Decizia nr. 769/2012

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și

art. 1 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Cristina Pigui, Mirela Grigore, Veronica Grozescu, Mioara Iolanda Grecu, Elena Negulescu, Adrian Ghiculescu, Ioana Tolu, Elena Chirică, Vasile Mărăcineanu, Traian Logojan, Gabriela Prepeliță, Iuliana Lucăcel, Gabriela Diaconu, Cristina Georgescu, Elisabeta Gherasim, Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Stanciu, Constanța Pană, Paul Frățilescu, Dan Enescu, Rodica Duboboșaru, Elena Zătnescu, Elena Tănăsică, Lucian Crăciunoiu, Elza Marin, Mirela Grigore, Maria Stoicescu, Florentin Teișanu, Constanța Ștefan, Constanța Ștefan, Aurelia Popa, Alexandrina Urlețeanu, Ioana Nonea, Vera Andreea Popescu, Daniel Dinu, Aida Liliana Stan, Veronica Grozescu, Marilena Panait, Florentina Dinu, Elena Staicu, Paula Cristina Brotac, Andra Corina Botez, Simona Lazăr, Violeta Dumitru, Ionel Stănescu, Felicia Androne, Adriana Florina Secrețeanu, Valentina Gheorghiu, Ana Roxana Tudose, Ion Stelian, Teodor Nițu și Adriana Maria Rada în Dosarul nr. 2.702/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 323D/2012.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 324D/2012 și nr. 325D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Alexandrina Bișboacă, Iulia Cristina Barbu, Letiția Bela, Mariana Urian, Codruța Șerdean, Doina Molnar, Crinela Mocean, Ramona Cioria, Aurelian Giurgiu, Ioan Cornel Mustață, Simona Aionesă, Estera Moldovan, Adriana Retegan, Aurora Viorica Andrea, Mihaela Petrașcu, Viorica Perța, Emilia Păcurar, Dorel Chealda, Maria Rusu, Florina Mihăiescu, Voichița Luca, Eugen Dumitreasă, Cornelia Forminte, Dan Gligor și Nicolae Magda, respectiv de Sanda Maier, Camelia Costan, Ioan Filimon, Maria Chesches, Monica Maier, Mihaela Ispas, Ana Cristina Rusu, Dana Voina, Iuliana Mazer, Maria Silvia Pop, Daniela Indrei, Elisabeta Roian, Otilia Claudia Suhoverschi, Maria Mădălina Popescu, Viorel Ispas, Olga ElenaLazăr, Rozalia Ispas, Maxim Botond, Ana Butnar, Viorica Dobra, Ioan Crișan și Petru Onea în dosarele nr. 6.799/107/2011 și nr. 7.195/107/2011 ale Tribunalului Alba - Secția I civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 324D/2012 și nr. 325D/2012 la Dosarul nr. 323D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 233 din 16 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 2.702/2/2011, și prin încheierile din 27 octombrie 2011 și 10 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 6.799/107/2011 și nr. 7.195/107/2011, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Alba - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și

art. 1 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de reclamanții Cristina Pigui, Mirela Grigore, Veronica Grozescu, Mioara Iolanda Grecu, Elena Negulescu, Adrian Ghiculescu, Ioana Tolu, Elena Chirică, Vasile Mărăcineanu, Traian Logojan, Gabriela Prepeliță, Iuliana Lucăcel, Gabriela Diaconu, Cristina Georgescu, Elisabeta Gherasim, Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Stanciu, Constanța Pană, Paul Frățilescu, Dan Enescu, Rodica Duboboșaru, Elena Zătnescu, Elena Tănăsică, Lucian Crăciunoiu, Elza Marin, Mirela Grigore, Maria Stoicescu, Florentin Teișanu, Constanța Ștefan, Constanța Ștefan, Aurelia Popa, Alexandrina Urlețeanu, Ioana Nonea, Vera Andreea Popescu, Daniel Dinu, Aida Liliana Stan, Veronica Grozescu, Marilena Panait, Florentina Dinu, Elena Staicu, Paula Cristina Brotac, Andra Corina Botez, Simona Lazăr, Violeta Dumitru, Ionel Stănescu, Felicia Androne, Adriana Florina Secrețeanu, Valentina Gheorghiu, Ana Roxana Tudose, Ion Stelian, Teodor Nițu și Adriana Maria Rada, de Alexandrina Bișboacă, Iulia Cristina Barbu, Letiția Bela, Mariana Urian, Codruța Șerdean, Doina Molnar, Crinela Mocean, Ramona Cioria, Aurelian Giurgiu, Ioan Cornel Mustață, Simona Aionesă, Estera Moldovan, Adriana Retegan, Aurora Viorica Andrea, Mihaela Petrașcu, Viorica Perța, Emilia Păcurar, Dorel Chealda, Maria Rusu, Florina Mihăiescu, Voichița Luca, Eugen Dumitreasă, Cornelia Forminte, Dan Gligor și Nicolae Magda, respectiv de Sanda Maier, Camelia Costan, Ioan Filimon, Maria Chesches, Monica Maier, Mihaela Ispas, Ana Cristina Rusu, Dana Voina, Iuliana Mazer, Maria Silvia Pop, Daniela Indrei, Elisabeta Roian, Otilia Claudia Suhoverschi, Maria Mădălina Popescu, Viorel Ispas, Olga Elena Lazăr, Rozalia Ispas, Maxim Botond, Ana Butnar, Viorica Dobra, Ioan Crișan și Petru Onea în cadrul unor litigii având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, coroborat cu art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție.

Cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 118/2010 , susțin, în esență, că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, salariul și indemnizația de concediu reprezintă concepte asimilate bunurilor mobile, iar Curtea s-a pronunțat în numeroase rânduri, chiar și împotriva României, în sensul că și dreptul de creanță reprezintă un "bun" potrivit art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puțin o "speranță legitimă" în a-l vedea concretizat. Reducerea salariului cu 25% pe o perioadă de 6 luni și perpetuarea acesteia după data de 1 ianuarie 2011 reprezintă o ingerință ce a avut ca efect privarea de bunuri.

Mai arată că nu se poate susține că dispozițiile de lege criticate au un caracter temporar, deoarece art. 16 alin. (2) prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2011 se vor aplica politici sociale și de personal care să asigure încadrarea în nivelul cheltuielilor bugetare rezultate ca urmare a aplicării măsurilor de reducere, precum și cu respectarea prevederilor Legii bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011.

Cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 285/2010 , potrivit cărora indemnizațiile de încadrare, astfel cum au fost acordate în luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că la nivelul lunii octombrie 2010 indemnizațiile erau deja reduse cu 25%, ceea ce înseamnă că privarea de drepturi salariale s-a perpetuat și ulterior termenului stabilit prin

Decizia Curții Constituționale nr. 874/2010 , conducând astfel la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor.

Invocă soluția pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Comisia Europeană C-310/10.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate, deoarece statul, prin Guvern sau Parlament, este singurul în măsură să aprecieze la un moment dat posibilitatea financiară de a menține în plată un anumit cuantum al salariilor achitate de la bugetul de stat. De asemenea, instanța invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 1.655/2010 .

Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale ale art. 41 și

art. 44. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.155/2011 .

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens

deciziile Curții Constituționale nr. 872/2010 , nr. 874/2010, nr. 1.655/2010 și nr. 1.155/2011.

Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 872/2010 , nr. 874/2010 și nr. 1.655/2010.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, și ale

art. 1 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010.

Prevederile criticate din cuprinsul

Legii nr. 118/2010

au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit

art. 16 alin. (1) din acest act normativ, iar prevederile Legii nr. 285/2010

reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. Cu toate acestea, prevederile legale criticate continuă să își producă efectele juridice în prezentele cauze, astfel încât, potrivit jurisprudenței sale, Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.

Dispozițiile

art. 1 din Legea nr. 118/2010

au următorul conținut: "(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile

Legii-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) În situația în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei."

Prevederile

art. 1 din Legea nr. 285/2010

au următorul conținut: "(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.

(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(5) În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit

Legii-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în

Legea-cadru nr. 330/2009 , cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, coroborat cu art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, excepțiile de neconstituționalitate fiind respinse, de exemplu prin

Decizia nr. 631 din 14 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 7 august 2012 .

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei este prevăzută prin

Legea nr. 118/2010

și se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluția legislativă criticată a fost determinată de apărarea "securității naționale", noțiune înțeleasă în sensul unor aspecte din viața statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăși ființa statului prin amploarea și gravitatea fenomenului. În acest sens, prin

Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situația de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a țării și, implicit, securitatea națională.

De asemenea, Curtea a mai reținut că modalitatea de stabilire a cuantumului salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, precum și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, potrivit

art. 1 din Legea nr. 285/2010 , nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curții Constituționale nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010 . Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligație de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condițiile încadrării în politicile sociale și de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Este în același timp o obligație sub condiție care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior

Legii nr. 118/2010

. Stabilirea modalității concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcție de situația economico-financiară a țării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligației sale de rezultat, în sensul revenirii cel puțin la cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea

Legii nr. 118/2010 .

Cât privește criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva încălcării dreptului de proprietate, Curtea a reținut că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privința salariului vizează numai sumele certe, lichide și exigibile.

În același timp, Curtea a observat că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietății (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011).

De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia pronunțată în 6 decembrie 2011, în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 21, a statuat că măsura reducerii salariilor prevăzută de

Legea nr. 118/2010

nu este contrară art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În final, Curtea a observat că, potrivit

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012

privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, "Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:

a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012;

b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și

art. 1 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Cristina Pigui, Mirela Grigore, Veronica Grozescu, Mioara Iolanda Grecu, Elena Negulescu, Adrian Ghiculescu, Ioana Tolu, Elena Chirică, Vasile Mărăcineanu, Traian Logojan, Gabriela Prepeliță, Iuliana Lucăcel, Gabriela Diaconu, Cristina Georgescu, Elisabeta Gherasim, Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Stanciu, Constanța Pană, Paul Frățilescu, Dan Enescu, Rodica Duboboșaru, Elena Zătnescu, Elena Tănăsică, Lucian Crăciunoiu, Elza Marin, Mirela Grigore, Maria Stoicescu, Florentin Teișanu, Constanța Ștefan, Constanța Ștefan, Aurelia Popa, Alexandrina Urlețeanu, Ioana Nonea, Vera Andreea Popescu, Daniel Dinu, Aida Liliana Stan, Veronica Grozescu, Marilena Panait, Florentina Dinu, Elena Staicu, Paula Cristina Brotac, Andra Corina Botez, Simona Lazăr, Violeta Dumitru, Ionel Stănescu, Felicia Androne, Adriana Florina Secrețeanu, Valentina Gheorghiu, Ana Roxana Tudose, Ion Stelian, Teodor Nițu și Adriana Maria Rada în Dosarul nr. 2.702/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Alexandrina Bișboacă, Iulia Cristina Barbu, Letiția Bela, Mariana Urian, Codruța Șerdean, Doina Molnar, Crinela Mocean, Ramona Cioria, Aurelian Giurgiu, Ioan Cornel Mustață, Simona Aionesă, Estera Moldovan, Adriana Retegan, Aurora Viorica Andrea, Mihaela Petrașcu, Viorica Perța, Emilia Păcurar, Dorel Chealda, Maria Rusu, Florina Mihăiescu, Voichița Luca, Eugen Dumitreasă, Cornelia Forminte, Dan Gligor și Nicolae Magda, respectiv de Sanda Maier, Camelia Costan, Ioan Filimon, Maria Chesches, Monica Maier, Mihaela Ispas, Ana Cristina Rusu, Dana Voina, Iuliana Mazer, Maria Silvia Pop, Daniela Indrei, Elisabeta Roian, Otilia Claudia Suhoverschi, Maria Mădălina Popescu, Viorel Ispas, Olga Elena Lazăr, Rozalia Ispas, Maxim Botond, Ana Butnar, Viorica Dobra, Ioan Crișan și Petru Onea în dosarele nr. 6.799/107/2011 și nr. 7.195/107/2011 ale Tribunalului Alba - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2012.