Decizia nr. 185/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 22/2002 30 ianuarie 2002 (prevederi anume) privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri…
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de Laurenția Morometescu în Dosarul nr. 14.343/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 34D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 10.022 din 14 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 14.343/302/2012, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
Excepția a fost ridicată de Laurenția Morometescu cu prilejul soluționării unei contestații la executare formulate de Ministerul Justiției.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât creează un regim discriminatoriu, care favorizează instituțiile publice, oferind o protecție sporită proprietății private a acestora, în dauna altor subiecte de drept titulare de creanțe certe, lichide și exigibile.
Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât scopul instituirii cauțiunii nu își regăsește rațiunea în cazul instituțiilor și autorităților publice care nu se află în încetare de plăți, neexistând astfel riscul ca partea adversă să nu poată obține repararea daunelor din cauza insolvabilității beneficiarului suspendării executării silite. Prin urmare, tratamentul juridic diferit aplicat este justificat de situația diferită în care se află titularii cererilor de suspendare a executării silite și nu afectează egalitatea de arme între părțile litigante.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
Articolul 7
: "Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plată taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune."
Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat contravine art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textului de lege criticat în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.
Astfel, prin
Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, Curtea a statuat că "Principiul egalității în drepturi prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, or, Curtea observă că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află evident într-o situație diferită.
Ca atare, scutirea creditorilor bugetari de la consemnarea vreunei cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor fiscale are o justificare obiectivă și rațională, autoritățile respective fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritățile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurenția Morometescu în Dosarul nr. 14.343/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile
art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, care a sesizat Curtea Constituțională, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 2 aprilie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.