Decizia nr. 339/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 4
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
- OUG nr. 59/2011 29 iunie 2011 (prevederi anume) pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Leg…
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice și ale
art. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Vasile Morar în Dosarul nr. 6.727/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 215D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 6.727/83/2011, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice și ale
art. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Vasile Morar într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și auditorilor publici externi, al căror statut reclamă, sub aspectul modului de stabilire a cuantumului pensiei, același tratament cu cel al consilierilor de conturi, în privința cărora, prin
Decizia nr. 297/2012 , Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010
și
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 , în măsura în care se aplică consilierilor de conturi.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, asimilarea dintre membrii Curții de Conturi, consilieri de conturi și auditori publici externi este determinată de apartenența la aceeași categorie profesională, care își desfășoară activitatea în anumite condiții predeterminate, în circumstanțele acelorași incompatibilități/interdicții și obligații reglementate la nivel constituțional și legal, aspecte ce reclamă un tratament juridic identic, astfel încât un tratament juridic diferit ar înfrânge principiul constituțional al egalității în drepturi. Astfel, potrivit
și Statutului auditorului public extern, incompatibilitățile și interdicțiile consilierilor de conturi sunt identice cu cele ale auditorilor publici externi.
Mai apreciază că acordarea pensiei de serviciu și pentru auditorii publici externi este justificată și de faptul că se încalcă în mod grav principiul echilibrului între drepturile și obligațiile impuse prin actele normative.
Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă
deciziile Curții Constituționale nr. 297/2012 , nr. 533/2012, nr. 1.048/2012 și nr. 91/2013.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele dispoziții:
-
Articolul 1
lit. h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]
h)pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";
-
Articolul 196
lit. j) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...] j) art. 49 alin. (4) și
art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009."
Ca urmare a
Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012 - prin care Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi" -,
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010
a fost modificat prin
art. I pct. 5 din Legea nr. 37/2013
pentru modificarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 12 martie 2013 și intrată în vigoare - potrivit art. II - începând cu 1 aprilie 2013, lit. j) a art. 196 având în prezent următorul cuprins: "j)
art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009;";
-
Articolul 1
3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, aprobată prin
Legea nr. 109/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012, care au următorul cuprins:
- Art. 1: "(1) Pensiile prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanțe de urgență se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1).
(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.
(4) Drepturile de pensie revizuite la cererea beneficiarului se plătesc de la data prevăzută la alin. (2), dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii în termenul prevăzut la alin. (3).
(5) În situația în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii peste termenul prevăzut la alin. (3), drepturile de pensie se vor plăti începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la alin. (2).";
- Art. 2: "Pentru revizuirea pensiilor menționate la art. 1 se utilizează metodologia de calcul prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.";
- Art. 3: "Plata drepturilor restante, constând în diferența dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării și cel obținut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 și până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) și (5), după caz."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituția României, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, intitulat "Interzicerea generală a discriminării", precum și art. 21, intitulat "Nediscriminarea", al titlului III din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate din perspectiva existenței unei discriminări între consilierii de conturi și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi, referitoare la acordarea pensiei de serviciu. Astfel, prin
Decizia nr. 170/2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 4 iunie 2013, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 ,
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010
și ale
art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Cu acel prilej, Curtea a reținut că, prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu prevăzute de
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010
are în vedere pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, pe cele ale auditorilor publici externi și ale oricăror persoane care sunt salariați/membri în cadrul Curții de Conturi. De asemenea, a reținut că din personalul Curții de Conturi fac parte atât consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate, cât și ceilalți angajați ai acestei instituții, indiferent de statutul lor socioprofesional. În conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, Curtea Constituțională a arătat că trebuie aplicat același tratament juridic personalului asimilat magistraților în privința dreptului legal la pensie de serviciu cu cel al personalului la care a fost asimilat, întrucât, altfel, s-ar ajunge la situații inadmisibile, contrare art. 16 din Constituție. În consecință, prin decizia menționată, Curtea a constatat constituționalitatea eliminării tuturor pensiilor de serviciu în raport cu criticile formulate.
Prin
Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a analizat dacă personalul Curții de Conturi urmează să beneficieze de același tratament juridic, respectiv dacă statutul acestuia reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraților în privința pensiei de serviciu, statuând că, în privința auditorilor publici externi, considerentele care au stat la baza
Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 , cu corectivul adus prin
Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , își mențin pe deplin valabilitatea.
Ulterior, prin
Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi".
Cu acest prilej, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităților, cu magistrații este realizată printr-o normă de rang constituțional, aspect decisiv în analiza Curții, reținând totodată: "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituțională și legală, cât și un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curții de Conturi".
În concluzie, soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate nu s-a extins și cu privire la aceste din urmă categorii de personal, Curtea nereținând existența unei similitudini între statutul consilierilor de conturi și statutul celorlalte categorii de personal ale Curții de Conturi, în speță fiind vorba despre calitatea de auditor public extern al Curții de Conturi.
De asemenea, referitor la critica privind transformarea pensiei de serviciu în pensie în sensul
Legii nr. 19/2000 , prin
Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Curtea a reținut că "un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate [...] Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești în pensii contributive, în temeiul
Legii nr. 119/2010 , este conformă prevederilor art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeași convenție, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor". Prin decizia menționată, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel raționamentul Curții Constituționale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege și constituie o modalitate de a echilibra bugetul și de a corecta diferențele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Referitor la dispozițiile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 1.237/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, "acestea, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecție este cel puțin la nivelul normelor constituționale în domeniul drepturilor omului".
Or, Curtea constată că prevederile de referință invocate în prezenta cauză consacră principiul nediscriminării, iar considerentele reținute mai sus abordează aceste aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la aceste dispoziții din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În ceea ce privește dispozițiile
art. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , Curtea reține că autorul excepției nu invocă motive distincte de neconstituționalitate cu privire la acest act normativ, criticând diminuarea cuantumului pensiei prin recalcularea prevăzută de
și revizuirea prevăzută de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Așa cum a reținut Curtea prin
Decizia nr. 215 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012,
constituie reglementarea de drept substanțial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, iar
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
reprezintă prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor și modul de calcul al drepturilor de pensie, ținând cont de specificul situațiilor categoriilor socioprofesionale în cauză.
În consecință, considerentele sus-reținute cu privire la dispozițiile criticate din
sunt valabile și referitor la dispozițiile criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , având în vedere identitatea criticilor aduse de autorul excepției de neconstituționalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Morar în Dosarul nr. 6.727/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice și ale
art. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.