Decizia nr. 282/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și art. 102 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Toma - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și
art. 102 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Vasile Anton în Dosarul nr. 1.368/199/2012 al Judecătoriei Buhuși și care constituie obiectul Dosarului nr. 63D/2013 al Curții Constituționale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că, în realitate, autorul solicită modificarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1.368/199/2012, Judecătoria Buhuși a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și
art. 102 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Vasile Anton într-o cauză ce are ca obiect o plângere contravențională.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că sancțiunea complementară prevăzută în cuprinsul textelor de lege criticate se aplică automat, fără a oferi agentului constatator posibilitatea de a cenzura această măsură, independent de sancțiunea principală a amenzii contravenționale.
De asemenea, autorul consideră că sancțiunea complementară suspendă dreptul de a conduce pentru toate categoriile prevăzute în permisul de conducere, afectând astfel mai multe drepturi, măsură discriminatorie prin comparație cu șoferii care au obținut o singură categorie, deci un singur drept.
Mai arată că prin reglementarea textelor de lege criticate sunt încălcate dispozițiile constituționale și convenționale invocate, prin raportare la dreptul de a conduce al acestuia, drept ce ar trebui suprimat numai pentru categoria de autovehicul pentru care s-au încălcat regulile de circulație, iar nu și pentru celelalte drepturi de a conduce autovehicule.
Judecătoria Buhuși apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dreptul de a conduce este un drept unic, independent de categoriile și subcategoriile corespunzătoare tipurilor de vehicule pentru care a fost obținut.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv
deciziile nr. 210/2007 ,
nr. 287/2008
și
nr. 331/2011 .
Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege invocate de autorul excepției sunt constituționale. În acest sens, arată că reglementarea unor sancțiuni contravenționale pentru încălcarea regulilor cuprinse în ipoteza normelor criticate este pe deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit. Respectarea regulilor de circulație rutieră constituie o obligație ce revine tuturor conducătorilor de vehicule, indiferent de categoria sau subcategoria de vehicule conduse. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv
deciziile nr. 210/2007 ,
nr. 287/2008
și
nr. 1.314/2011 .
De asemenea, consideră că, în realitate, critica autorului tinde la modificarea legii, fapt ce excedează competenței Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și
art. 102 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, astfel cum a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007, cu următorul cuprins:
- Art. 100 alin. (3): "Constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
a) depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată;
b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;
c) neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept;
d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului;
e) nerespectarea regulilor privind depășirea;
f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
g) neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2).";
- Art. 101 alin. (3): "Constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
b) nerespectarea interdicției temporare de circulație instituite pe un anumit segment de drum public;
c) nerespectarea regulilor de circulație la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloană;
d) circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire.";
- Art. 102 alin. (3): "Constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
a) conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune;
b) conducerea vehiculului cu defecțiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție, constatate de poliția rutieră împreună cu specialiștii Registrului Auto Român;
c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roșii și/sau sonore sunt în funcțiune;
d) abrogat;
e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul român, art. 15 alin. (1) privind universalitatea legii și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
De asemenea, apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 6 și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 100 alin. (3) și
art. 101 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind modul de sancționare a unor contravenții nu au legătură cu faptele autorului excepției, care a fost sancționat pentru depășirea vitezei legale și pentru nerespectarea obligației de a avea asupra sa documentele prevăzute de legea în vigoare. Astfel, în conformitate cu dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care prevăd că excepția de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, critica privind constituționalitatea dispozițiilor art. 100 alin. (3) și
art. 101 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
este inadmisibilă.
Referitor la dispozițiile
art. 102 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , Curtea reține că autorul excepției solicită modificarea acestora, în sensul aplicării sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce numai pentru categoria de autovehicul pentru care s-au încălcat regulile de circulație. Acest fapt excedează însă competenței Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 102 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
De altfel, întreaga critică a autorului excepției este raportată la dreptul de a conduce al acestuia, drept ce nu este prevăzut ca atare în Constituția României, or, în conformitate cu prevederile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și
art. 102 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Vasile Anton în Dosarul nr. 1.368/199/2012 al Judecătoriei Buhuși.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Buhuși și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Toma
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.