Decizia nr. 811/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 3.901/103/2010 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 597D/2012.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 598-600D/2012 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceeași instanță de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 3.562/103/2010, nr. 3.844/103/2010 și nr. 3.620/103/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 598-600D/2012 la Dosarul nr. 597D/2012, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 27 februarie 2012, pronunțate în dosarele nr. 3.901/103/2010, nr. 3.562/103/2010, nr. 3.844/103/2010 și nr. 3.620/103/2010, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în cadrul unor cauze având ca obiect soluționarea unor recursuri împotriva unor sentințe civile pronunțate de Tribunalul Neamț, referitoare la drepturi de pensie.
În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) și art. 20.
Referitor la încălcarea
art. 1 alin. (5) din Constituție, arată că dispozițiile Legii nr. 119/2010
încalcă normele de tehnică legislativă care impun existența unei congruențe (concordanțe) între motivele și/sau scopul unui act normativ, pe de-o parte, și efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte, astfel cum statuează dispozițiile
art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 . Or, la sfârșitul anului 2011, după finalizarea procesului de recalculare a pensiilor prevăzute la
art. 1 din Legea nr. 119/2010
există o discrepanță enormă între expunerea de motive a
și previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al
și realitatea bugetară. Concluzionând, instanța de judecată constată că prin adoptarea
s-a mărit, contrar dezideratelor și angajamentelor asumate de România cu organismele financiare internaționale, deficitul sistemului de pensii de la 1,2% din P.I.B. în anul 2009 la 2,35% din P.I.B. în anul 2011.
Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (1) din Constituție, susține că dispozițiile de lege criticate nu au reprezentat măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, ci măsuri prin care s-a accentuat dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri și cheltuieli. Consideră că actualmente situația de fapt este diferită față de cea prevăzută în
a Curții Constituționale. Astfel, la 1 an și 6 luni de la intrarea în vigoare a
se observă că efectele produse de aceasta sunt, cel puțin pe termen scurt și mediu, în totală contradicție cu motivele și scopurile principale ale acesteia, astfel cum au fost menționate în expunerea de motive.
De asemenea, consideră că
contravine și art. 20 din Constituție, deoarece încalcă, în principal, art. G pct. 2 din Partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin
și, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din Partea a II-a din aceeași Cartă raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, întrucât în majoritatea cazurilor, în urma recalculării, pensiile personalului diplomatic și consular, personalului aeronautic civil navigant și nenavigant, funcționarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaților, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și personalului Curții de Conturi nu sunt cel puțin egale cu 40% din totalul câștigului anterior al beneficiarului pensiei.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (5) potrivit căruia "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, coroborat cu art. G pct. 2 din Partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin
Legea nr. 74/1999 , și cu art. 12 pct. 2 din Partea a II-a din aceeași Cartă raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin
Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin
Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011,
Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și
Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.
Prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, [...] Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".
Totodată, Curtea a statuat că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".
Curtea Constituțională a constatat că "eliminarea pensiilor de serviciu reglementată de
nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă, această sarcină fiind suportată de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egală măsură (spre deosebire de cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, 2005). Ajustarea dictată de principiul contributivității nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajați ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenței Curții, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 și
Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de față, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă".
Totodată, prin
Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat următoarele: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil".
Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură sădetermine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, din oficiu, în dosarele nr. 3.901/103/2010, nr. 3.562/103/2010, nr. 3.844/103/2010 și nr. 3.620/103/2010.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.