Decizia nr. 387/2013

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Remus Toma în Dosarul nr. 3.083/243/2012 al Judecătoriei Hunedoara și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 120D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, întrucât consideră că nu are calitate procesuală, ca urmare a respingerii de către Judecătoria Hunedoara a cererilor sale de intervenție în cauză.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererii formulate, care pune concluzii de respingere a solicitării autorului excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aspectele invocate țin de procedura în fața instanței judecătorești.

Curtea respinge cererea autorului excepției de neconstituționalitate, întrucât în procedura din fața Curții Constituționale acesta își menține calitatea procesuală de parte, având în vedere faptul că în fața instanței de fond cererea de intervenție i-a fost respinsă ulterior datei la care a fost aplicată amenda judiciară.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 februarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 3.083/243/2012, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Remus Toma într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a unei amenzi ce i-a fost aplicată pentru atitudinea necuviincioasă din timpul ședinței de judecată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 este neconstituțional, întrucât nu cuprinde nicio prevedere cu privire la citarea părților. Astfel, soluționarea cererii de reexaminare se face în lipsa părților, acestea neputând, în consecință, solicita sau depune probe în apărare.

Consideră că judecarea cererii de reexaminare ar trebui să se facă cu citarea părților, în caz contrar, exercitarea căîi de atac a reexaminării ar avea caracter pur formal. De altfel, judecarea cererii de reexaminare, potrivit art. 191 din noul Cod de procedură civilă, se face cu citarea părților.

Judecătoria Hunedoara consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este admisibilă, atât în ce privește obiectul său, cât și în legătură cu cauza aflată pe rolul instanței. De asemenea, instanța arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale la care se face referire.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

deciziile nr. 2 din 10 ianuarie 2006 , nr. 37 din 15 ianuarie 2008, nr. 109 din 14 februarie 2008, nr. 741 din 24 iunie 2008.

Arată că cererea de reexaminare este o cale specifică de retractare în care nu se soluționează fondul litigiului. În acest caz există doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii. De altfel, activitatea procesuală a părților trebuie să se desfășoare pe baza normelor prevăzute de lege, iar stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a cererii de reexaminare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următoarea redactare: "Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională reține următoarele:

I. Condițiile de admisibilitate prevăzute la

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992

sunt îndeplinite, având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și prevederile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora "dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare".

II. Prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea constatând constituționalitatea acestora. În acest sens sunt

Decizia nr. 260 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007,

Decizia nr. 308 din 3 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2011, și

Decizia nr. 1.419 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011.

Astfel, Curtea a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

De asemenea, faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluționându-se de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituționale, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, și se soluționează prin încheiere irevocabilă. Există în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a ușura situația persoanei obligate la plata acestora, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de reexaminare nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții Constituționale, soluțiile și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Trimiterea făcută de autorul excepției de neconstituționalitate la

art. 191 din Legea nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, potrivit căruia cererea se soluționează de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu are relevanță în cauză, la data soluționării cererii fiind în vigoare prevederile Codului de procedură civilă din 1865.

În fine, Curtea reține că soluționarea problemelor de interpretare și aplicare a legii sesizate de autorul excepției de neconstituționalitate nu aparțin sferei sale de competență.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Remus Toma în Dosarul nr. 3.083/243/2012 al Judecătoriei Hunedoara și constată că dispozițiile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Hunedoara și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2013.