Ordinul nr. 5867/2012

Anexa PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

Limba și literatura italiană maternă clasa a VIII-a
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculumul de Limba și literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparținând minorității italiene care învață în școli cu predare în limba română contribuie la formarea și dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise, permite cunoașterea de către aceștia a limbii materne și a patrimoniului spiritual și cultural al minorității italiene, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaștere reciprocă între populația majoritară și minoritățile naționale din spațiul geografic românesc.
Studiul limbii și literaturii materne la clasele cu predare în limba română reprezintă, alături de studiul limbii și literaturii române și de cel al studiului unei limbi moderne, o componentă esențială a ariei curriculare Limbă și comunicare, care garantează elevului accesul la cultura comunicațională și literară de bază.
Curriculumul de Limba și literatura italiană maternă își propune, prin obiectivele sale, dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise. În acest scop, în elaborarea prezentului curriculum s-a avut în vedere modelul comunicativ-funcțional, model care vizează dezvoltarea integrată a capacităților de receptare orală, de producere de mesaje orale, respectiv de receptare a mesajului scris ("lectura") și de producere de mesaje scrise. Acestea reprezintă competențele generale ale disciplinei Limba și literatura maternăpe parcursul școlarității obligatorii, cărora li se adaugă, în mod special, pentru situația concretă a studierii limbii și literaturii materne în școli cu predare în limba română, o componentă valoric-atitudinală având rolul de a favoriza formarea unor comportamente specifice comunicării în mediile multiculturale.
În structurarea prezentului curriculum s-au avut în vedere următoarele criterii:
- prezentarea comunicării drept competență esențială;
- echilibrarea raportului dintre comunicarea orală și cea scrisă;
- formularea competențelor specifice, astfel încât să precizeze rezultatele așteptate ale învățării la sfârșitul anului de studiu;
- indicarea, pentru fiecare dintre competențele specifice, a unor conținuturi care să orienteze predarea-învățarea;
- flexibilitatea în adaptarea conținuturilor la nivelul de dezvoltare a clasei și la interesele elevilor;
- abordarea textului literar/nonliterar nu ca scop în sine, ci ca suport/pretext pentru comunicare.
În acest context, prezentul curriculum urmărește practica rațională a limbii (prin dezvoltarea competențelor de receptare și producere, elevul fiind capabil, în limitele cunoștințelor dobândite, să decodifice și să producă, atât oral, cât și în scris, mesaje corecte și adecvate din punct de vedere funcțional și comunicativ), formarea și dezvoltarea de competențe de comunicare și interacțiune și dezvoltarea unor tehnici de lucru (elevul fiind capabil să utilizeze strategii și tehnici de lucru pentru a valorifica cunoștințe și deprinderi achiziționate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă transcurriculară).
Corelarea dintre domeniile de competență-cheie și competențele generale
Competențele-cheie reprezintă un pachet multifuncțional, transferabil de cunoștințe, abilitați și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se dezvolte până la sfârșitul educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe tot parcursul vieții.
Cele 8 domenii ale competențelor-cheie sunt:
1. Comunicarea în limba maternă;
2. Comunicarea în limbi străine;
3. Competențe în matematică și competențe elementare în științe și tehnologie;
4. Competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație;
5. Competențe pentru a învăța să înveți;
6. Competențe de relaționare interpersonală și competențe civice;
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat;
8. Sensibilizare culturală și exprimare artistică.
Curriculumul de față construiește competențe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european, și contribuie la dezvoltarea de competențe-cheie în 4 din cele 8 domenii de competențe-cheie identificate la nivel european:
2. Comunicarea în limbi străine;
5. Competențe pentru a învăța să înveți;
6. Competențe de relaționare interpersonală și competențe civice;
8. Sensibilizare culturală șiexprimare artistică.
Competențele-cheie europene
Competențe generale
Comunicarea în limba maternă
Receptarea mesajelor transmise oral în
diferite situații de comunicare
Producerea de mesaje orale
Receptarea mesajelor transmise în scris în
diferite situații de comunicare
Producerea de mesaje scrise
Comunicare în limbi străine
Receptarea mesajelor transmise oral în
diferite situații de comunicare
Producerea de mesaje orale
Receptarea mesajelor transmise în scris în
diferite situații de comunicare
Producerea de mesaje scrise
Competențele-cheie europene
Deprinderi
Competențe în matematică și
competențe elementare în
științe și tehnologie
Abilitatea de a comunică concluzii și
raționamente care au condus la acestea
Competențe în utilizarea
noilor tehnologii
informaționale și de
comunicație
Abilitatea de a căuta, colecta și procesa
informația și de a o folosi într-o manieră
critică și sistematică
Abilitatea de a folosi instrumente digitale
pentru a produce, prezenta și înțelege
informații complexe
Competențe pentru a învăța să
înveți
Dobândirea alfabetizărilor de bază: scris,
citit, TIC - care sunt necesare pentru
învățare
Accesarea, procesarea și asimilarea de noi
cunoștințe și deprinderi
Competențe de relaționare
interpersonală și competențe
civice
Abilitatea de a comunică constructiv în
diferite medii pentru a manifesta toleranță
Exprimarea și înțelegerea diferitelor puncte
de vedere
Spirit de inițiativă și
antreprenoriat
Abilitatea de a lucra individual și în echipe
Sensibilizare culturală și
exprimare artistică
Dezvoltarea unor reprezentări culturale, a
unor atitudini favorabile și a interesului
pentru studiul limbii și al civilizației
spațiului etnolingvistic italian.
Structura programei este următoarea:
- competențele generale, pentru parcursul învățământului gimnazial. Competențele generale sunt definite ca ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi care se formează pe durata școlarității. Competențele formulate în prezentul curriculum atestă orientarea spre praxis a acestuia și ar trebui să inducă un comportament dinamic, atât la profesori, cât și la elev, în sensul că sarcinile de comunicare, atinse prin activități, dezvoltă competența de comunicare în și prin schimbul verbal, atât în codul scris, cât și în codul oral al limbii. Competențele generale sunt comune pentru clasele a V-a - a VIII-a. La nivelul ciclurilor primar și gimnazial, parcursul formativ se concentrează pe formarea și dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate pe receptarea și producerea de mesaje scrise și orale;
- valori și atitudini (care urmează a fi formate pe întreg parcursul școlar);
- competențe specifice (derivate din competențele generale și care se formează pe durata unui an de studiu) și conținuturi. Exemplele de activități de învățare se vor regăsi în secțiunea intitulată "Sugestii metodologice". Această corelare constituie pivotul curriculumului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ceea ce se învață, dar mai ales de ce se învață anumite conținuturi;
- conținuturile învățării pentru cele 3 domenii: Lectură, Practica rațională și funcțională a limbii, Elemente de construcție a comunicării;
- sugestii metodologice conținând exemple de activități de învățare;
- evaluarea.
COMPETENȚE GENERALE
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situații de comunicare
2. Producerea de mesaje orale
3. Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de
comunicare
4. Producerea de mesaje scrise
VALORI ȘI ATITUDINI
1. Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba maternă și recunoașterea
rolului acesteia în dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului
cultural
2. Cultivarea încrederii în propriile abilități de comunicare
3. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele
mesaje receptate
4. Formarea unor reprezentări privind valorile majore ale literaturii
italiene
5. Conștientizarea rolului limbii materne italiene ca mijloc de acces la
dezvoltarea patrimoniului culturii universale
6. Dezvoltarea sensibilității interculturale
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situații de comunicare
*Font 8*
Competențe specifice
Conținuturi
1.1
Sesizarea particularităților
lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat
- Texte audiate de diferite tipuri (de
dimensiuni rezonabile) de informare generală
1.2
Identificarea de secvențe de dialog, de
narațiune și de descriere dintr-un mesaj oral,
sesizând natura formală sau informală a
acestuia
- Monologul
- Dialogul
1.3
Reperarea de categorii semantice care vor fi
integrate în structuri lexicale proprii
- Conversații/înregistrări audio/video sau
citite cu glas tare de către profesor
- Situații de comunicare pe teme cotidiene
concrete
1.4
Recunoașterea abaterilor de la normele limbii
literare într-un mesaj audiat
1.5
Conștientizarea sensului unui mesaj nou prin
raportare la propria experiență
2. Producerea de mesaje orale
Competențe specifice
Conținuturi
2.1
Participarea la interacțiuni verbale,
utilizând formule conversaționale adecvate
situației de comunicare
- Conversații pe teme familiare
- Dialoguri
2.2
Emiterea de mesaje orale coerente
- Descrieri cu suport verbal și/sau imagini
2.3
Selectarea de elemente de lexic adecvate
situațiilor de comunicare
- Actele de vorbire necesare realizării
acestor competențe
- Descrieri de persoane sau obiecte
- Povestiri
2.4
Adecvarea vorbirii la diferite situații de
comunicare în funcție de partenerul de dialog
- Formule de salut, de adresare, de
permisiune, de scuze, de inițiere, menținere
și încheiere a unui dialog, de nuanțare a
exprimării
2.5
Captarea și menținerea atenției
interlocutorului prin modul de prezentare a
mesajelor orale
- Punctuația
- Propoziția asertivă, interogativă și
imperativă
- Interjecția
2.6
Emiterea de mesaje orale corecte din punct de
vedere gramatical
- Conversații cu unul sau mai mulți
interlocutori pe teme date
3. Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare (lectură)
Competențe specifice
Conținuturi
3.1
Reperarea unor informații esențiale dintr-un
text citit în gând, deosebind între elementele
de ansamblu și cele de detaliu
- Texte literare de diverse tipuri: narativ,
descriptiv, dramatic
- Texte nonliterare
- Texte lacunare
- Tabele/diagrame
3.2
Identificarea modalităților specifice de
organizare a textului narativ
Texte narative
3.3
Recunoașterea procedeelor de expresivitate în
textul liric
- Texte lirice
3.4
Utilizarea unui lexic diversificat recurgând
la categoriile semantice studiate
- Sinonime, antonime, familii de cuvinte,
cuvinte polisemantice, expresii idiomatice
3.5
Identificarea de secvențe narative,
descriptive și dialogate dintr-un text
narativ, organizându-le ulterior în funcție de
o cerință specifică
- Texte literare reprezentative și accesibile
3.6
Identificarea valorii etice și culturale
într-un text prin exprimarea impresiilor și
preferințelor
- Moduri de expunere: monologul, dialogul,
descrierea, narațiunea, expunerea, informarea
4. Producerea de mesaje scrise
Competențe specifice
Conținuturi
4.1
Redactarea de texte funcționale
- Mesaje, scrisori, instrucțiuni
- Fișă de lectură
- Formulare tipizate
4.2
Redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan dat
- Planul simplu de idei
- Pagini de jurnal personal
- Povestiri
- Descrieri
4.3
Realizarea de texte de mică întindere, ținând
seama de părțile componente ale unei
compuneri, respectând categoriile semantice și
regulile gramaticale studiate
- Texte narative scurte însoțite de o
ilustrație/un șir de ilustrații, benzi
desenate
- Rezumatul
4.4
Redarea în scris a unor informații receptate
prin lectură
- Comentarea unor secvențe textuale
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
1. LECTURĂ
- Cartea (actualizare) - obiect cultural: titlul, autorul, cuprinsul, așezarea în pagină, rolul ilustrațiilor. Anexele cărții.*
- Teoria literară: Destinatarul mesajului. Structura textului narativ. Narațiunea. Descrierea (descrierea obiectivă; descrierea subiectivă). Dialogul. Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. Structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber). Figurile de stil: Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul. Antiteza. Metafora. Denotație. Conotație. Sensul figurat. Genuri și specii literare. Genurile: epic, liric și dramatic.
- Textul: Texte literare aparținând diverselor genuri și specii. Texte nonliterare funcționale.
*Font 8*
NOTĂ:
Pentru realizarea competențelor din programa școlară se vor studia texte literare și nonliterare
de dimensiuni rezonabile extrase din regulamente, texte administrative, tabele în selectarea cărora
se va ține seama de următoarele criterii: reprezentativitate, accesibilitate, atractivitate, valori.
Din textele lungi se pot selecta fragmente reprezentative. Pentru textele literare se recomandă
următoarele specii: mitul, povestirea, poezia, comedia. Pentru textele nonliterare se recomandă:
afișe publicitare, articole din reviste pentru copii. Pentru a sprijini receptarea textelor literare
și nonliterare se recomandă vizionarea de filme de desene animate, precum și de filme documentare și
artistice. Profesorul poate recurge și la alte texte cu condiția ca atât textele literare, cât și
cele nonliterare să reflecte prevederile prezente în programă.
Texte recomandate:
Mito
Ulisse/Enea (repovestire)
Testo narrativo (racconto)
Una coperta fatta con pezzi di
ricordi
Chichibio e la Gru
Penny Ives
Giovanni Boccaccio
Testo descrittivo
Una casa fuori dal paese
Autoritratto
Elsa Morante
Matilde Searao
Testo espositivo
Vita della donna nel Medioevo
Da "La carta dei saperi", Scuola
di base
Testo regolativo
Come și comporta sui mezzi
pubblici
Come și prepara la zuppa inglese
Pubblicita în televisione.
În caso di terremoto"
Educazione alla cittadinanza
A. Gambera, La cucina de La Mora
Adatt. da Anita Ganeri,
Travolgenti terremoti, Salani
Testo drammatico
La Giara
tratto dalla novella dallo stesso
nome di Luigi Pirandello
Testo poetico
Îl miracolo di primavera
Autunno
Pioggia
Scoppia îl temporale
Che cos'e un amico
Savatore Quasimodo
Vincenzo Cardarelli
Giovanni Pascoli
Aldo Palazzeschi
Emilio Pasquini
-----
* Elementele scrise cu litere aldine reprezintă elemente noi în cadrul conținuturilor învățării.
Teme recomandate:
- Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța
- Universul adolescenței: stiluri de viață
- Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie
- Progres și schimbare: obiecte și ustensile domestice, ocupații și profesiuni, invenții și descoperiri
- Relații interpersonale: relații între tineri, corespondență și schimburi între școli, călătorii
- Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante
- Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale (reluare și îmbogățire)
- Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme
- Universul cultural italian: trecut și prezent
- Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate și anunțuri în presă, radioul și televiziunea, internetul
2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII
2.1. Comunicare orală
Situația de comunicare. Convergența ideilor în jurul unei teme. Dialogul și monologul. Acomodarea limbajului la scopul comunicării. Elemente verbale și nonverbale
Structurarea textului oral:
a) Organizarea logico-semantică a mesajului: raportul dintre ideea principală și ideea secundară. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj
b) Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei; progresia în textul oral monologat și dialogat. Paralelism între elementele verbale și nonverbale în context
c) Textul dialogat/monologat. Monologul expozitiv și demonstrativ. Dialogul informal și formal. Modalități de exprimare a opiniilor.
Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
1. a iniția, a menține și a încheia un schimb verbal;
2. a situa în timp, a descrie și a povesti la trecut;
3. a compara obiecte, persoane, idei;
4. a face previziuni, ipoteze, promisiuni pentru viitor;
5. a cere ceva și a da sfaturi unei persoane în mod politicos;
6. a susține un punct de vedere în mod argumentat într-un schimb verbal direct;
7. a-și exprima opiniile personale sau o atitudine;
8. a formula aprecieri critice;
9. a prezenta un proiect.
2.2. Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj)
Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea
Contexte de realizare:
a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate
b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni
c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text informativ
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
I. Fonetică și ortografie (actualizare)
- aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii
- eliziunea și apostroful (reluare)
- dicționarul și accentul cuvintelor
II. Lexic
- Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse
- Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice
- Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor
III. Gramatică
- Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv (reluare); folosirea articolului cu numele proprii de persoane (reluare). Folosirea articolului cu numele proprii geografice
- Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantive defective; substantive cu două forme de plural (reluare); substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse
- Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative (reluare); poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (cele mai frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)
- Numeralul: cardinal (de la 1.000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ
- Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție (reluare); pronumele personal în dativ cu și fără prepoziție (reluare); pronumele relativ che, chi, cui, îl/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă
- Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate (reluare); perfectul compus al verbelor regulate (reluare) și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; concordanța timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere) (reluare)
- Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de loc și de timp (cel mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente).
- Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare (reluare); conjuncțiile subordonatoare: se, perch├┌, affinch├┌, cosicch├┌, bench├┌, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente)
- Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții: di, a, da, în, su, per, con, tra, fra (reluare); prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente).
- Interjecția: interjecții proprii: ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni: santo cielo, poveri noi, miseri noi, ecc.
*Font 8*
NOTĂ:
Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face
obiectul unei învățări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea
unităților lingvistice, utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare
dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat și
analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziției globale. Elementele de gramatică se vor doza
progresiv, conform dificultăților și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor
realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.
Sugestii metodologice
Proiectarea activității didactice și elaborarea de manuale școlare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei școlare și de urmărirea logicii interne a acesteia. Activitățile de învățare și strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să permită valorizarea pozitivă a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activității instructiv-educative, presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile, așa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacității de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis și creativ;
- exersarea lucrului în echipă, a cooperării și/sau a competiției;
- realizarea unor activități diverse de receptare și producere de mesaje orale și scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a participa la propria învățare;
- integrarea, în predare-învățare-evaluare, a elementelor de conținut din cele 3 domenii ale disciplinei (lectură, practica rațională și funcțională a limbii, elemente de construcție a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivații pentru învățare și un demers coerent integrator al formării capacităților de comunicare.
Pentru atingerea competențelor generale se pot aplica următoarele activități de învățare:
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situații de comunicare
1.1 - executare de operații/răspunsuri verbale/nonverbale la comenzi
1.2 - exerciții de identificare a unor modalități specifice de intrare în dialog
- exerciții de sesizare a unor argumente și contraargumente dintr-un mesaj oral
- exerciții de identificare a punctelor principale ale dialogului: intenție, parteneri, situație de comunicare
- exerciții de diferențiere a naturii formale sau informale a dialogului
1.3 - exerciții de sesizare a relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-o comunicare orală
- exerciții de integrare a sinonimelor și antonimelor în contexte date
1.4 - exerciții de identificare a formei corecte a cuvintelor
- exerciții de sesizare a acordurilor gramaticale
1.5 - exerciții de asociere a mesajului receptat cu informații anterioare sau cu imagini
2. Producerea de mesaje orale
2.1 - activități în perechi, dialog, grup
- simulare
2.2 - exerciții de relaționare a ideilor principale cu ideile secundare
- exerciții de construire a unui discurs oral
2.3 - exerciții de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte diferite
- exerciții de folosire a sinonimelor, antonimelor și a cuvintelor polisemice în contexte diferite
- exerciții de construire a unor familii lexicale
2.4 - exerciții de exprimare și argumentare a opiniei
- joc de rol
2.5 - exerciții de folosire corectă a părților de vorbire învățate
- exerciții de construire a unui monolog sau a unui dialog
- exerciții de descriere a unor obiecte, fenomene sau persoane
- exerciții de construire a unor narațiuni simple
- exerciții simple de folosire expresivă a limbii
2.6. - exerciții de conversație cu unul sau mai mulți interlocutori
- joc de rol
- dramatizări
3. Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare
3.1 - activități de completare de tabele, exerciții cu alegere multiplă, răspunsuri la întrebări
3.2 - exerciții de identificare a structurii textului narativ
3.3 - exerciții de identificare a structurii textului poetic
- exerciții de identificare a unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, metaforă, repetiție, enumerație, antiteză)
3.4 - exerciții de sesizare a schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context
- exerciții de stabilire a relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat
3.5 - exerciții de identificare a secvențelor într-un text narativ
- exerciții de evidențiere a diferențelor dintre o descriere și un dialog
- exerciții de structurare a unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.)
3.6 - exerciții de identificare a mesajului unui text
4. Producerea de mesaje scrise
4.1 - redactare de mesaje, instrucțiuni
- completare de texte lacunare, rebus
- redactare de scrisori în registru familiar
4.2 - exerciții de construire a unor scurte povestiri
- exerciții de redactare a unor scurte texte descriptive
- exerciții de caracterizare a personajelor
4.3 - exerciții de folosire a sinonimelor în scopul evitării repetițiilor
- exerciții de diferențiere a semnificației sinonimelor în contexte diferite
- exerciții de folosire corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile
- exerciții de folosire corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate
- exerciții de folosire a conectorilor adecvați
- exerciții de folosire a unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării
4.4 - luare de notițe
- exerciții de rezumare, substituire, transformare.
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă curentă este implicită demersului didactic în orele de limbă italiană maternă, permițând atât profesorului, cât și elevului:
- să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor;
- să identifice lacunele și cauzele lor;
- să regleze procesul de predare/învățare.
Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limba maternă se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
- observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
- tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
- proiectul
- portofoliul
- autoevaluarea.
-----