Decizia nr. 240/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Elena Stanciu, Elena Claudia Grigorescu, Verginia Comnan, Axinia Niță, Maria Tănase, Ana Maria Bădăuță, Ionela Bădăuță, Maria Mihalache, Loredana Neguț, Victoria Milea, Antuaneta Bidică, Denisa Dicu, Elena Budoi, Aurelia Găman, Tatiana Rădulescu, Maria Stoica, Ana Popa, Mina Ecaterina Neacșu, Maria Popescu, Claudiu Chițescu, Gheorghița Ancuța, Nicoleta Petrache, Nina Dobrescu, Roxana Marinescu, Ofelia Brânzaru Soceanu, Grațiela Georgesu, Melania Georgescu, Daniela Chirescu, Adriana Galiș, Cornelia Țuțulea, Laura Nicoleta Ciotău, Mariana Daniela Diaconu, Mădălina Stan, Elena Sorina Savu, Maria Lineta, Lăzărica Stăncescu, Melania Matache, Roxana Mocănescu, Oana Neagu, Adriana Postolache, Niculina Badea, Ana Maria Gabilea Vasile, Elena Nicolae, Rodica Elena Oprea, Nicoleta Maria Tudor, Gabriela Balcan, Elena Moșteanu, Nela Mireșean, Elena Manuela Ștefan, Georgiana Rădulescu, Irina Mihaela Simion, Niculina Radu, Tinca Ionciu, Gheorghe Gându, Maria Sîrbu, Romeo Duță, Gheorghe Dinițoiu, Nineta Drăgușin, Radu Sprânceană, Daniel Dumitrescu, Mihail Cristian Petrică și Manuela Pârvu în Dosarul nr. 2.636/120/2012 al Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 84D/2013.

La apelul nominal, lipsesc părțile, față de care procedura de citare este îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 189D/2013, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Dragoș Chiriac, Geanina Cristinela Muntean, Diana Sima, Aurelian Mocan, Cornelia Mureșan, Teodora Țîmpea, Elena Dumbrăvean, Hadrian Lupesan, Daniela Gașpar, Ileana Simion, Alexandra Paștiu, Andrei Băncilă, Carmen Lupe, Mădălina Șerban, Mihai Pașca, Sebastian Nașcu, Amelia Fonoage, Lucia Pascaru Pag, Luminița Valuch, Silvia Iosa, Carmen Trif, Georgeta Bișu Predan, Livia Damian, Georgeta Iliescu, Claudiu Pop, Adela Arion Blanca, Mirela Poleac, Maria Keresztes, și Florica Șchiopu în Dosarul nr. 3.678/2/2011 al Tribunalului Alba - Secția I civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 258D/2013, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Maria Zetu, Lăcrămioara Elena Avram, Valeria Antonovici, Sînziana Dorina Hâj, Sorin Adrian Fedorciuc, Maria Halip, Lăcrămioara Paula Maxim și Axenia Bădeliță în Dosarul nr. 15.293/86/2012 al Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 189D/2013 și nr. 258D/2013 la Dosarul nr. 84D/2013, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 287 din 14 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 2.636/120/2012, Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de reclamanții Elena Stanciu și alții în cadrul unui litigiu având ca obiect drepturi salariale.

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 3.678/2/2011, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de reclamanții Dragoș Chiriac și alții în cadrul unui litigiu având ca obiect drepturi salariale.

Prin Încheierea din 21 martie 2013, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 9 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 15.293/86/2012, Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de reclamanții Maria Zetu și alții în cadrul unui litigiu având ca obiect despăgubiri.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile

art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevedeau acordarea premiului anual acordat pentru activitatea desfășurată în timpul anului 2010, au fost abrogate de

art. 39 pct. w) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011.

Totodată, prin

Legea nr. 285/2010 , în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut în mod expres, la art. 8 - criticat -, că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. Se încalcă, astfel, dreptul de proprietate, dreptul la măsurile de protecție socială garantate constituțional, principiul neretroactivității, dar și statutul profesiei, așa cum acesta rezultă din prevederile art. 124 și 125 din Legea fundamentală.

Autorii excepției consideră că premiul anual corespunzător anului 2010 reprezintă un drept câștigat, de vreme ce dispozițiile care îl reglementau erau în vigoare în data de 31 decembrie 2010, acest premiu cuvenindu-se pentru activitatea profesională desfășurată pe parcursul întregului an 2010 - încheiat -, chiar dacă sumele de bani se acordă în concret, potrivit legii, începând cu luna ianuarie a anului următor. Este vorba, așadar, de un raport juridic născut sub imperiul legii vechi, care nu și-a epuizat toate efectele juridice, astfel că legea nouă nu poate abroga efectul juridic nerealizat, fără a încălca principiul neretroactivității. Legea nouă, deși are prioritate față de cea veche, nu poate reglementa asupra acelor efecte susceptibile a se produce sub imperiul legii vechi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în nenumărate rânduri, chiar și împotriva României, că și dreptul de creanță reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puțin o "speranță legitimă" de a-l vedea concretizat. Or, lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente unui drept deja câștigat constituie o ingerință neconformă cu principiul protecției proprietății.

De asemenea, invocă Hotărârea din 15 iunie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Mureșan împotriva României, privind încălcarea dreptului la un proces echitabil într-o speță de reducere nejustificată a salariului.

Invocând și

Directiva 2000/78/CE

a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, autorii excepției amintesc jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și concluziile Comisiei Europene cu privire la obligația judecătorului național de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curții Constituționale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).

Pe de altă parte, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul neretroactivității legii, deoarece suprimă dreptul la un premiu anual cuvenit pentru anul 2010 printr-o lege care a intrat în vigoare în anul 2011. Or, o situație juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data producerii ei (tempus regit actum).

Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece norma de lege criticată produce efecte doar pentru viitor, fără a se aplică asupra unor drepturi deja câștigate.

Tribunalul Alba - Secția I civilă și Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 125 privind statutul judecătorilor, prevederile art. 17 privind dreptul de proprietate, art. 23 pct. 3 privind dreptul la o retribuire echitabilă și la o protecție socială și art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai decent din Declarația Universală a Drepturilor Omului, prevederile art. 1 privind dreptul la muncă, art. 4 privind dreptul la o salarizare echitabilă și art. 20 privind egalitatea de șanse a lucrătorilor din Carta Socială Europeană, prevederile Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, Curtea respingând excepțiile de neconstituționalitate.

Astfel, prin

Decizia nr. 257 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a reținut că

Legea nr. 285/2010

reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare".

Așadar, deși dispozițiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislației, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora, având în vedere că raportul juridic născut între angajat și angajator nu s-a stins în privința acordării premiului anual pe 2010, odată cu plata lunară a salariului în cursul anului 2011, tocmai din cauza faptului că angajatul contestă, potrivit legii, o eventuală neexecutare de către angajator a obligației sale privind premiul anual pe 2010, ceea ce califică situația în care se află autorii excepției ca fiind o facta pendentia (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).

Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că dispozițiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar și că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, așa încât nu este incident art. 41 din Constituție, care garantează salariaților dreptul la salariu.

Totodată, Curtea a reținut că legiuitorul, prin

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că

Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public, și constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar dispozițiile de lege criticate prevăd în același timp doar modalitatea prin care statul urmează să își execute întru totul această obligație financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe.

Curtea a mai reținut că dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , prin conținutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivității legii.

Curtea a mai constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizația de bază, este acordată și în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată același nivel al retribuției, în condițiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Cu privire la invocarea dispozițiilor art. 124 și art. 125 din Constituție, Curtea constată că nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la statutul constituțional al judecătorilor. Or, în cauza de față, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din perspectiva altor categorii socio-profesionale, și anume personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, personal conex, funcționari publici și personal contractual.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Stanciu, Elena Claudia Grigorescu, Verginia Comnan, Axinia Niță, Maria Tănase, Ana Maria Bădăuță, Ionela Bădăuță, Maria Mihalache, Loredana Neguț, Victoria Milea, Antuaneta Bidică, Denisa Dicu, Elena Budoi, Aurelia Găman, Tatiana Rădulescu, Maria Stoica, Ana Popa, Mina Ecaterina Neacșu, Maria Popescu, Claudiu Chițescu, Gheorghița Ancuța, Nicoleta Petrache, Nina Dobrescu, Roxana Marinescu, Ofelia Brânzaru Soceanu, Grațiela Georgesu, Melania Georgescu, Daniela Chirescu, Adriana Galiș, Cornelia Țuțulea, Laura Nicoleta Ciotău, Mariana Daniela Diaconu, Mădălina Stan, Elena Sorina Savu, Maria Lineta, Lăzărica Stăncescu, Melania Matache, Roxana Mocănescu, Oana Neagu, Adriana Postolache, Niculina Badea, Ana Maria Gabilea Vasile, Elena Nicolae, Rodica Elena Oprea, Nicoleta Maria Tudor, Gabriela Balcan, Elena Moșteanu, Nela Mireșean, Elena Manuela Ștefan, Georgiana Rădulescu, Irina Mihaela Simion, Niculina Radu, Tinca Ionciu, Gheorghe Gându, Maria Sîrbu, Romeo Duță, Gheorghe Dinițoiu, Nineta Drăgușin, Radu Sprânceană, Daniel Dumitrescu, Mihail Cristian Petrică și Manuela Pârvu în Dosarul nr. 2.636/120/2012 al Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă, de Dragoș Chiriac, Geanina Cristinela Muntean, Diana Sima, Aurelian Mocan, Cornelia Mureșan, Teodora Țîmpea, Elena Dumbrăvean, Hadrian Lupesan, Daniela Gașpar, Ileana Simion, Alexandra Paștiu, Andrei Băncilă, Carmen Lupe, Mădălina Șerban, Mihai Pașca, Sebastian Nașcu, Amelia Fonoage, Lucia Pascaru Pag, Luminița Valuch, Silvia Iosa, Carmen Trif, Georgeta Bișu Predan, Livia Damian, Georgeta Iliescu, Claudiu Pop, Adela Arion Blanca, Mirela Poleac, Maria Keresztes, și Florica Șchiopu în Dosarul nr. 3.678/2/2011 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și de Maria Zetu, Lăcrămioara Elena Avram, Valeria Antonovici, Sînziana Dorina Hâj, Sorin Adrian Fedorciuc, Maria Halip, Lăcrămioara Paula Maxim și Axenia Bădeliță în Dosarul nr. 15.293/86/2012 al Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, și constată că dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă, Tribunalului Alba - Secția I civilă și Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2013.