încadrate deja în învățământul preșcolar și primar, pentru a putea ocupa funcțiile didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar.

Celelalte persoane, la care face referire Avocatul Poporului, nu absolviseră ciclul de licență necesar la data intrării în vigoare a legii. Condiția impusă de legiuitor în această situație tranzitorie apare ca fiind justificată și proporțională în raport cu scopul propus, având în vedere că ea viza asigurarea unei calități adecvate a actului de educație.

În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, urmând ca excepția de neconstituționalitate să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 248 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , excepție ridicatădirect de Avocatul Poporului.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2012.