Ordinul nr. 5720/2012
privind organizarea și desfășurarea probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
prezumat în vigoare
În baza prevederilor art. 10 alin. (1) și ale
art. 94 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor Acordului interguvernamental franco-român de la București, din data de 28 septembrie 2006,
în temeiul prevederilor
art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011
privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului emite prezentul ordin.
Articolul 1
Elevii din secțiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone" și care au un orar specific de cursuri în limba franceză și de discipline nonlingvistice predate în limba franceză au dreptul de a obține mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
Articolul 2
Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secțiile bilingve francofone trebuie să susțină și să promoveze următoarele probe specifice:
a) proba anticipată;
b) proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză;
c) proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.
Elevii din secțiile bilingve francofone susțin proba anticipată la sfârșitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză și proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, la sfârșitul clasei a XII-a.
Articolul 3
Probele specifice susținute de elevii din secțiile bilingve francofone, în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, se organizează și se desfășoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Precizările privind evaluarea elevilor la proba anticipată a examenului de bacalaureat susținut de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt prezentate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Temele din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii susțin probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 4
Elevii care nu susțin sau nu promovează proba anticipată la sfârșitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susțin la sfârșitul clasei a XII-a, și nu beneficiază de mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
Articolul 5
Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul școlar 2012-2013.
Articolul 6
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă
Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.217/2010
privind organizarea și desfășurarea probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010.
Articolul 7
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 8
Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, relația cu Parlamentul și partenerii sociali, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare și conducerile unităților de învățământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Ecaterina Andronescu București, 10 septembrie 2012. Nr. 5.720.
Anexa 1 METODOLOGIA
de organizare și desfășurare a probelor
specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în
vederea obținerii mențiunii speciale "secție
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta metodologie se referă la susținerea probelor specifice de bacalaureat de către elevii din secțiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone", denumite în continuare secții bilingve francofone.
Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secțiile bilingve francofone trebuie să susțină și să promoveze următoarele probe specifice:
a) proba anticipată, centrată pe modulul de învățământ pluridisciplinar bilingv, susținută la sfârșitul clasei a XI-a;
b) proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză, susținută la sfârșitul clasei a XII-a;
c) proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, susținută la sfârșitul clasei a XII-a.
Articolul 2
Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat constituite pentru probele specifice susținute în vederea obținerii mențiunii "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt aleși dintre profesorii/evaluatorii DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone" care au participat la stagii de formare în România și/sau în Franța.
Capitolul II Proba anticipată
Articolul 3
Elevii secțiilor bilingve francofone care au frecventat modulul de învățământ pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a XI-a susțin proba anticipată.
Proba anticipată se organizează simultan în toate liceele bilingve care fac parte din proiect însemestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima zi de vineri a lunii mai. În cazul în care există un număr mare de elevi participanți la probă, aceasta poate fi prelungită și în ziua următoare.
În cazul în care elevul promovează proba anticipată în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice organizate la sfârșitul clasei a XII-a pentru elevii din secțiile bilingve francofone.
Elevii care nu susțin sau nu promovează proba anticipată nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon, care se susțin la sfârșitul clasei a XII-a, și nu vor beneficia de mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
În cazul în care un elev de la secția bilingvă francofonă repetă clasa a XI-a, acesta are obligația de a repeta modulul de învățământ pluridisciplinar bilingv și de a se prezenta din nou la proba anticipată de la sfârșitul clasei a XI-a.
Articolul 4
Coordonarea probei anticipate se face, la nivel național, de către Comisia Națională de Bacalaureat, iar la nivel local, de către comisia de bacalaureat județeană/a municipiului București.
În fiecare unitate de învățământ liceal în care există secție bilingvă francofonă se înființează comisia de organizare și desfășurare a probei anticipate.
Comisia de organizare și desfășurare a probei anticipate se compune din:
a) președinte - directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ;
b) secretar - un cadru didactic cu abilități în operarea pe calculator/informatician;
c) membri - 1-2 cadre didactice;
d) profesori evaluatori - 3 profesori de specialitate: două cadre didactice din școală, alese dintre cele care au predat modulul de învățământ pluridisciplinar bilingv, și un cadru didactic având specialitatea limba franceză.
Profesorul evaluator de limba franceză din comisia de organizare și desfășurare a probei anticipate este altul decât cel care a predat limba franceză la clasa respectivă și este selectat din lista profesorilor/evaluatorilor DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone", care au participat la stagii de formare în România și/sau în Franța.
Comisia de organizare și desfășurare a probei anticipate are următoarele atribuții:
a) organizează și răspunde de desfășurarea probei anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;
b) alcătuiește și afișează la avizierul unității de învățământ, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabetică a candidaților pentru proba anticipată, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte candidații;
c) completează cataloagele de examen;
d) examinează și evaluează candidații, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;
e) afișează rezultatele probei anticipate;
f) elaborează și transmite comisiilor de bacalaureat județene/a municipiului București, în termen de 4 zile de la încheierea probei anticipate, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia.
Componența comisiei de organizare și desfășurare a probei anticipate este stabilită prin decizie a inspectorului școlar general.
Comisia de bacalaureat județeană/a municipiului București transmite Direcției generale educație și învățare pe tot parcursul vieții din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Institutului Francez din România al Ambasadei Franței la București raportul privind organizarea și desfășurarea probei anticipate, precum și rezultatele obținute de candidați la această probă, în termen de 10 zile de la încheierea probei anticipate.
Articolul 5
În cadrul modulului de învățământ pluridisciplinar bilingv, elevii realizează, la nivelul clasei, un proiect bazat pe disciplinele studiate.
Până la data de 1 octombrie a fiecărui an școlar, profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba franceză vor afișa la avizierul școlii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipată din anul școlar respectiv.
Până la data de 8 octombrie a fiecărui an școlar, elevii vor alege, la nivel de clasă, tema proiectului și o vor depune la secretariatul școlii.
Până la data de 15 octombrie a fiecărui an școlar, comisia de bacalaureat județeană/a municipiului București transmite Direcției generale educație și învățare pe tot parcursul vieții din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Institutului Francez din România al Ambasadei Franței la București temele selecționate pentru proiecte.
Pe parcursul anului școlar, elevii vor lucra la proiect în echipă și vor redacta individual un carnet de bord și o sinteză.
Carnetul de bord, redactat în limba franceză, va conține notițele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului respectiv, în cadrul fiecărei discipline nonlingvistice, precum și raportul cercetărilor documentare.
Sinteza sau nota sintetică, de maximum două pagini, se elaborează în limba franceză și se referă la derularea proiectului și la contribuția personală a elevului în cadrul echipei.
Articolul 6
Proba anticipată constă în:
a) prezentarea orală, în fața comisiei, a carnetului de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învățământ pluridisciplinar bilingv, și a sintezei;
b) susținerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog cu comisia.
Durata probei nu va depăși 15 minute pentru fiecare elev.
Articolul 7
Pentru evaluarea modulului de învățământ pluridisciplinar bilingv se acordă maximum 100 de puncte, din care:
a) maximum 20 de puncte pentru activitatea desfășurată în timpul anului;
b) maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din oficiu, pentru examenul final susținut prin proba anticipată.
Fiecare examinator acordă candidatului un punctaj și stabilește nota acordată candidatului, prin împărțirea punctajului la 10.
Nota finală a candidatului la proba anticipată se obține ca medie aritmetică a notelor acordate decei 3 profesori examinatori, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
Articolul 8
Notele probei anticipate susținute în clasa a XI-a se consemnează în catalogul de examen, elaborat în 3 exemplare, care se păstrează la secretariatul liceului până la sfârșitul clasei a XII-a.
Un exemplar al catalogului de examen se arhivează, al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învățământ și va fi anexă la catalogul examenului de bacalaureat, iar al treilea exemplar este trimis comisiei naționale de bacalaureat.
Catalogul de examen transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen se arhivează împreună cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat.
Capitolul III Proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză
Articolul 9
Proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză se organizează și se desfășoară în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, respectând prevederile specifice, menționate în prezenta metodologie.
Proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat de evaluare a competențelor lingvistice și digitale din unitatea de învățământ liceal.
Evaluarea competențelor lingvistice pentru limba franceză se face, pentru fiecare candidat, de către 2 profesori, dintre care unul este cadrul didactic care a predat disciplina la clasă, iar al doilea este un cadru didactic de aceeași specialitate, din aceeași unitate de învățământ sau din alta, ales din lista profesorilor din unitățile de învățământ implicate în proiectul bilingv francofon "De la învățământul bilingv către filierele francofone". Cel puțin unul dintre cei 2 evaluatori trebuie să fie evaluator DELF.
Articolul 10
Proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză se susține la sfârșitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat pentru evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională - proba C.
Evaluarea competențelor lingvistice în limba franceză se face prin 3 tipuri de probe, după cum urmează:
a) probă scrisă, cu durata de 120 de minute;
b) probă orală, cu durata de 20 de minute;
c) probă de înțelegere a unui text audiat, cu durata de 30 de minute.
Pentru proba orală, fiecare elev va avea la dispoziție 30 de minute pentru pregătirea răspunsului.
Articolul 11
Subiectele pentru probele de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză sunt elaborate de Centrul Național de Evaluare și Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franței la București, astfel încât să permită stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL).
Articolul 12
În urma susținerii probei pentru evaluarea competențelor lingvistice în limba franceză se obține un certificat de competență în care se menționează nivelul de limbă corespunzător CECRL.
Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie să obțină nivelul B2.
Articolul 13
Proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză, susținută de elevii secțiilor bilingve francofone, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezintă pentru acești elevi proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal, prevăzută de metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - proba C.
La proba C de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză, elevii secțiilor bilingve francofone obțin, potrivit baremului, un unic nivel conform CECRL, care se va trece în borderoul final de evaluare la fiecare dintre cele 5 competențe din CECRL.
Articolul 14
Candidații cărora li se recunosc și li se echivalează, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, rezultatele obținute la examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limba franceză nu mai susțin proba C din cadrul examenului de bacalaureat la limba franceză.
Pentru candidații proveniți de la secțiile bilingve francofone, recunoașterea menționată la alin. (1) conduce și la obținerea mențiunii speciale pe diploma de bacalaureat "secție bilingvă francofonă" numai dacă aceștia au obținut cel puțin nivelul B2 la examenul cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limba franceză.
Pentru candidații proveniți de la secțiile bilingve francofone, recunoașterea menționată la alin. (1) conduce și la posibilitatea de a susține proba C de evaluare a competențelor lingvistice în cea de-a doua limbă de circulație internațională studiată în liceu.
Capitolul IV Proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză
Articolul 15
Elevii din secțiile bilingve francofone au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba franceză: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie, în funcție de filiera, profilul și specializarea clasei.
În vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secțiile bilingve francofone susțin o probă scrisă în limba franceză la una dintre disciplinele nonlingvistice studiate în limba franceză.
Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se susține la sfârșitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută în calendarul examenului de bacalaureat românesc pentru Limba și literatura maternă - proba E. b) - probă scrisă.
Candidații care nu au obținut nivelul B2 la proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză nu se pot prezenta la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.
Articolul 16
Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învățământ liceal.
Durata probei scrise la DNL studiată în limba franceză este de 180 de minute.
Pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se numesc în comisia menționată la alin. (1) doi profesori evaluatori, având ca specialitate DNL evaluată, provenind din unități de învățământ implicate în proiectul bilingv francofon, altele decât cea din care provin elevii.
Comisia națională de bacalaureat poate decide, în urma consultării Institutului Francez din România al Ambasadei Franței la București, organizarea de centre regionale de evaluare a lucrărilor scrise de la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.
Articolul 17
Subiectele pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză sunt elaborate de Centrul Național de Evaluare și Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franței la București.
Articolul 18
Proba scrisă la DNL este notată cu maximum 100 de puncte, din care 10 puncte din oficiu.
Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj de la 10 la 100 și calculează nota acestuia prin împărțirea la 10 a punctajului obținut.
Pentru fiecare candidat, nota probei scrise la DNL studiată în limba franceză se obține ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate de cei 2 evaluatori.
Notele obținute la proba scrisă de DNL se consemnează în catalogul de examen.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 19
Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, absolvenții secțiilor bilingve francofone trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să promoveze examenul de bacalaureat național, conform prevederilor metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat național;
b) să participe și să obțină cel puțin nota 5 (cinci) la proba anticipată;
c) să participe și să obțină cel puțin nota 5 (cinci) la proba scrisă la DNL;
d) să obțină media notelor de la proba anticipată și de la proba scrisă la DNL cel puțin egală cu 6 (șase);
e) să obțină minimum nivelul B2 la proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză.
Articolul 20
Absolvenții secțiilor bilingve francofone care îndeplinesc condițiile menționate la art. 19 obțin diploma de bacalaureat, prevăzută de legea română, cu mențiunea specială "secție bilingvă francofonă", precum și o diplomă specifică, eliberată de partea franceză.
Absolvenții secțiilor bilingve francofone care nu participă la probele specifice sau nu îndeplinesc toate condițiile menționate la art. 19 participă la probele bacalaureatului românesc, obținând, în caz de promovare, diploma de bacalaureat prevăzută de lege, fără mențiunea specială "secție bilingvă francofonă".
Absolvenților secțiilor bilingve francofone care au participat la proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză, organizată conform prezentei metodologii, dar au obținut un nivel inferior nivelului B2, li se recunoaște nivelul atins la proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă străină pentru obținerea diplomei de bacalaureat românesc, fără mențiunea specială "secție bilingvă francofonă".
Articolul 21
Nu se admit contestații la proba anticipată, la proba scrisă la DNL și la proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză.
Articolul 22
Notele obținute la proba anticipată și la proba scrisă la DNL nu intră în calculul mediei generale de bacalaureat.
Rezultatele obținute la probele specifice susținute de absolvenții secțiilor bilingve francofone se consemnează în cataloagele de examen și apar în baza de date națională care cuprinde rezultatele examenului de bacalaureat.
Articolul 23
Pe parcursul desfășurării probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, unul sau mai mulți reprezentanți ai Institutului Francez din România al Ambasadei Franței la București pot fi prezenți în sălile de examen sau în centrele zonale de evaluare, în calitate de observatori, pentru a urmări buna desfășurare a acestor probe și modalitățile de evaluare a lucrărilor scrise și a probelor orale.
Reprezentanții Institutului Francez din România al Ambasadei Franței la București, participanți în calitate de observatori la probele specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, vor prezenta constatările lor Comisiei Naționale de Bacalaureat. În cazul în care constată nerespectarea prevederilor metodologiei sau existența unor disfuncționalități, aceștia vor elabora un raport scris, pe care îl transmit unității de învățământ, inspectoratului școlar și Comisiei Naționale de Bacalaureat.
Articolul 24
Comisiile de bacalaureat județene/a municipiului București transmit Comisiei Naționale de Bacalaureat, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului, un raport separat referitor la organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat pentru clasele bilingve incluse în proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone".
Raportul menționat la alin. (1) conține în anexă lista nominală a elevilor participanți la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon și rezultatele obținute de aceștia la examenul de bacalaureat, inclusiv la probele specifice ale acestuia: situația promovării examenului de bacalaureat românesc, rezultatul evaluării probei de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză, nota probei anticipate, nota la proba scrisă la DNL, media notelor obținute la proba anticipată și la proba scrisă la DNL, rezultatul participării la examenul de bacalaureat bilingv francofon (admis/respins).
Comisia Națională de Bacalaureat transmite o copie a rapoartelor menționate la alin. (1) Institutului Francez din România al Ambasadei Franței la București.
Articolul 25
Fiecare unitate de învățământ cu secție bilingvă francofonă are responsabilitatea comandării și completării diplomelor de bacalaureat cu mențiunea specială "secție bilingvă francofonă".
Articolul 26
Respectarea întocmai a metodologiei de organizare și desfășurare a probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.
Anexa 2 PRECIZĂRI
privind evaluarea elevilor la proba anticipată a examenului de bacalaureat susținut de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat Etape în organizarea probei anticipate a examenului de bacalaureat bilingv francofon: A. Transmiterea de documente anterior examenului Cu 5 zile înainte de data stabilită pentru susținerea examenului, elevii vor transmite comisiei de evaluare următoarele documente: a) produsul final - rezultat al proiectului de cercetare desfășurat în cadrul modulului de învățământ pluridisciplinar bilingv; b) "carnetul de bord" care prezintă munca și parcursul urmat de elev în timpul anului școlar în cadrul modulului; c) o notă de sinteză, de maximum două pagini. Nota de sinteză a elevului este personală. Aceasta va fi structurată după cum urmează: - introducerea, în care sunt prezentate tema abordată și problematica; - etapele de analiză; - metoda de investigare; - dificultățile întâlnite; - prezentarea produsului final; - concluzia; - bibliografia/sitografia completă. B. Examenul: susținerea orală Proba de examen va dura 15 minute și va fi structurată în două părți: o prezentare orală realizată de elev, respectiv susținerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog între elev și membrii comisiei de evaluare. Elevul va fi examinat individual de către comisie. Colegii de echipă vor fi prezenți în sala de examen, așezați în spatele sălii în care se desfășoară examenul. Evaluarea elevilor la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon se realizează respectând grila de evaluare. Pe parcursul primei părți a examenului (7-8 minute), elevul este prezent în fața comisiei și, susținut de un suport de comunicare (la alegerea sa), sub forma unui monolog, își va demonstra capacitatea de a prezenta în limba franceză: - tema tratată pe parcursul anului școlar în cadrul modulului de învățământ pluridisciplinar bilingv; - problematica asupra căreia a efectuat cercetarea; - demersul ales pentru tratarea acestei problematici; - rolul său în cadrul subgrupei și munca efectivă pe care a efectuat-o; - produsul final; - competențele dezvoltate pe parcursul celor 9 luni de participare la modulul de învățământ pluridisciplinar bilingv, atât din punct de vedere metodologic, tehnic, disciplinar, cât și din punct de vedere lingvistic. De asemenea, el poate evoca dificultățile cu care s-a confruntat. Aceste elemente vor fi prezentate pe scurt înainte de a concluziona și de a răspunde problematicii tematicii de cercetare. În cea de-a doua parte a probei anticipate, elevul va participa la un dialog cu membrii comisiei de evaluare. Fiecare din cei 3 membri ai comisiei va adresa două întrebări. 4 întrebări vor fi din sfera disciplinelor nonlingvistice implicate în proiect și două întrebări generale sau lingvistice (metodologie, produs final, limba franceză etc.) Elevul este evaluat de către comisia care urmărește criteriile prezentate în grila de evaluare. Cei 3 membri ai comisiei completează, pentru fiecare elev, câte o grilă de evaluare și acordă un punctaj, având în vedere punctajul recomandat în grila de evaluare. Numărul total de puncte care poate fi acordat este 100. Fiecare membru al comisiei va transforma totalul punctelor acordate în notă, prin împărțire la 10. Media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a celor 3 note acordate de membrii comisiei reprezintă nota finală a elevului la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon. Nota de sinteză realizată de elev și prezentată în fața comisiei de evaluare va fi semnată de către toți cei 3 membri ai comisiei. Nota de sinteză și cele 3 grile de evaluare pentru fiecare elev (o grilă pentru fiecare membru al comisiei) vor fi păstrate în unitatea de învățământ. Compartimentul de resort din cadrul Institutului Francez al Ambasadei Franței în România va putea solicita accesul la cele 4 documente în orice moment pe parcursul a 12 luni după terminarea examenului. Carnetul de bord va fi înapoiat elevului la sfârșitul examenului. Profesorul de limba franceză prezent în comisia de evaluare poate sprijini elevul care necesită susținere în formularea unui răspuns în limba franceză, dar, în niciun caz, nu va corecta candidatul în timpul examenului. Un reprezentant al Institutului Francez al Ambasadei Franței în România poate asista și se poate asigura de buna derulare a probei anticipate a bacalaureatului bilingv francofon. Grille d'evaluation de l'epreuve anticipee Nom et prenom de l'eleve: Nom et prenom de l'examinateur: Nom de l'etablissement/Ville: I. Pendant l'annee scolaire: demarche personnelle et investissement du candidat au cours de l'elaboration des travaux du module interdisciplinaire (20 points) ┌─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐ │ │ Competence/Item a evaluer │ Points │ ├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │L'eleve et le │I-1 Capacite a travailler en equipe │ /2 │ │groupe ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │I-2 Capacite a prendre des initiatives │ /2 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │I-3 Capacite a travailler en autonomie │ /2 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │I-4 Capacite a ecouter les autres membres de │ │ │ │l'equipe │ /2 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │I-5 Capacite a argumenter pour faire valoir son │ │ │ │point de vue au sein du groupe │ /2 │ ├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │Le travail de │I-6 Capacite a definir la problematique du theme │ │ │l'eleve au cours │ou du sous-theme │ /2 │ │de l'annee ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │scolaire │I-7 Capacite a mettre en place une strategie de │ │ │ │recherche documentaire pour traiter le sujet │ /2 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │I-8 Capacite a planifier et a organiser le travail │ │ │ │(echeancier) │ /2 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │I-9 Capacite a recueillir et selectionner des │ │ │ │informations/ressources pertinentes (cdi, │ │ │ │bibliotheques publiques, terrain, Internet...) │ /2 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │I-10 Capacite a extraire (analyse et selection), │ │ │ │traiter et synthetiser l'information │ /2 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤ │ │ SOUS-TOTAL 1 │ /20 │ └─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴────────┘ II. En fin d'annee scolaire: productions liees au projet (30 points) Competence/Item a evaluer Points Le carnet de bord II-1 L'eleve a tenu son carnet de bord toute l'annee /2 II-2 Le carnet de bord reflete le travail de recherche documentaire de l'eleve /4 La note de synthese II-3 La note de synthese de l'eleve, personnelle, est construite et bien structuree (introduction comportant le theme et la problematique; les etapes de l'analyse; la methode d'investigation; la presentation du produit final; la conclusion; la bibliographie) /10 II-4 L'eleve a perete attention a la qualite de la langue (syntaxe, orthographe, richesse lexicale...) /2 Le produit final II-5 Le produit final est en adequation avec le sujet traite /2 II-6 Le produit final est original et creatif /2 II-7 Le contenu du produit final est riche /2 II-8 La forme du produit final est soignee /2 II-9 Le produit final respecte le droit d'auteur et la propriete intellectuelle /2 II-10 Le produit final est un produit de groupe /2 SOUS-TOTAL 2 /30 III. Epreuve orale: presentation, soutenance (20 points) Competence/Item a evaluer Points Prise de parole III-1 Capacite a se positionner /1 III-2 Capacite a se presenter /1 Monologue suivi III-3 Capacite a s'exprimer sans lecture de la note de synthese (spontaneite) /3 III-4 Capacite a regarder les membres du jury /1 III-5 Capacite a se faire comprendre (articulation, intonation, volume, debit) /2 III-6 Capacite a utiliser un support de presenta- tion (diaporama, tableau, projection, TBI...) pour soutenir et illustrer son propos /1 III-7 Maîtrise du contenu du sujet (solidite des connaissances, precisions des references) /5 III-8 Qualite de l'argumentation /4 III-9 Sens critique et recul par rapport aux sources /1 III-10 Motivation, ardeur a defendre ses convictions /1 SOUS-TOTAL 3 /20 IV. Epreuve orale: entretien avec le jury/Questions (20 points) Questions Points Entretien IV-1 Discipline 1 /4 IV-2 Discipline 1 /4 IV-3 Discipline 2 /4 IV-4 Discipline 2 /4 IV-5 Generale ou francais /2 IV-6 Generale ou francais /2 SOUS-TOTAL 4 /20 V. Resultat final Total SOUS-TOTAL 1 + SOUS-TOTAL 2 + SOUS-TOTAL 3 + SOUS-TOTAL 4 + 10 (points d'office) /100 Signature de l'examinateur:
Anexa 3 TEMELE
din programele de bacalaureat pentru
disciplinele la care elevii susțin probele specifice, în vederea
obținerii mențiunii speciale "secție
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
DISCIPLINA MATEMATICĂ
Clasa a XI-a
Tema 1: Statistică descriptivă și analiza datelor
Competențe specifice
Conținuturi
1. Utilizarea proprietăților caracte-
ristice ale unei serii statistice -
medie, dispersie, abatere medie
pătratică/mediana, quartile,
amplitudine interquartilă
2. Studierea unei serii statistice,
compararea a două serii statistice
3. Transpunerea în limbaj matematic
prin mijloace statistice a unor
probleme practice
1. Culegerea, clasificarea și
prelucrarea datelor statistice
2. Interpretarea datelor statistice
prin parametrii de poziție: medii,
dispersia, abateri de la medie
3. Mediana, prima quartilă, a treia
quartilă, amplitudinea
4. Diagrame - reprezentarea grafică
a datelor statistice
Tema 2: Geometrie plană
Competențe specifice
Conținuturi
1. Utilizarea condiției de coliniari
tate pentru obținerea ecuației
carteziene a dreptei
2. Determinarea ecuației carteziene a
dreptei cunoscând un vector director
și un punct
3. Determinarea unui vector director
al dreptei definite printro ecuație
carteziană
4. Alegerea unei descompuneri
potrivite rezolvării unei probleme
1. Condiția de coliniaritate a 2
vectori
2. Vectorul director al unei drepte
3. Ecuația carteziană a unei drepte în
plan determinată de un punct și de un
vector director
4. Descompunerea unui vector după 2
vectori necoliniari
Tema 3: Șiruri
Competențe specifice
Conținuturi
1. Modelarea matematică a unei
situații simple cu ajutorul șirurilor
2. Aplicarea unui algoritm de calcul
pentru un termen de rang dat
3. Exploatarea unei reprezentări
grafice a termenilor unui șir
4. Scrierea termenului general al unei
progresii aritmetice sau geometrice
definite prin primul termen și rație
5. Determinarea sumei primilor n
termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice sau geometrice
6. Cunoașterea monotoniei progresiilor
aritmetice și geometrice
1. Modalități de definire a unui șir
numeric: explicit; recurența
2. Monotonia unui șir numeric
3. Progresii aritmetice: determinarea
termenului general; suma primilor n
termeni
4. Progresii geometrice cu rație
pozitivă: determinarea termenului
general; suma primilor n termeni
Tema 4: Procente
Competențe specifice
Conținuturi
1. Calculul unei variații exprimate
în procente
2. Exprimarea unei variații în
procentaj
3. Determinarea variației globale
cunoscând două variații succesive
4. Determinarea variației reciproce
cunoscând variația inițială
1. Procente, dobânda, TVA
2. Legătura între variație și
procentaj
3. Variații succesive și reciproce
Clasa a XII-a
Tema 1: Progresii aritmetico-geometrice
Competențe specifice
Conținuturi
1. Transformarea unei situații
concrete date într-o problemă
matematică folosind progresiile
aritmetico-geometrice
1. Progresii aritmetice și geometrice
- recapitulare
2. Progresii aritmetico-geometrice -
aplicații din viața socioeconomică
Tema 2: Probabilități condiționate
Competențe specifice
Conținuturi
1. Calculul probabilității unui
eveniment cunoscând probabilitățile
condiționate relative la o parte a
universului probabilistic
1. Evenimente aleatoare egal probabile
operații cu evenimente, probabilitatea
unui eveniment compus din evenimente
egal probabile
2. Probabilități condiționate de un
eveniment nenul. Notația P(A)(B).
Dependența și independența evenimen-
telor. Schema lui Bernoulli
Tema 3: Numere complexe
Competențe specifice
Conținuturi
1. Efectuarea calculelor algebrice cu
numere complexe scrise în formă
algebrică/trigonometrică
2. Rezolvarea ecuației de gradul al
doilea cu coeficienți reali în
mulțimea numerelor complexe
3. Reprezentarea unui număr complex
printr-un punct/vector
4. Determinarea afixului unui punct/
vector
5. Trecerea de la forma algebrică la
cea trigonometrică și invers
1. Forma algebrică a unui număr
complex. Modulul și conjugatul
2. Operații cu numere complexe scrise
în formă algebrică (sumă, produs,
raport)
3. Ecuația de gradul al doilea cu
coeficienți reali
4. Reprezentarea geometrică a unui
număr complex. Afixul unui punct/
vector. Interpretarea geometrică a
modulului și a conjugatului
5. Forma trigonometrică a unui număr
complex. Modul și argument -
interpretare geometrică
6. Operații cu numere complexe scrise
în formă trigonometrică (sumă, produs,
raport)
DISCIPLINA FIZICĂ
Clasa a XI-a
Tema 1: Vederea și formarea imaginii
Competențe specifice
Conținuturi
● Exploatarea condițiilor de vizibi-
litate a unui obiect
● Abordarea interdisciplinară a
studiului ochiului uman
● Formularea unei ipoteze asupra
conceptului de vedere pornind de la
studiul unui document
● Identificarea și descrierea mode-
lului optic al ochiului prin
comparație cu ochiul real
● Identificarea unei lentile
convergente/divergente
● Determinarea grafică a poziției,
măririi liniare transversale și
sensului imaginii unui obiect dat de
o lentilă convergentă
● Utilizarea relațiilor punctelor
conjugate și a măririi liniare
transversale pentru o lentilă subțire
convergentă în rezolvarea de probleme
simple
● Determinarea parametrilor modelului
lentilă subțire utilizând dovezi
experimentale
1. Ochiul uman: descriere și modelare
ca sistem optic:
● prezentarea anatomiei ochiului;
● identificarea fenomenelor fizice
implicate în formarea imaginii;
● ochiul - sistem optic
2. Lentile subțiri:
● definiția lentilelor subțiri;
● stabilirea elementelor caracteris-
tice: centrul optic principal, ax
optic principal, focare, distanța
focală, convergența unei lentile
subțiri;
● reprezentarea convențională a unei
lentile subțiri;
● clasificare: lentile convergente și
divergente subțiri;
● identificarea sistemelor optice care
compun modelul fizic al ochiului
plecând de la formarea imaginii în
ochiul uman: cristalinul - lentilă
convergentă și retina - ecran
3. Construcția imaginii unui obiect
liniar dată de lentile convergente
subțiri
4. Relația punctelor conjugate pentru
lentile subțiri
5. Mărire liniară transversal
Tema 2: Evoluția în timp a unui sistem mecanic
Competențe specifice
Conținuturi
● Înțelegerea noțiunii de referențial
și a necesității introducerii lui
● Identificarea acelui referențial în
care descrierea matematică a mișcării
studiate este mai simplă
● Definirea tipurilor de mișcare
(rectilinie uniformă, rectilinie
uniform variată, circulară uniformă)
● Identificarea unei mișcări utilizând
forma traiectoriei și legea de mișcare
● Cunoașterea și utilizarea relației
forță - tip de mișcare (calitativ)
● Cunoașterea enunțurilor principiilor
mecanicii clasice
● Utilizarea legilor mecanicii clasice
în analiza mișcării punctului material
în câmp gravitațional uniform
● Exploatarea principiilor mecanicii
clasice în rezolvarea de probleme de
mișcare în câmp gravitațional uniform
● Înțelegerea mișcărilor punctului
material în câmp gravitațional în
diferite jocuri sportive (fișă
document)
1. Descrierea mișcării unui punct
material:
● definirea noțiunilor de: referențial
traiectorie, relativitatea mișcării
mecanice, vectorii de poziție, viteză
și accelerație;
● referențial galileean;
● lege de mișcare: definire, expresie
generală, exemple calitative
2. Principiile mecanicii clasice:
● principiul inerției/noțiunea de
masă inerțială;
● principiul fundamental al dinamicii/
forță și cantitatea de mișcare;
● principiul acțiunii și reacțiunii;
● forțe și mișcări
3. Mișcarea punctului material în câmp
gravitațional terestru uniform:
● cădere liberă, aruncare pe verticală
aruncare sub un unghi oarecare;
● aplicații în practică - jocuri
sportive
Clasa a XII-a
Tema 1: Câmpuri fizice (câmp vectorial) și forțe
Competențe specifice
Conținuturi
● Descrierea unui câmp asociat
proprietăților fizice care se
manifestă într-un punct din spațiu
● Cunoașterea caracteristicilor
câmpului fizic: intensitate într-un
punct al câmpului, linie de câmp
vectorial, câmp uniform, câmpul
gravitațional uniform și câmpul
electrostatic dintr-un condensator
plan
● Identificarea câmpului gravitațional
uniform
● Înțelegerea modului în care a apărut
noțiunea de câmp prin observații
experimentale (fișă document)
● Utilizarea noțiunilor studiate în
rezolvarea de probleme simple
● Explicarea fenomenelor naturale
legate de noțiunile studiate
1. Câmpul gravitațional uniform:
● legea atracției universale: enunț,
expresie matematică;
● intensitatea câmpului gravitațional:
definiție, expresie matematică,
unitate de măsură, reprezentare - câmp
vectorial;
● câmp gravitațional uniform: relația
dintre forța gravitațională și forța
de greutate
2. Câmp electrostatic:
● legea lui Coulomb: enunț, expresie
matematică, reprezentare;
● intensitatea câmpului electric:
definiție, expresie matematică,
unitate de măsură, reprezentare -
câmp vectorial;
● câmp electric uniform - condensator
plan
Tema 2: Lucrul mecanic și energia mecanică
Competențe specifice
Conținuturi
● Cunoașterea expresiei matematice a
lucrului mecanic
● Identificarea forțelor conservative
● Calcularea lucrului mecanic efectuat
de diferite forțe: greutatea, forța de
frecare la alunecare
● Explicarea semnificației fizice a
relației dintre lucrul mecanic și
variația energiei cinetice
● Calcularea energiei cinetice și a
energiei potențiale gravitaționale
● Extragerea și utilizarea informa-
țiilor legate de un sistem fizic
pentru rezolvarea unor probleme de
mișcare ale punctului material
● Cunoașterea condițiilor în care
energia mecanică a unui sistem fizic
se conservă
● Exploatarea principiului conservării
energiei mecanice în explicarea
evoluției temporale a mișcării unui
punct material în câmp gravitațional
uniform
1. Lucrul mecanic al unei forțe
● Definiție, expresie matematică,
unitate de măsură, interpretare
geometrică
2. Lucrul mecanic al unei forțe
conservative:
● forța conservativă: definiție,
exemple;
● studiu de caz: lucrul mecanic al
forței de greutate
3. Energia mecanică a punctului mate-
rial în câmp gravitațional uniform:
● energie cinetică;
● teorema de variație a energiei
cinetice;
● energie potențială gravitațională;
● legea conservării energiei mecanice
DISCIPLINA CHIMIE
Clasa a XI-a
Tema 1: Legătura dintre structură și proprietăți în cazul alcanilor și alcoolilor
Competențe specifice
Conținuturi
Definirea alcanilor, alcoolilor
Definiție alcani, alcooli
Deducerea și reprezentarea
formulelor structurale
Rezolvare de probleme cantitative
și calitative
Justificarea explicațiilor și
soluțiilor la probleme
Formule procentuale, brute, moleculare
și structurale pentru alcani și
alcooli
Recunoașterea catenelor și a
tipurilor de atomi de carbon
Catene și tipuri de atomi de carbon
Denumirea alcanilor, radicalilor
alchil și a alcoolilor
Radicali alifatici
Nomenclatură și clasificare alcani și
alcooli
Recunoașterea tipului de izomerie
pentru alcani și alcooli
Izomerie alcani, alcooli
Argumentarea proprietăților fizice
ale alcanilor și alcoolilor în funcție
de structură și interacții
intermoleculare
Realizarea unei activități experi-
mentale pentru separarea dintr-un
amestec a unui alcool prin distilare
Proprietăți fizice:
- puncte de fierbere (alcani,alcooli);
- distilarea alcanilor;
- puncte de topire (alcani);
- interacțiuni intermoleculare la
dizolvarea în apă a alcoolilor
Exploatarea informațiilor pentru a
identifica utilizările alcanilor și
alcoolilor
Rezolvarea problemelor cantitative
și calitative
Justificarea explicațiilor și
soluțiilor la probleme
Utilizări:
- utilizarea alcanilor și alcoolilor
drept combustibili;
- testul de alcoolemie
Tema 2: Compuși organici oxigenați: aldehide, cetone, acizi carboxilici
Competențe specifice
Conținuturi
Definirea aldehidelor, cetonelor și
acizilor carboxilici
Definiție aldehide, cetone, acizi
carboxilici
Recunoașterea grupelor funcționale
carbonil și carboxil
Deducerea și reprezentarea formu-
lelor structurale
Recunoașterea tipului de izomerie
pentru aldehide și cetone
Formule moleculare și structurale
pentru aldehide, cetone, acizi
carboxilici
Denumirea aldehidelor, cetonelor și
acizilor carboxilici
Nomenclatură, clasificare aldehide,
cetone, acizi carboxilici
Interpretarea proprietăților fizice
ale aldehidelor, cetonelor și acizilor
carboxilici, în funcție de structură
și interacții intermoleculare
Proprietăți fizice:
- solubilitatea acizilor în apă,
procesul de ionizare (acid acetic,
acid benzoic);
- pH-ul acizilor
Caracterul acid
Realizarea unei activități experi-
mentale pentru obținerea aldehidelor,
cetonelor și acizilor carboxilici
Extracția unui acid organic natural
(experiment)
Obținerea aldehidelor, cetonelor și a
acizilor carboxilici prin oxidarea
alcoolilor
Rezolvarea problemelor cantitative
și calitative
Justificarea explicațiilor și
soluțiilor la probleme
Randamentul reacției de oxidare
Realizarea unei activități experi-
mentale pentru identificarea
aldehidelor și cetonelor
Identificarea aldehidelor și a
cetonelor
Exploatarea informațiilor pentru a
identifica utilizările aldehidelor,
cetonelor și acizilor carboxilici
Utilizările aldehidelor, cetonelor și
a acizilor carboxilici
Clasa a XII-a
Tema 1: Dizolvarea compușilor ionici și moleculari
Competențe specifice
Conținuturi
Definirea noțiunilor: soluție, solvat,
solvent, dizolvare și solubilitate
Identificarea componentelor unei
soluții
Stabilirea influenței diferiților
factori asupra procesului de dizolvare
și a solubilității
Soluții:
- definiție;
- componente;
- dizolvarea; factori care influen-
țează dizolvarea;
- solubilitatea; factori care influen-
țează solubilitatea
Recunoașterea solvenților polari și
nepolari
Solvenți:
- structura moleculelor de solvenți;
- clasificare
Stabilirea corelației solvat-solvent
Modelarea proceselor de dizolvare
pentru diferite tipuri de solvanți în
diferiți solvenți
Dizolvare:
- compuși ionici în solvenți polari;
- compuși polari în solvenți polari;
-compuși nepolari în solvenți nepolari
Definirea concentrației molare.
Scrierea și aplicarea expresiei
matematice a concentrației molare în
diferite calcule.
Realizarea unei activități experi-
mentale pentru obținerea soluțiilor cu
concentrație molară dată
Concentrația molară:
- definiție;
- expresie matematică;
- aplicații numerice;
- prepararea de soluții de concentra-
ție molară dată (activitate
experimentală)
Determinarea prin calcul a concen-
trației molare pentru diferite specii
ionice
Concentrația molară a unei specii
ionice în soluție apoasă:
- aplicații numerice
Exploatarea informațiilor pentru a
identifica utilizările procesului de
dizolvare
Utilizări ale procesului de dizolvare
în apă:
- substanțe tensioactive;
- capacitatea de spălare
Tema 2: Reacții cu transfer de electroni
Competențe specifice
Conținuturi
Definirea noțiunilor: oxidare,
reducere, număr de oxidare, agent
oxidant, agent reducător
Stabilirea numerelor de oxidare în
compușii chimici
Stabilirea coeficienților în ecua-
țiile reacțiilor redox
Reacții de oxido-reducere:
- numere de oxidare;
- oxidare, reducere;
- agent oxidant, agent reducător;
- cuplul oxido-reducător;
- stabilirea coeficienților în
reacțiile redox
Efectuarea unei activități experi-
mentale pentru realizarea unei pile
Recunoașterea tipurilor de pile
Modelarea ecuațiilor chimice ale
proceselor care au loc în timpul func-
ționării unei celule de electroliză
Exploatarea informațiilor pentru a
identifica utilizarea practică a unei
pile
Pile și acumulatori:
- descriere și funcționare;
- caracteristici;
- clasificare;
- realizarea pilei Volta;
- realizarea unor pile folosind
semicelulele Cu/Cu^2+, Fe/Fe^2+,
Zn/Zn^2+, Ag/Ag^+;
- pila de combustie;
- acumulatorul cu plumb
Efectuarea unei activități experi-
mentale pentru realizarea procesului
de electroliză
Modelarea cu ajutorul ecuațiilor
chimice a funcționării unei celule de
electroliză
Exploatarea informațiilor pentru a
identifica utilizarea practică a
electrolizei
Electroliza:
- definiție;
- montajul experimental;
- procese chimice la electrozi;
- legile electrolizei; expresia
matematică;
- realizarea electrolizei soluției de
NaCl, soluției de H(2)SO(4), soluției
de Na(2)SO(4), soluției de SnCl(2)
- utilizări: zincarea
DISCIPLINA BIOLOGIE
Clasa a XI-a
Tema 1: Sănătatea reproducerii
Competențe specifice
Conținuturi
Organizarea de date despre lumea vie
selectate din diverse surse de
documentare
1.1. Genomul uman - complementul
cromozomial
Recunoașterea structurii și funcțiilor
materialului genetic
1.2. Cariotipul uman normal și
patologic
Identificarea diferențelor cromozo-
miale dintre cele două sexe
Utilizarea observației, a experimen-
tului și a investigației pentru
evidențierea structurii materialului
genetic
1.3. Analiza de cariotip
Recunoașterea diferențelor anatomice
și fiziologice dintre cele două sexe
1.4. Anatomia și fiziologia sistemului
reproducător masculin
Identificarea componentelor sistemului
reproducător și a caracteristicilor
acestora
1.5. Anatomia și fiziologia sistemului
reproducător feminin
Explicarea etapelor de diferențiere
a celulelor sexuale masculine și
feminine
1.6. Activitatea gonadelor
Identificarea caracterelor sexuale
secundare masculine și feminine
Cunoașterea consecințelor debutului
vieții sexuale
Identificarea factorilor care influen-
țează dezvoltarea fizică și psihică
a individului
1.7. Pubertatea la fete și la băieți
Tema 2: Sexualitate și procreere
Competențe specifice
Conținuturi
Explicarea modului de acțiune al
hormonilor ce asigură nașterea
Aplicarea unor reguli de menținere
a sănătății omului
Identificarea semnelor unei sarcini
și a comportamentelor sexuale
responsabile
2.1. Sarcina și nașterea
Explicarea modului de acțiune a
pilulelor contraceptive
Evaluarea aspectelor legale privind
sexualitatea
Rezolvarea eficientă a unor situații-
problemă din domeniul sănătății
Identificarea metodelor de a stabili
și de a îndeplini proiecte de viitor,
adoptând conduite adecvate
2.2. Planificare familială (concepția
și contracepția)
Explicarea modului de prevenire a BTS
Identificarea comportamentelor sexuale
responsabile și serviciile unde se pot
adresa în cazul BTS
2.3. Boli ale sistemului reproducător
Identificarea cauzelor medicale ale
infertilității unui cuplu
Înțelegerea modalităților de realizare
practică a metodelor de procreere
medicală
2.4. Metode de procreere medicală
asistată
Recunoașterea implicațiilor sexuali-
tății asupra integrității personali-
tății umane
Analiza consecințelor, a deciziilor
referitoare la viața sexuală în plan
individual, familial
2.5. Responsabilitatea vieții sexuale
Prevenirea conflictelor interper-
sonale, a dezadaptării sociale ca
urmare a situațiilor de criză
Dezvoltarea toleranței față de
persoanele aflate în dificultate
2.6. Identitatea sexuală
Clasa a XII-a
Tema 1: Genetică și evoluție
Competențe specifice
Conținuturi
Identificarea structurilor biologice
microscopice în vederea caracterizării
lor
1.1. Celula eucariotă-nucleu
(structură, rol)
Utilizarea corectă a terminologiei
specifice biologiei în diverse
situații de comunicare
Interpretarea și ordonarea observa-
țiilor microscopice asupra celulelor
aflate în diverse stadii de diviziune
Reprezentarea schematizată a etapelor
meiozei
1.2. Diviziunea celulară: meioza
(faze, importanță)
Reprezentarea structurii și funcțiilor
materialului genetic pe baza modelelor
1.3. Acizii nucleici (structură,
tipuri, rol)
Prelucrarea rezultatelor obținute din
investigații și formularea
concluziilor
Realizarea de conexiuni intra- și
interdisciplinare în analiza
materialului genetic
1.4. Cromozomii (structură, tipuri,
rol, cariograma)
Efectuarea unei analize statistice
simple într-o situație de
crossing-over (analizând rezultatul
meiozei)
Ilustrarea schematizată a mecanismului
de crossing-over și consecințele sale
1.5. Teoria cromozomală - crossing-over
Tema 2: Relația dintre organismele vegetale și mediul de viață
Competențe specifice
Conținuturi
Recunoașterea organelor și sistemelor
de organe vegetale în scopul
comparării lor
2.1. Organizarea generală a unei plante
angiosperme
Identificarea structurii microscopice
a organelor vegetative în vederea
explicării relației dintre structură
și funcție
Utilizarea investigației pentru
evidențierea structurii și funcțiilor
organelor
Aplicarea unor algoritmi de identi-
ficare și de rezolvare de probleme
2.2. Organe vegetative: rădăcina,
tulpina, frunza - observații macro- și
microscopice
2.3. Organe de reproducere: floarea,
fructul, sămânța - observații macro- și
microscopice
Extragerea și exploatarea informa-
țiilor ce permit evidențierea relației
dintre o plantă și un animal
polenizator
2.4. Reproducerea sexuată la
angiosperme (polenizarea, fecundația)
Aplicarea unor algoritmi de identi-
ficare și de rezolvare de probleme
Aplicarea în viața cotidiană a
cunoștințelor despre influența
factorilor de mediu asupra
organismelor vegetale
2.5. Echilibrul ecologic și mecanismele
lui
Realizarea de conexiuni intra-/inter-
și transdisciplinare
2.6. Dezechilibre ecologice
DISCIPLINA ISTORIE
Clasa a XI-a
Europenii în istoria lumii
Tema 1: Europenizarea lumii
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. situarea și caracterizarea unei
date într-un context cronologic;
1.2. numirea și localizarea unui loc
într-un spațiu geografic
2. Schimbarea scării cartografice și
stabilirea de conexiuni:
2.1. plasarea unui eveniment în timpul
apropiat sau în timpul îndepărtat;
2.2. stabilirea de conexiuni între
fapte sau evenimente de natură
diferită, din perioade ori din spații
diferite
3. Exploatarea și confruntarea
informațiilor:
3.1. identificarea documentelor
(natură, autor, dată, condițiile
de producere)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea și nararea unei
situații istorice
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe sau tablouri numerice pentru
redactarea textelor, pentru realizarea
hărților, a crochiurilor și a
montajelor documentare
6. Dezvoltarea exprimării personale și
a simțului critic:
6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau
scris și confruntarea lui cu alte
puncte de vedere
1. Europenii în procesul de populare
a lumii:
1.1. rolul europenilor în procesul de
populare a globului;
1.2. populațiile Europei și marile
etape ale creșterii populației
mondiale. Evoluția populării lumii,
din Antichitate până în secolul
al XIX-lea;
1.3. emigrarea europenilor spre alte
continente pe parcursul secolului
al XIX-lea
2. Extinderea lumii (secolele al
XV-lea - al XVI-lea)
Studiu de caz
2.1. De la Constantinopol la Istanbul:
un spațiu de contact între diferite
culturi și religii (creștină,
musulmană, iudaică) și la alegere:
2.2. Un navigator european și
călătoriile sale
2.3. Un mare port european
2.4. O așezare precolumbiană
confruntată cu cucerirea și colonizarea
europeană
Tema 2: Revoluții, libertăți, națiuni în zorii epocii contemporane
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. numirea și periodizarea
continuităților și discontinuităților
cronologice;
1.2. situarea și caracterizarea unei
date într-un context cronologic
2. Stabilirea de conexiuni:
2.1. situarea unui eveniment în timpul
apropiat sau în timpul îndepărtat;
2.2. confruntarea unor situații
istorice
3. Exploatarea și confruntarea
informațiilor:
3.1. identificarea de documente
(natură, autor, dată, condițiile de
producere);
3.2. extragerea, ierarhizarea și
confruntarea informațiilor în funcție
de document sau de ansamblul
documentar;
3.3. analizarea critică a unor surse
istorice de diferite tipuri (text,
imagine, hartă etc.)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea și nararea unei
situații istorice;
4.2. redactarea unui text sau prezen-
tarea unei expuneri construite și
argumentate utilizând vocabularul
istoric specific
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe sau tablouri numerice pentru
redactarea textelor, pentru
realizarea hărților
6. Dezvoltarea exprimării personale și
a simțului critic:
6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau
scris, confruntarea lui cu alte puncte
de vedere
1. Revoluția franceză: afirmarea unui
nou univers politic
Evoluția politică a Franței între
1789-1804
1.1. Evoluția ideilor de libertate
înainte de Revoluția Franceză
1.2. Declanșarea Revoluției Franceze
și experiențele politice care au
marcat-o până la începutul Imperiului
2. Libertăți și națiuni în Franța și
în Europa în prima jumătate a secolului
al XIX-lea
2.1. Mișcări liberale și naționale
din Europa
2.2. 1848: Revoluții politice și
revoluții sociale în Franța și în
Europa
Clasa a XII-a
Aspecte pentru înțelegerea secolului al XX-lea
Tema 1: Secolul totalitarismelor
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. numirea și periodizarea
continuităților și discontinuităților
cronologice;
1.2. plasarea și caracterizarea unei
date într-un context cronologic.
2.1. situarea evenimentului în timpul
apropiat sau în timpul îndepărtat;
2.2. stabilirea de conexiuni între
fapte sau evenimente de natură
diferită, din perioade ori din
localizări spațiale diferite
3. Exploatarea și confruntarea
informațiilor:
3.1. identificarea de documente
(natură, autor, dată, condițiile
de producere);
3.2. analizarea critică a unor
surse istorice (text, imagine,
hartă etc.)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. redactarea unui text sau
prezentarea unei expuneri utilizând
vocabularul istoric specific
5. Dezvoltarea exprimării personale
și a simțului critic:
5.1. dezvoltarea unui discurs oral
sau scris, confruntarea lui cu alte
puncte de vedere
1. Geneza și afirmarea regimurilor
totalitare interbelice (sovietic,
fascist, nazist): geneza, asemănări
și deosebiri
2. Sfârșitul totalitarismului:
2.1. Denazificarea Germaniei și
procesul de la Nurenberg
2.2. Ieșirea progresivă a URSS din
totalitarism: Hrusciov, destalinizarea
și limitele sale, Gorbaciov - de la
glasnost la dispariția URSS
Tema 2: Colonizare și decolonizare
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. numirea și localizarea unui loc
într-un spațiu geografic
2. Schimbarea scării hărții și
stabilirea de conexiuni:
2.1. situarea unui eveniment în timpul
apropiat sau în timpul îndepărtat;
2.2. confruntarea unor situații
istorice
3. Exploatarea și confruntarea
informațiilor:
3.1. identificarea de documente
(natură, autor, dată, condițiile de
producere);
3.2. analizarea critică a unor
documente de diferite tipuri
(text, imagine, hartă etc.)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea și nararea unei
situații istorice
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe sau tablouri numerice
pentru redactarea textelor, pentru
realizarea hărților, a crochiurilor
și a montajelor documentare
1. Imperiul francez la momentul
expoziției coloniale din 1931
2. Războiul din Algeria
3. Expoziția colonială din 1931 și
apogeul colonialismului
4. Decolonizarea - o consecință
a luptei pentru independență
Tema 3: Francezii și Republica
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. numirea și periodizarea
continuităților și discontinuităților
cronologice;
1.2. situarea și caracterizarea unei
date într-un context cronologic
2.1. situarea unui eveniment în timpul
apropiat sau în timpul îndepărtat;
2.2. stabilirea de conexiuni între
fapte sau evenimente de natură
diferită;
2.3. confruntarea unor situații
istorice
3. Exploatarea și confruntarea
informațiilor:
3.1. identificarea de documente
(natură, autor, dată, condițiile
de producere);
3.2. extragerea, ierarhizarea și
confruntarea informațiilor dintr-un
document, set de documente sau surse
istorice;
3.3. analizarea critică a unor surse
istorice
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea și nararea unei
situații istorice;
4.2. redactarea unui text sau
prezentarea unei expuneri utilizând
vocabularul istoric specific
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe sau tablouri numerice pentru
redactarea textelor, pentru realizarea
hărților, a crochiurilor și a
montajelor documentare
6. Dezvoltarea exprimării personale
și a simțului critic:
6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau
scris, confruntarea lui cu alte puncte
de vedere
1. 1958-1962, o nouă Republică
2. Republica între laic și religios,
începând din anul 1880.
3. Echilibrul puterilor în cadrul
instituțiilor celei de a V-a Republici
instaurate de generalul de Gaulle
DISCIPLINA GEOGRAFIE
Clasa a XI-a
Societate și dezvoltare durabilă
Tema 1: Provocările dezvoltării durabile
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. identificarea și localizarea
marilor repere geografice terestre;
1.2. identificarea și localizarea unui
loc într-un spațiu geografic
2. Trecerea de la o scară la alta și
stabilirea de legături între acestea:
2.1. reperarea unui loc sau a unui
spațiu;
2.2. explicarea relațiilor dintre
fapte sau evenimente de naturi,
perioade și localizări spațiale
diferite
3. Exploatarea și compararea
informațiilor:
3.1. identificarea documentelor (tip,
autor, dată, sursă);
3.2. înțelegerea sensului general
al unui document sau ansamblu de
documente și stabilirea de legături cu
situația geografică studiată;
3.3. extragerea, ierarhizarea și
compararea informațiilor dintr-un
document sau un ansamblu de documente
în funcție de natura acestora;
3.4. analiza critică a diferitelor
tipuri de documente (texte, imagini,
hărți, grafice etc.)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea unei situații
geografice;
4.2. realizarea de hărți, crochiuri
și scheme cartografice, diagrame și
scheme;
4.3. redactarea unui text argumentat/
expunere orală argumentată utilizând
limbajul geografic specific;
4.4. citirea unui document (text,
hartă etc.) și exprimarea orală sau
în scris a ideilor-cheie, a componen-
telor esențiale; trecerea de la hartă
la crochiu, de la observare la
descriere;
4.5. redactarea unui răspuns
argumentat
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe, tabele numerice pentru
redactarea de texte, construirea de
hărți, crochiuri și montaje de
documente
6. Dezvoltarea capacității de
exprimare personală și a simțului
critic:
6.1. utilizarea critică a motoarelor
de cercetare, a resurselor în linie
(internet, intranetul instituției,
bloguri);
6.2. elaborarea unui discurs oral sau
scris construit și argumentat,
confruntarea acestuia cu alte puncte
de vedere;
6.3. participarea activă la curs,
intervenind la cererea profesorului
sau solicitând lămuriri ori explicații
dacă este necesar
7. Pregătirea și organizarea activi-
tății în mod autonom:
7.1. luarea de notițe, redactarea de
fișe de recapitulare (planuri, noțiuni
și idei-cheie, evenimente importante,
repere spațiale, documente de
patrimoniu);
7.2. finalizarea unei cercetări
individuale sau în interiorul unui
grup; participarea la realizarea unui
produs colectiv;
7.3. utilizarea manualului ca
instrument de lectură complementară
cursului, pentru pregătirea acestuia
sau pentru aprofundarea aspectelor
mai puțin abordate la clasă
1. Asigurarea hranei (studiu de caz)
1.1. Creșterea demografică, creșterea
producției
Problematica: Impactul și amploarea
problemei alimentare în lume
1.2. Asigurarea securității alimentare
Problematica: Asigurarea securității
alimentare a populației
1.3. Dezvoltarea tipurilor de
agricultură durabilă
Problematica: Tipuri de agricultură
durabilă de perspectivă
2. Apa, resursă esențială (studiu
de caz)
2.1. Răspândirea inegală a resurselor
de apă pe glob; accesul inegal la
resursele de apă
Problematica: Apa - o problemă a lumii
contemporane
2.2. Gestionarea resurselor de apă
și transformarea spațiilor
Problematica: Principalele utilizări
ale apei pe glob.
Transformări ale spațiului care
presupun gestionarea apei
2.3. Gestionarea unei resurse vitale
și deseori amenințată
Problematica: Gestionarea durabilă
a resurselor de apă
Tema 2: Amenajări în scopul dezvoltării durabile
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. identificarea și localizarea
marilor repere geografice terestre;
1.2. identificarea și localizarea unui
loc într-un spațiu geografic
2. Trecerea de la o scară la alta și
stabilirea de legături între acestea:
2.1. reperarea unui loc sau a unui
spațiu;
2.2. explicarea relațiilor dintre
fapte sau evenimente de naturi,
perioade și localizări spațiale
diferite
3. Exploatarea și compararea
informațiilor:
3.1. identificarea documentelor
(tip, autor, dată, sursă):
3.2. înțelegerea sensului general al
unui document sau ansamblu de
documente și stabilirea de legături
cu situația geografică studiată;
3.3. extragerea, ierarhizarea și
compararea informațiilor dintr-un
document sau un ansamblu de documente
în funcție de natura acestora;
3.4. analiza critică a diferitelor
tipuri de documente (texte, imagini,
hărți, grafice etc.)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea unei situații
geografice;
4.2. realizarea de hărți, crochiuri
și scheme cartografice, diagrame
și scheme;
4.3. redactarea unui text argumentat/
expunere orală argumentată utilizând
limbajul geografic specific;
4.4. citirea unui document (text,
hartă etc.) și exprimarea orală sau
în scris a ideilor-cheie, a componen-
telor esențiale; trecerea de la hartă
la crochiu, de la observare la
descriere;
4.5. redactarea unui răspuns
argumentat
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe, tabele numerice pentru
redactarea de texte, construirea de
hărți, crochiuri și montaje de
documente
6. Dezvoltarea capacității de
exprimare personală și a simțului
critic:
6.1. utilizarea critică a motoarelor
de cercetare, a resurselor în linie
(internet, intranetul instituției,
bloguri);
6.2. elaborarea unui discurs oral sau
scris construit și argumentat,
confruntarea acestuia cu alte puncte
de vedere;
6.3. participarea activă la curs,
intervenind la cererea profesorului
sau solicitând lămuriri sau explicații
dacă este necesar
7. Pregătirea și organizarea
activității în mod autonom:
7.1. luarea de notițe, redactarea de
fișe de recapitulare (planuri, noțiuni
și idei-cheie, evenimente importante,
repere spațiale, documente de
patrimoniu);
7.2. finalizarea unei cercetări
individuale sau în interiorul unui
grup; participarea la realizarea
unui produs colectiv;
7.3. utilizarea manualului ca
instrument de lectură complementară
cursului, pentru pregătirea acestuia
sau pentru aprofundarea aspectelor
mai puțin abordate la clasă
1. Amenajarea orașului (studiu de caz)
1.1. Creșterea urbană, etalare urbană
(extindere urbană), inegalități
sociospațiale
Problematica: Gestionarea creșterii
urbane și reducerea inegalităților
urbane
1.2. Transporturile și modalitățile
de deplasare a populației
Problematica: Modalitățile de deplasare
durabilă a populației
1.3. Amenajarea de orașe "durabile"
Problematica: Amenajarea "orașului
durabil" din Nord, pentru a face față
provocărilor dezvoltării durabile
în Sud
2. Regiunile litorale, spații foarte
atractive (studiu de caz)
2.1. Concentrarea populației și a
activităților
Problematica: Litoralul - o regiune
atractivă
2.2. Concurența pentru spațiu
Problematica: Tipurile de amenajări
specifice zonelor litorale
2.3. Amenajarea durabilă a regiunilor
litorale
Problematica: Amenajarea durabilă
a regiunilor litorale
Clasa a XII-a
Franța și Uniunea Europeană:
dinamici de dezvoltare și mondializare
Tema 1: Uniunea Europeană: dinamici de dezvoltare teritorială
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. identificarea și localizarea
marilor repere geografice terestre;
1.2. identificarea și localizarea unui
loc într-un spațiu geografic
2. Trecerea de la o scară la alta și
stabilirea de legături între acestea:
2.1. reperarea unui loc sau a unui
spațiu;
2.2. explicarea relațiilor dintre fapte
sau evenimente denaturi, perioade și
localizări spațiale diferite;
3. Exploatarea și compararea
informațiilor:
3.1. identificarea documentelor (tip,
autor, dată, sursă);
3.2. înțelegerea sensului general al
unui document sau ansamblu de documente
și stabilirea de legături cu situația
geografică studiată;
3.3. extragerea, ierarhizarea și compa-
rarea informațiilor dintr-un document
sau un ansamblu de documente în funcție
de natura acestora;
3.4. analiza critică a diferitelor
tipuri de documente (texte, imagini,
hărți, grafice etc.)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea unei situații
geografice;
4.2. realizarea de harți, crochiuri și
scheme cartografice, diagrame și
scheme;
4.3. redactarea unui text argumentat/
expunere orală argumentată utilizând
limbajul geografic specific;
4.4. citirea unui document (text, hartă
etc.) și exprimarea orală sau în scris
a ideilor-cheie, a componentelor
esențiale; trecerea de la hartă la
crochiu, de la observare la descriere;
4.5. redactarea unui răspuns argumentat
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe, tabele numerice pentru
redactarea de texte, construirea de
hărți, crochiuri și montaje de
documente
6. Dezvoltarea capacității de exprimare
personală și a simțului critic:
6.1. utilizarea critică a motoarelor de
cercetare, a resurselor în linie
(internet, intranetul instituției,
bloguri);
6.2. elaborarea unui discurs oral sau
scris construit și argumentat,
confruntarea acestuia cu alte puncte
de vedere;
6.3. participarea la curs, intervenind
la cererea profesorului sau solicitând
lămuriri sau explicații dacă este
necesar
7. Pregătirea și organizarea
activității în mod autonom:
7.1. luarea de notițe, redactarea de
fișe de recapitulare (planuri, noțiuni
și idei-cheie, evenimente importante,
repere spațiale, documente de
patrimoniu);
7.2. finalizarea unei cercetări indi-
viduale sau în interiorul unui grup;
participarea la realizarea unui produs
colectiv;
7.3. utilizarea manualului ca instru-
ment de lectură complementară cursului,
pentru pregătirea acestuia sau pentru
aprofundarea aspectelor mai puțin
abordate la clasă
1. De la spațiul european la
teritoriile Uniunii Europene
1.1. O Europă, mai multe Europe: un
continent între unitate și diversitate
Problematica: Europa. Identitatea
europeană
1.2. Uniunea Europeană: frontiere și
limite; o uniune de state cu geometrie
variabilă
Problematica: Dinamica de extindere a
Uniunii Europene
1.3. Disparități și inegalități
sociospațiale: acțiunea Uniunii
Europene asupra teritoriilor
Problematica: Disparitățile și
inegalitățile sociospațiale din
Uniunea Europeană
Tema 2: Franța și Europa în lume
Competențe specifice
Conținuturi
1. Identificare și localizare:
1.1. identificarea și localizarea
marilor repere geografice terestre;
1.2. identificarea și localizarea unui
loc într-un spațiu geografic
2. Trecerea de la o scară la alta și
stabilirea de legături între acestea:
2.1. reperarea unui locsau a unui
spațiu;
2.2. explicarea relațiilor dintre
fapte sau evenimente de naturi,
perioade și localizări spațiale
diferite
3. Exploatarea și compararea
informațiilor:
3.1. identificarea documentelor (tip,
autor, dată, sursă);
3.2. înțelegerea sensului general al
unui document sau ansamblu de documente
și stabilirea de legături cu situația
geografică studiată;
3.3. extragerea, ierarhizarea și
compararea informațiilor dintr-un
document sau un ansamblu de documente
în funcție de natura acestora;
3.4. analiza critică a diferitelor
tipuri de documente (texte, imagini,
hărți, grafice etc.)
4. Organizarea și sintetizarea
informațiilor:
4.1. descrierea unei situații
geografice;
4.2. realizarea de hărți, crochiuri și
scheme cartografice, diagrame și
scheme cu săgeți;
4.3. redactarea unui text argumentat/
expunere orală argumentată utilizând
limbajul geografic specific;
4.4. citirea unui document (text, hartă
etc.) și exprimarea orală sau în scris
a ideilor-cheie, a componentelor
esențiale; trecerea de la hartă la
crochiu, de la observare la descriere;
4.5. redactarea unui răspuns argumentat
5. Utilizarea TIC: calculatoare,
programe, tabele numerice pentru
redactarea de texte, construirea de
hărți, crochiuri și montaje de
documente
6. Dezvoltarea capacității de exprimare
personală și a simțului critic:
6.1. utilizarea critică a motoarelor de
cercetare, a resurselor în linie
(internet, intranetul instituției,
bloguri);
6.2. elaborarea unui discurs oral sau
scris construit și argumentat,
confruntarea acestuia cu alte puncte
de vedere;
6.3. participarea la curs, intervenind
la cererea profesorului sau solicitând
lămuriri sau explicații dacă este
necesar
7. Pregătirea și organizarea
activității în mod autonom:
7.1. luarea de notițe, redactarea de
fișe de recapitulare (planuri, noțiuni
și idei-cheie, evenimente importante,
repere spațiale, documente de
patrimoniu);
7.2. finalizarea unei cercetări
individuale sau în interiorul unui
grup; participarea la realizarea unui
produs colectiv;
7.3. utilizarea manualului ca
instrument de lectură complementară
cursului, pentru pregătirea acestuia
sau pentru aprofundarea aspectelor mai
puțin abordate la clasă
1. Uniunea Europeană și mondializarea
(studiu de caz)
1.1. Uniunea Europeană, actor și pol
major în mondializare
Problematica: Uniunea Europeană -
unul dintre centrele de propagare a
mondializării
1.2. O fațadă maritimă mondială:
Litoralul Mării Nordului (Northern
Range)
Problematica: Northern Range - o
fațadă maritimă mondială
2. Franța și mondializarea (studiu
de caz)
2.1. Prezența franceză în lume
Problematica: Prezența Franței în
lume
2.2. Franța, pol turistic mondial
Problematica: Franța - una dintre
primele destinații turistice din
lume
2.3. Paris, oraș mondial
Problematica: Parisul - oraș mondial
DISCIPLINA ECONOMIE
Clasa a XI-a
Competențe specifice
Conținuturi
1.1. Identificarea caracteristicilor
definitorii ale fenomenelor de creștere
economică, fluctuații și criză
2.1. Interpretarea creșterii economice
din perspectiva factorilor care o
determină și a fluctuațiilor economice
ca formă naturală a creșterii
4.1. Proiectarea unui comportament
economic rațional ca expresie a
adaptării active la dinamica economică
1.2. Caracterizarea dezvoltării ca
formă a schimbării sociale
2.2. Corelarea creșterii economice cu
dezvoltarea și cu schimbarea socială
2.3. Analizarea fenomenelor socioecono-
mice specifice dezvoltării și
schimbării sociale pe baza corelării
și interpretării unor indicatori
economici și sociali
4.2. Proiectarea unui comportament
rațional ca expresie a compatibilizării
opțiunilor axiologice personale cu
cele sociale
1.3. Recunoașterea diferitelor forme de
inegalitate economică și socială
2.4. Analizarea mecanismului de
reproducere a inegalităților și a
consecințelor acestuia
4.3. Evaluarea unor comportamente
antisociale (corupția, infracționa-
litatea etc.) ca surse ale
inegalității economice și sociale
1.5. Identificarea caracteristicilor
definitorii ale tendințelor de
polarizare și de egalizare socială
2.5. Corelarea tendințelor de polari-
zare și de egalizare cu efectele
acestora asupra persoanei și asupra
comunității
2.6. Analizarea rolului economic și
social al clasei mijlocii
5.1. Interpretarea rezultatelor
evaluării unor fenomene economice și
sociale din perspectivă micro- și
macroeconomică, respectiv
individuală și socială
1.6. Caracterizarea mobilității sociale
și profesionale în condițiile
societății bazate pe cunoștințe
2.6. Explicarea tendinței de accentuare
a mobilității socioprofesionale
4.4. Argumentarea necesității de a
învăța de-a lungul întregii vieți din
perspectiva tendinței de accentuare a
mobilității profesionale și a
dinamicii sociale
4.5. Adecvarea comportamentului
economic propriu la cerințele dinamicii
socioeconomice și mediului concurențial
4.6. Proiectarea unui comportament
optim în raport cu dinamica relației
educație -mobilitate profesională -
poziție socială
Creștere, dezvoltare,
schimbare
socială
● Creștere, fluctuații și criză
- sursele creșterii economice în
societatea cunoașterii: capitalul,
investițiile, progresul tehnic,
munca, productivitatea, informația,
mobilitatea;
- indicatori ai creșterii economice;
- forme ale creșterii economice;
- fluctuațiile, ciclicitatea: cauze,
forme de manifestare, consecințe;
- criza: cauze, forme de manifestare,
consecințe, politici anticriză;
- forme ale dezechilibrului economic
● Dezvoltare și schimbare socială
- legătura dintre creștere,
dezvoltare și schimbare socială;
- condiții ale dezvoltării;
- transformări sociale asociate
dezvoltării;
- rolul valorilor în dezvoltare
Stratificare socială și inegalități
● Diversitatea inegalităților
economice și sociale
- surse ale inegalităților economice
și sociale;
- forme ale inegalităților economice
și sociale;
- reproducerea inegalităților;
- consecințe ale inegalităților
● Polarizare versus egalizare
- stratificarea socială;
- condiții, factori, consecințe ale
polarizării, respectiv ale egalizării
sociale;
- clasa mijlocie
● Mobilitatea socială și profesională
- cauze, condiții, factori ai
mobilității sociale;
- forme ale mobilității;
- educație și mobilitate
profesională;
- mobilitate profesională și poziție
socială
Clasa a XII-a
Competențe specifice
Conținuturi
1.7. Identificarea notelor definitorii
ale unității și integrării sociale
2.7. Analizarea procesului socializării
și a rolului unor agenți ai sociali-
zării în societatea contemporană
3.1. Utilizarea unor instrumente de
cercetare sociologică în rezolvarea de
sarcini de lucru prin cooperare cu
ceilalți
1.8. Caracterizarea diferitelor forme
ale sărăciei în societatea contempo-
rană, din perspectiva modului specific
de manifestare a cauzelor și a
consecințelor acesteia
2.8. Corelarea diferitelor forme ale
conflictului social cu fenomenele de
sărăcie și excludere socială
4.7. Argumentarea necesității
protecției sociale și a solidarității
colective pentru menținerea coeziunii
sociale
5.2. Interpretarea unor indicatori
economici și sociali din perspectiva
relației conflict-coeziune socială
1.9. Caracterizarea proceselor de
mondializare, localizare, individua-
lizare în societatea contemporană
2.9. Analizarea rolului pe care noile
media îl îndeplinesc în manifestarea
proceselor de integrare economică,
mondializare, localizare,
individualizare
3.2. Cooperarea cu ceilalți în delimi-
tarea unor perspective diferite asupra
raporturilor libertate - interdepen-
dență, individualizare - deschidere
4.8. Proiectarea unui comportament
rațional în contextul noilor forme de
deschidere specifice societății
contemporane
1.9. Recunoașterea caracteristicilor
generale ale dezvoltării durabile
2.9. Corelarea notelor definitorii ale
dezvoltării durabile cu indicatorii
dezvoltării umane
2.10. Compararea raționalității
economice cu raționalitatea socială
4.9. Analizarea unor comportamente
prin raportare la valori dezirabile
5.3. Afirmarea unui comportament
prosocial, definit prin asumarea
responsabilității față de calitatea
mediului
Unitate, integrare socială și
conflict
● Fundamentele unității sociale:
- grupuri și rețele sociale;
- instanțe ale socializării și
integrarea socială;
- identitate, diversitate și
aculturație;
- forme ale integrării sociale
● Sărăcie, excludere și conflict
social:
- definire, cauze, forme, consecințe
ale sărăciei;
- cauze, forme, consecințe ale
excluderii;
- forme ale conflictului social
● Coeziunea socială:
- individualism și coeziune socială;
- protecție socială și solidaritate
colectivă
Provocări ale deschiderii internațio-
nale: integrare economică,
mondializare și dezvoltare durabilă
● Mondializare, localizare,
individualizare:
- definire, cauze, forme, consecințe
ale mondializării;
- forme și strategii ale integrării
economice;
- noile media, mondializare și
localizare;
- libertate, individualizare, deschi-
dere, interdependențe active
● Dezvoltare durabilă: dezvoltare
economică, justiție socială, protecția
mediului
- dezvoltarea durabilă: criterii,
condiții, provocări;
- dezvoltarea umană: definire,
indicatori, condiții de realizare;
- ce înseamnă o societate dreaptă?
- externalități și bunuri colective;
- responsabilitate individuală și
colectivă pentru calitatea mediului
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.