Decizia nr. 165/2013

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3^1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florica Gheorghe în Dosarul nr. 1.852/229/2012 al Judecătoriei Fetești și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.431D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile de lege criticate nu instituie o diferențiere între justițiabili pe criterii arbitrare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1.852/229/2012, Judecătoria Fetești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3^1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florica Gheorghe într-o cauză ce are ca obiect "succesiune".

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, la nivel național criteriile și cotele de reducere sau de stabilire a valorii imobilelor în funcție de care se calculează taxa judiciară de timbru sunt diferite, fapt ce încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și art. 56 alin. (1) și (2) din Constituție. Arată că este neconstituțională excluderea stabilirii valorii unui imobil în funcție de care se calculează taxa judiciară, prin expertiză judiciară imobiliară, astfel cum este permis în art. 2 alin. (3) din lege.

Judecătoria Fetești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că instituirea unei taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu face nicio diferențiere între justițiabili, precum și că echivalentul acesteia este inclus în valoarea cheltuielilor de judecată ce revin părții care cade în pretenții. De asemenea, apreciază că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate sunt aplicabile tuturor cetățenilor care înaintează cereri instanței de judecată, având același obiect cu cel dedus judecății. Mai arată că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 3^1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997

sunt constituționale, sens în care arată că acestea au fost reglementate în scopul evitării procedurii notariale mult mai oneroase. Valoarea unui imobil poate să difere de la o regiune la alta, fiind calculată în funcție de zonă, de număr de locuitori și de alte caracteristici economice. De asemenea, consideră că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor, iar echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile

art. 3^1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul cuprins: "(2) Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părți. În cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urmă valoare;

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și la taxarea cererilor în materie de moștenire".

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 56 alin. (1) și (2) referitor la contribuțiile financiare ale cetățenilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 1.613 din 16 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011, a statuat că "rațiunea pentru care a fost adoptată o asemenea reglementare ține de politica statului de a limita folosirea procedurilor judiciare de către cetățeni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase și, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată, în mod indirect, într-una contencioasă. Pentru a-și atinge scopul,

Legea nr. 276/2009 , prin textul criticat, a prevăzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita acțiunile judiciare promovate, din punct de vedere al timbrajului, în frauda legii. Această motivație care a stat la baza adoptării soluției legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstituționalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În speță, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie calculată în funcție de valoarea imobilului, stabilită prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici.

Dispozițiile art. 77^1 alin. (4) și (5) din Codul fiscal stabilesc obligația camerelor notarilor publici de a efectua expertize cu privire la valoarea de circulație a bunurilor imobile și de a le reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de obiectiv și precis în funcție de care să fie calculată taxa judiciară de timbru, având în vedere entitatea care le dispune (Camera Notarilor Publici) și persoanele care le întocmesc (experți). Astfel, raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulație în scopul plății unei taxe judiciare de timbru mult diminuate față de situația în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulație a bunului imobil".

În același timp, prin

Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, Curtea a statuat că, în virtutea dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu fac nicio diferențiere pe criterii arbitrare între justițiabili, acestea aplicându-se în mod egal tuturor cetățenilor aflați în ipoteza legală a normei. Valoarea imobilelor poate să difere de la o regiune la alta a țării, aceasta fiind calculată în funcție de zonă, număr de locuitori, precum și alte caracteristici fizice și economice, astfel încât nu se poate aduce în discuție lipsa caracterului unitar al modalității de stabilire a valorii imobilelor. În același timp, constatăm că Ghidul realizat pentru stabilirea valorilor orientative ale proprietăților imobiliare invocat de autorul excepției constituie un document ce are la bază analiza tranzacțiilor efectuate în anii anteriori și anticiparea evoluției viitoare a pieței imobiliare, lucrare ce nu poate constitui obiect al excepției de neconstituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție. În conformitate cu prevederile

art. 2 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului", iar nu și a unor documente precum cel amintit în speță.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3^1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florica Gheorghe în Dosarul nr. 1.852/229/2012 al Judecătoriei Fetești.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2013.