Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 870/2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice

prezumat în vigoare

Data actului
23 octombrie 2012
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 835 din 12 decembrie 2012
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.882 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 61/1991 27 septembrie 1991 (prevederi anume) pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii ș…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vitantis" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 17.787/4/2011 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 78D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Alberto Văduva, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Susține că textul de lege criticat ar fi trebuit să precizeze anumite valori ale intensității sunetului, exprimate în decibeli, în funcție de care fapta să fie considerată contravenție. În schimb, prevederea legală supusă controlului de constituționalitate permite aprecierea faptei drept contravenție pe baza percepției subiective a agentului constatator. Depune și note scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere faptul că autorul acesteia solicită completarea textului de lege criticat, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. În acest sens, consideră că important pentru caracterizarea faptei ca fiind contravenție nu este valoarea exactă a intensității sunetului, ci gradul în care aceasta aduce atingere climatului necesar conviețuirii liniștite.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 17.787/4/2011, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vitantis" - S.R.L. din București într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatareși sancționare a unei contravenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat este lacunar și este necesară completarea acestuia prin indicarea, în unități de măsură a sunetului (decibeli), fie a intensității începând de la care folosirea aparaturii muzicale cauzează tulburarea liniștii locuitorilor, fie a intensității maxime la care poate fi folosită aparatura muzicală fără a fi tulburată liniștea locuitorilor. Arată că, în măsura în care norma nu stabilește în mod neechivoc astfel de valori, constatarea săvârșirii contravenției reprezintă efectul percepției subiective a agentului constatator, egalitatea în fața legii fiind, în acest fel, înfrântă, deoarece aplicarea legii devine arbitrară. Precizează, totodată, că persoana interesată să conteste procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu are la îndemână niciun mijloc eficace de probă prin care să demonstreze că intensitatea la care folosea aparatura muzicală nu cauzează tulburarea liniștii publice.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, persoanele sancționate contravențional având posibilitatea să apeleze la persoane specializate pentru analiza nivelului de zgomot și să depună la dosar rezultatele acestor verificări, să înregistreze intensitatea sunetului cu aparate speciale ori să solicite audierea unor martori cu privire la intensitatea zgomotelor. Menționează că este adevărat că indicarea unor limite ale intensității zgomotelor ar înlătura riscul pronunțării unor soluții contradictorii în practica judecătorească, dar acest lucru nu ține de constituționalitatea legii.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate este constituțional. Consideră că, reglementând sancționarea contravențională a faptelor prin care se încalcă o normă de conviețuire socială, aceasta se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Arată, de asemenea, că textul criticat nu instituie nicio măsură de natură să lezeze dreptul la un proces echitabil, contravenientul având posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru exercitarea controlului legalității și temeiniciei procesului-verbal și de a propune probe în apărare. Precizează, totodată, că aspectele de neconstituționalitate vizează, de fapt, modificarea și completarea normei legale supuse controlului de constituționalitate, or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011, care au următorul cuprins: "Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: (...) 27. organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de locuințe sau cu caracter social, în mediul urban".

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și în art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, din motivarea acesteia, rezultă că autorul său își bazează criticile pe lipsa unor precizări care consideră că ar fi necesare în cuprinsul textului de lege ce formează obiect al excepției pentru a se putea stabili în mod obiectiv dacă aparatura muzicală a fost într-adevăr utilizată la o intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor. Conform jurisprudenței sale, Curtea nu poate da curs unei astfel de solicitări, neintrând în atribuțiile sale modificarea și completarea textelor de lege supuse controlului de constituționalitate. În acest sens sunt prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . Dacă ar proceda la sancționarea pretinsei omisiuni legislative, Curtea Constituțională ar nesocoti competența exclusivă a Parlamentului, care este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vitantis" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 17.787/4/2011 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 octombrie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.