Ordinul nr. 264/1999

Proprietarii sau deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră din afară fondului forestier național care au obligația, stabilită prin lege, de a asigura paza acesteia sunt răspunzători de taierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lastari, precum și de defrișarea ilegala a acestei vegetatii.

În cazul în care deținătorul terenului cu vegetație forestieră din afară fondului forestier național nu poate asigura paza acesteia și nici nu poate angaja un paznic competent să execute aceasta prestație, se poate adresa în scris ocolului silvic în a cărui raza teritorială se afla terenul, solicitând ca acesta să asigure paza prin personalul silvic de teren, pe bază de contract, contra cost.

Proprietarii sau deținătorii terenurilor cu vegetație forestieră situate în afară fondului forestier național au obligația să le mențină în stare normală de sănătate și să execute la timp lucrările de igiena, precum și cele de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor acestei vegetatii, stabilite de organele inspectoratului silvic teritorial, prin mijloace proprii sau prin unități specializate, contra cost.

Proprietarii sau deținătorii terenurilor cu vegetație forestieră situate în afară fondului forestier național vor semnala inspectoratului silvic teritorial sau ocolului silvic invecinat, imediat ce constata apariția de boli sau de daunatori, și vor executa lucrările de combatere, în condițiile prevăzute la alineatul precedent.

În activitatea de depistare, prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor vegetatiei forestiere inspectoratul silvic teritorial este obligat sa controleze starea de sănătate a vegetatiei forestiere și sa stabilească, în cazul depistarii unor factori patologici, măsurile de combatere necesare.

Pe terenurile cu vegetație forestieră situate în afară fondului forestier național pasunatul este permis numai cu acordul proprietarilor sau al deținătorilor legali și numai în condițiile în care nu se produc fenomene de eroziune a solului.

Pasunatul pe terenurile cu vegetație forestieră proprietate publică, situate în afară fondului forestier național, este interzis în următoarele situații:

a) pe terenurile cu procese de eroziune și alunecări;

b) pe terenurile cu vegetație forestieră cu înălțime sub 3 m, în cazul pasunatului ovinelor, și sub 4 m, în cazul pasunatului bovinelor și cabalinelor;

c) pe versantii direcți ai lacurilor de acumulare care servesc la alimentarea cu apa a localităților;

d) pe terenurile cu nisipuri mobile sau cu soluri scheletice;

e) pe terenurile cu vegetație forestieră în curs de regenerare;

f) pe terenurile cu vegetație forestieră afectate de fenomenul de uscare intensa;

g) pe terenurile cu vegetație forestieră, constituite ca rezervații științifice sau situate în perimetrul parcurilor naționale constituite conform legii;

h) în plantațiile forestiere de pe terenurile degradate, inclusiv în cele de pe terenurile constituite în perimetre de ameliorare;

i) în vegetatia forestieră destinată ca zona de agrement și recreere pentru centrele urbane;

j) în parcurile dendrologice și în cele de agrement.

Se recomanda proprietarilor sau deținătorilor de terenuri cu vegetație forestieră proprietate privată sa nu practice pasunatul pe terenurile care le aparțin, ce se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (2), în vederea evitării degradării factorilor de mediu.

Taierea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier național se va face la cererea proprietarilor sau a deținătorilor legali, numai după marcarea prealabilă a acestora de către organele silvice abilitate prin delegația emisă o dată cu predarea ciocanului de marcat, cu respectarea următoarelor condiții:

a) taierea vegetatiei forestiere cu funcții de protecție va fi admisă numai în cazurile în care vegetatia nu își mai exercita funcția de protecție stabilită de organele de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale;

b) taierea vegetatiei forestiere de pe pășunile împădurite, care sunt prevăzute a fi transformate, se face cu respectarea varstelor de tăiere prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice silvice;

c) taierea vegetatiei forestiere cu funcții de protecție se va face cu condiția ca aceasta să fie urmată de regenerarea naturala sau artificiala;

d) taierile pentru transformarea pasunilor împădurite se vor face potrivit reglementărilor prevăzute la art. 13-18;

e) perdelele forestiere de protecție și aliniamentele de arbori, cu stare de vegetație lanceda sau cu fenomene de uscare anormala, se vor putea tăia pe porțiuni cu lungime de maximum 100 m, urmând ca porțiunea alăturată să fie taiata după regenerarea cu reusita definitivă a celei anterioare;

f) vegetatia forestieră din parcurile situate în intravilanul localităților și din cele dendrologice se va putea tăia numai la vârsta exploatabilitatii fiziologice, când se constata fenomenul de uscare;

g) taierea se face cu respectarea instrucțiunilor tehnice privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, scoaterea și transportul materialului lemnos, emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura;

h) taierile se vor face în regim codru sau crang, după caz, în funcție de vârsta vegetatiei, de speciile principale și de modul lor de regenerare, de proveniență speciilor (samanta sau lastari), de funcția de protecție pe care o îndeplinește etc.;

i) vegetatia forestieră de pe terenuri degradate, a carei stare s-a deteriorat și nu își mai exercita funcția de protecție, se va putea tăia pe parchete mici - sub 2 ha sau în benzi amplasate pe curba de nivel; taierea, urmată în mod obligatoriu de regenerare naturala sau de impadurire prin plantații, după caz, se stabilește de inspectoratele silvice teritoriale;

j) marcarea arborilor de către organele silvice se face contra cost, la cererea scrisă a proprietarilor sau a deținătorilor terenurilor respective.

Taierea jnepenisurilor din zona alpina este interzisă.

Studiile de transformare a pasunilor împădurite se executa pe baza comenzilor date de proprietarii sau de deținătorii pasunilor împădurite și a contractelor încheiate între părți. Conținutul studiilor de transformare este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice silvice.

Studiile de transformare a pasunilor împădurite sunt aplicabile pe o durată de maximum 10 ani.

Se vor întocmi studii de transformare a pasunilor împădurite numai pentru acele trupuri de pășuni în care exista arboreturi care nu îndeplinesc funcții speciale de protecție, în următoarele condiții:

a) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de la 0 la 15 grade se pot tăia ras, dacă au cel puțin vârsta exploatabilitatii, lasandu-se arbori izolati cu coroana dezvoltata pentru a servi ca umbrare în timpul insolatiei puternice, precum și benzi de protecție a malurilor pe lângă paraie;

b) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de 15 la 30 de grade se pot rari până la o consistenta cuprinsă între 0,2-0,4, în funcție de panta terenului (0,2 la pante apropiate de 15 grade și 0,4 la pante apropiate de 30 de grade), dacă acestea au cel puțin vârsta exploatabilitatii; reducerea consistentei va fi variabila, ținându-se seama de condițiile de sol, de starea arboretului și de posibilitățile de instalare a vegetatiei ierboase pentru pasunat;

c) arboreturile de pe terenurile cu panta de peste 30 de grade nu se defriseaza și nu se raresc; acestea vor fi parcurse cu lucrări de conservare care se executa conform Normelor tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor.

De asemenea, sunt supuse regimului de protecție și deci nu vor fi transformate în pășuni arboreturile situate pe versantii direcți ai lacurilor de acumulare, indiferent de panta terenului, pe o distanta de maximum 500 m de la limita acumularii;

d) pentru arboreturile care nu ajung la vârsta exploatabilitatii în deceniul următor și au consistenta plină (peste 0,8) se vor prevedea tăieri de îngrijire, în funcție de stadiul de dezvoltare a acestora.

Vegetatia forestieră tanara, instalata ca urmare a neexecutării lucrărilor de îngrijire și de întreținere a pasunilor, formată din lastarisuri, semintis, având stadiul de dezvoltare nuelis - prajinis, respectiv cu diametrul mediu de maximum 10 cm, va fi propusă pentru curatare, cu respectarea condițiilor de panta și consistenta, prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).

Valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetație forestieră din afară fondului forestier național se face de către deținătorii acestora.

Transportul materialului lemnos rezultat în urma taierilor vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier național se face cu respectarea prevederilor Instrucțiunilor cu privire la circulația și controlul circulației materialelor lemnoase și al instalațiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 735/1998.

Inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate sa controleze modul de gospodărire a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier național și sa încheie procese-verbale de constatare în care să consemneze și măsurile ce trebuie luate de către proprietari sau deținători pentru respectarea reglementărilor de gospodărire în vigoare.

Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale, cu atragerea, după caz, și a personalului tehnic al ocolului silvic, de doua ori pe an, la începutul și la sfârșitul sezonului de vegetație, precum și ori de câte ori sunt primite sesizări ca se comit fapte ce contravin prevederilor Codului silvic.

La executarea controlului va participa și proprietarul sau delegatul persoanei juridice deținătoare, care va fi anuntat în prealabil în privinta datei controlului. În lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita participarea unui delegat al consiliului local.