Decizia nr. 880/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 35/2008 13 martie 2008 (prevederi anume) pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Le…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Fundația "Vox Mentis" din localitatea Cernica în Dosarul nr. 4/C/2012 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.397D/2012.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, președintele fundației, Gabriela Cegolea, și avocatul Gabriel Ionescu, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent-șef referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține că
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008
este neconstituțional, putând determina obținerea unui mandat imperativ interzis de art. 69 alin. (2) din Constituție, deoarece obligă, exclusiv organizațiile minorităților naționale nereprezentate în Parlament, la dobândirea statutului de utilitate publică pentru a propune candidați la alegerile parlamentare. De aceea, consideră ca fiind necesară anularea condiției de dobândire a statutului de utilitate publică, cu valabilitate imediată pentru alegerile parlamentare din 2012, și introducerea în
art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/2008
a obligativității prezentării listei de membri susținători din cetățenii declarați la ultimul recensământ ca aparținând minorității naționale și pentru candidații organizațiilor minorităților naționale deja reprezentate în Parlament.
În continuare, președintele acordă cuvântul președintelui Fundației "Vox Mentis", care arată că are dreptul să se prezinte la competiția pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012.
Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate; în subsidiar, pe fond, consideră critica de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 1.188/2008 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3 din 13 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 4/C/2012, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali.
Excepția a fost ridicată de Fundația "Vox Mentis" din localitatea Cernica într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 12D/11 octombrie 2012 a Biroului Electoral Central, prin care a fost respinsă cererea acesteia de înregistrare a semnului electoral, motivat de faptul că fundația nu a făcut dovada că a fost recunoscută de utilitate publică.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008
încalcă prevederile art. 69 alin. (2) din Constituție . În acest sens arată, în esență, că se creează o situație discriminatorie în favoarea organizațiilor minorităților reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, deoarece pentru acestea nu există nicio condiție necesară depunerii candidaturilor, în timp ce în cazul organizațiilor nereprezentate în Parlament este impusă, prin textul de lege criticat, condiția recunoașterii utilității publice.
Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fostlegal sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, modificate prin
art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008
privind modificarea și completarea titlului I al
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008.
În prezent, dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: "Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective."
Dispozițiile art. 2 pct. 29, la care se face trimitere în alin. (3), au următoarea redactare: "minoritate națională - acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale;".
Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine prevederilor art. 69 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Orice mandat imperativ este nul."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia consideră că cerința prevăzută la
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 , și anume caracterul de utilitate publică al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, împiedică participarea în cursa alegerilor parlamentare a acelor organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate în Parlament, în timp ce organizațiile minorităților reprezentate în Parlament la ultimele alegeri au dreptul de a participa la scrutinul electoral, ceea ce "creează condițiile de mandat imperativ".
De asemenea, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate, prin condițiile impuse, creează un regim special pentru organizațiile minorităților naționale, în măsură să justifice reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament.
Astfel, cerința caracterului de utilitate publică al organizațiilor minorităților naționale este reglementată prin legea organică în materie electorală, legiuitorul având competența exclusivă de a institui modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție.
În legătură cu acest aspect, Curtea observă că, potrivit
art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 246/2005 , cu modificările și completările ulterioare, orice fundație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă îndeplinește condițiile impuse de acest text legal și dacă urmează procedura reglementată de art. 39 și următoarele din acest act normativ.
În continuare, Curtea constată că textul de lege supus controlului de constituționalitate nu poate fi considerat discriminatoriu, deoarece legiuitorul a urmărit ca prin acesta să acorde și organizațiilor minorităților nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri.
Astfel, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa în materie, concretizată prin
Decizia nr. 146 din 15 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, că "organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate [...], întrucât acestea au îndeplinit condiții mult mai severe pentru a accede în Parlament", iar dacă criteriile pe baza cărora acele organizații au obținut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu sunt îndeplinite și la actualele alegeri, acest lucru va rezultă din votul alegătorilor.
Totodată, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor de lege atacate s-a pronunțat prin
Decizia nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, statuând că dispozițiile
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008
nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) și art. 62 alin. (2).
În speță, Curtea reține, însă, că autorul excepției nu a formulat o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, nemulțumit fiind de soluția legislativă existentă, solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul anulării condiției de dobândire a statutului de utilitate publică pentru organizațiile minorităților naționale nereprezentate în Parlament și a introducerii obligativității prezentării listei de membri susținători din cetățenii declarați la ultimul recensământ ca aparținând minorității naționale și pentru candidații organizațiilor minorităților naționale deja reprezentate în Parlament.
De asemenea, Curtea reține că prevederile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate nu sunt semnificative pentru soluționarea acesteia. Astfel, prin art. 69 alin. (2) din Constituție, se respinge mandatul imperativ, irevocabilitatea mandatului parlamentar fiind o protecție a independenței parlamentarului în exercitarea mandatului său, în sensul în care Parlamentul nu poate fi tras la răspundere juridică dacă nu își respectă angajamentele sau promisiunile.
În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."
Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Fundația "Vox Mentis" din localitatea Cernica în Dosarul nr. 4/C/2012 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 octombrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.