Convenție · Consiliul de Stat

Convenția din 5 aprilie 1973

între Republica Socialistă România și Republica Democratica Sudan

prezumat în vigoare

Data actului
5 aprilie 1973
Emitent
Consiliul de Stat
Publicat în
Buletinul Oficial nr. 167 din 26 octombrie 1973
Structură
47 de articole · 51.795 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Republica Socialistă România și Republica Democratica Sudan,

Animate de dorința de a dezvolta legăturile de prietenie dintre ele pe baza respectării principiilor suveranității și independentei naționale, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și avantajului reciproc,

dorind sa reglementeze relațiile lor consulare, sa definească drepturile, privilegiile și imunitățile oficiilor consulare și personalului lor consular și în acest scop,

au numit ca plenipotentiari ai lor:

Republica Socialistă România, pe George Macovescu, ministrul afacerilor externe,

Republica Democrata Sudan, pe dr. Mansour Khalid, ministrul afacerilor externe, care, după schimbul deplinelor puteri, găsite în buna și cuvenită forma,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

Definiții

În înțelesul prezentei convenții:

a) oficiu consular înseamnă orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenție consulară;

b) circumscripție consulară înseamnă teritoriul stabilit pentru exercitarea de către un oficiu a funcțiilor sale;

c) șef al oficiului consular înseamnă persoana numita sa acționeze în aceasta calitate;

d) funcționar consular înseamnă orice însărcinată sa exercite funcții consulare, inclusiv șeful oficiului consular;

e) angajat consular înseamnă orice persoană care face parte din serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular;

f) membru al personalului de serviciu înseamnă orice persoană aparținînd serviciului domestic al oficiului consular;

g) membru al oficiului consular înseamnă funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;

h) membru al personalului consular înseamnă funcționarii consulari, alții decît șeful oficiului consular, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;

i) membru al personalului privat înseamnă persoana angajata exclusiv în serviciul privat al unui membru al oficiului consular;

j) membri de familie înseamnă sotia (soțul), copiii minori și părinții unui membru al oficiului consular, precum și orice altă persoană căreia statul de reședința îi recunoaște aceasta calitate, cu condiția ca toate aceste persoane sa traiasca în același cămin cu membrul oficiului consular;

k) localuri consulare înseamnă clădirile sau părțile din clădirile sau părțile din clădiri și terenurile aferente, oricărui ar aparține, care sînt folosite exclusiv în scopul activității oficiului consular;

l) arhive consulare cuprind toată corespondenta și documentele oficiale, echipamentul destinat scopurilor oficiale, precum și orice articol de mobilier folosit pentru protecția și siguranța acestora;

m) nava a statului trimițător înseamnă orice vas avînd naționalitatea statului trimițător în conformitate cu legile acestui stat.

Capitolul 1 Relații consulare

Articolul 2

Înființarea oficiilor consulare

1. Fiecare înaltă parte contractantă poate înființa oficii consulare pe teritoriul celeilalte înalte părți contractante numai cu consimțămîntul statului de reședința, dat pentru fiecare caz în parte.

2. Sediul și rangul unui oficiu consular, precum și circumscripția sa consulară se stabilesc prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința.

3. Orice modificare ulterioară în ceea ce privește sediul oficiului consular, rangul sau ori circumscripția sa consulară se va face, de asemenea, numai prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința.

Articolul 3

Patenta consulară și exequaturul

1. În vederea numirii șefului oficiului consular, statul trimițător trebuie să obțină, pe cale diplomatică, acordul prealabil al statului de reședința.

2. După obținerea acordului sus-menționat, statul trimițător va transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară ministerului afacerilor externe al statului de reședința. Patenta consulară trebuie să ateste calitatea și sa indice numele, prenumele și clasa șefului oficiului consular, limitele circumscripției consulare și sediul oficiului consular.

3. Șeful oficiului consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința, denumita "exequatur".

4. Pînă la eliberarea exequaturului, statul de reședința poate acorda șefului oficiului consular o autorizație provizorie prin care i se permite să-și exercite funcțiile. În acest caz, dispozițiile prezentei convenții îi sînt aplicabile.

5. Din momentul în care șefului oficiului consular i s-a permis, chiar cu titlu provizoriu, să-și exercite funcțiile sale, statul de reședința este obligat sa informeze imediat despre aceasta autoritățile competente din circumscripția consulară și sa ia măsurile necesare pentru ca șeful oficiului consular să-și poată îndeplini funcțiile.

Articolul 4

Geranta interimara

1. În cazul în care șeful oficiului consular este în imposibilitatea de a-și îndeplini funcțiile sale sau dacă postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredințată temporar unui funcționar consular din cadrul aceluiași oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimițător situat pe teritoriul statului de reședința sau unui membru al personalului diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător în statul de reședința.

2. Numele și prenumele persoanei desemnate în conformitate cu prevederile paragrafului 1 în calitate de gerant interimar al oficiului consular vor fi notificate, în prealabil, ministerului afacerilor externe al statului de reședința.

3. Gerantul interimar se va bucura de facilitățile, privilegiile și imunitățile acordate șefului oficiului consular prin prezenta convenție.

Articolul 5

Cetățenia membrilor oficiului consular

1. Funcționarii consulari trebuie să fie numai cetățeni ai statului trimițător sa nu aibă domiciliul pe teritoriul statului de reședința și sa nu fie trimiși în acest stat cu alte misiuni.

2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu ai oficiului consular nu pot fi decît cetățeni ai statului trimițător sau ai statului de reședința.

Articolul 6

Numărul membrilor oficiului consular

Statul trimițător stabilește numărul membrilor oficiului sau consular în funcție de volumul de muncă și de necesitățile unei normale desfășurări a activității oficiului.

Statul de reședința poate cere, totuși, ca efectivul membrilor oficiului consular să fie menținut în limitele a ceea ce el considera rezonabil și normal, ținînd seama de condițiile existente în acea circumscripție consulară și de necesitățile efective ale oficiului consular.

Articolul 7

Notificarea numirii membrilor personalului oficiului consular

Numele, prenumele și clasa funcționarilor consulari, alții decît șeful oficiului consular, precum și numele și prenumele angajaților consulari și ale membrilor personalului de serviciu, vor fi notificate, în prealabil, ministerului afacerilor externe al statului de reședința.

Articolul 8

Documente de identitate

1. Autoritatea competența a statului de reședința va elibera, gratuit, fiecărui funcționar consular un document care atesta identitatea și calitatea sa.

2. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică și angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu, cu condiția ca ei sa nu fie cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător domiciliați în statul de reședința.

3. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, și membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, cu condiția ca ei sa nu fie cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător domiciliați în statul de reședința și sa nu exercite vreo activitate cu caracter lucrativ în acest stat.

Articolul 9

Interzicerea unor activități

1. Membrii oficiului consular nu vor desfășura activitate comercială sau o alta profesiune cu caracter lucrativ în afară funcțiilor consulare sau sarcinilor pe care le au la oficiul consular.

2. În raporturile dintre ele inaltele părți contractante nu vor folosi consuli onorifici.

Articolul 10

Încetarea funcțiilor unui membru al oficiului consular

1. Funcțiile unui membru al oficiului consular încetează îndeosebi prin:

a) notificarea, din partea statului trimițător către statul de reședința, a faptului ca funcțiile unui membru al oficiului consular au luat sfîrșit:

b) retragerea exequaturului;

c) notificarea, din partea statului de reședința către statul trimițător, ca încetează sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului consular.

2. Statul de reședința poate oricînd sa încunoștințeze statul trimițător ca un funcționar consular este considerat persoana non grata sau ca un angajat consular ori un membru al personalului de serviciu este inacceptabil.

Într-o asemenea situație, statul trimițător va dispune, după caz, fie rechemarea funcționarului consular, fie încetarea activității angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular.

3. Dacă într-un termen rezonabil statul trimițător nu da urmare incunostintarii ce i s-a făcut, statul de reședința va putea, după caz, fie sa retragă exequaturul șefului oficiului consular, fie, notificînd statului trimițător, pe cale diplomatică, hotărîrea luată, sa nu mai considere persoana în cauza ca membru al personalului consular.

4. În situațiile menționate la paragrafele 2 și 3, statul de reședința nu este obligat sa comunice statului trimițător motivele hotărîrii luate.

Capitolul 2 Funcții consulare

Articolul 11

Scopurile activității consulare

1. Exercitarea funcțiilor consulare are drept scop:

a) apărarea, în statul de reședința, a drepturilor și intereselor statului trimițător, precum și ale cetățenilor lui;

b) favorizarea dezvoltării relațiilor comerciale, economice, științifice și culturale între statul trimițător și statul de reședința;

c) informarea prin toate mijloacele licite despre condițiile și evoluția vieții comerciale, economice, științifice, culturale și turistice din statul de reședința;

d) promovarea, în orice mod, a relațiilor de prietenie între cele doua state;

e) acordarea de ajutor și asistența cetățenilor statului trimițător.

2. Dispozițiile prezentei convenții, referitoare la cetățenii statului trimițător, se aplică în mod corespunzător și persoanelor juridice care au naționalitatea acestui stat, atribuită conform legilor sale.

Articolul 12

Exercitarea funcțiilor consulare

1. Funcțiile consulare sînt exercitate de către funcționarii consulari ai statului trimițător.

2. Funcțiile consulare pot fi exercitate, de asemenea, dacă este cazul, și de către agenții diplomatici din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător în statul de reședința. În acest caz, drepturile și îndatoririle agenților diplomatici vor fi respectate.

3. Funcțiile consulare vor fi exercitate în cadrul circumscripției consulare; exercitarea funcțiilor consulare în afară circumscripției consulare se poate face numai cu consimțămîntul prealabil al statului de reședința.

4. Funcțiile consulare prevăzute în prezentul capitol, precum și orice alta funcție consulară încredințată de statul trimițător, se exercită cu respectarea legilor și regulamentelor statului de reședința și în limitele admise de dreptul internațional.

Articolul 13

Comunicarea cu autoritățile statului de reședința

1. În exercitarea funcțiilor ce-i revin potrivit prezentei convenții funcționarul consular poate să se adreseze:

a) autorităților locale competente din circumscripția consulară;

b) autorităților centrale ale statului de reședința, dacă și în măsura în care aceasta este admisă de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședința sau de acordurile internaționale în materie.

2. Funcționarul consular se poate adresa direct ministerului afacerilor externe al statului de reședința numai în absenta unui agent diplomatic al statului trimițător.

Articolul 14

Înregistrarea cetățenilor statului trimițător

1. Funcționarul consular poate să înregistreze pe cetățenii statului trimițător care au domiciliul sau reședința în circumscripția sa consulară.

2. Înregistrarea efectuată de funcționarul consular nu scutește pe cetățenii respectivi de obligația de a respecta legile și regulamentele statului de reședința cu privire la șederea străinilor.

Articolul 15

Reprezentarea cetățenilor în fața justiției și a altor autorități ale statului de reședința

Funcționarul consular este autorizat sa ia măsuri în vederea asigurări în condiții adecvate, cu respectarea legilor și regulamentelor statului de reședința, a reprezentării cetățenilor statului trimițător în fața justiției sau altor autorități ale statului de reședința. El poate cere, conform legilor și regulamentelor statului de reședința, adoptarea măsurilor provizorii în vederea apărării drepturilor și intereselor cetățenilor statului sau, atunci cînd aceștia, fiind absenți sau din orice alta cauza, nu-și pot apara în timp util drepturile și interesele.

Articolul 16

Eliberarea pașapoartelor și acordarea vizelor

Funcționarul consular are dreptul:

a) sa elibereze, sa reînnoiască, sa prelungească și să facă mențiuni sau sa retragă pasapoartele și alte documente de călătorie ale cetățenilor statului trimițător;

b) sa acorde vize de intrare sau tranzit persoanelor care doresc sa meargă în statul trimițător sau sa-l tranziteze.

Articolul 17

Funcții în materie de stare civilă

1. Funcționarul consular are dreptul sa înregistreze nașterea și decesul cetățenilor statului trimițător și sa elibereze certificate corespunzătoare.

Aceasta nu scutește persoanele interesate de a face declarațiile sau înregistrările prevăzute de legile și regulamentele statului de reședința cu privire la naștere și deces.

2. Funcționarul consular are dreptul sa oficieze căsătorii între cetățenii statului trimițător și sa elibereze certificate corespunzătoare. Persoanele în cauza vor informa, de îndată, despre aceasta autoritățile competente ale statului de reședința.

3. În măsura în care au cunoștința, autoritățile competente ale statului de reședința vor informa neîntîrziat oficiului consular în cazul în care un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședința.

Articolul 18

Funcții în materie de tutela și curatela

1. Funcționarul consular poate să intervină pe lîngă autoritățile competente, în limitele admise de legile și regulamentele statului de reședința, în toate cazurile privind tutela și curatela instituită sau care urmează a se institui în favoarea propriilor cetățeni și pentru a asigura administrarea bunurilor celor absenți. El poate, de asemenea, propune autorităților competente ale statului de reședința persoanele care urmează sa îndeplinească funcțiile de tutori sau curatori.

2. Autoritățile competente ale statului de reședința vor informa pe funcționarul consular de îndată ce acestea au cunoștința despre cazuri în care este necesar să se ia măsuri de numire a unui tutore sau a unui curator pentru un cetățean al statului trimițător.

Articolul 19

Funcții notariale

1. În măsura în care legile statului de reședința permit, funcționarului consular este autorizat sa îndeplinească în circumscripția sa consulară (în localul consular, la locuinta cetățenilor statului trimițător, la bordul navelor sau aeronavelor care poarta pavilionul acestui stat) următoarele activități:

a) sa primească, sa întocmească și sa autentifice declarații ale cetățenilor statului trimițător;

b) sa întocmească, sa autentifice și sa primească în depozit testamente ale cetățenilor statului trimițător;

c) sa primească, sa întocmească și sa autentifice înscrisuri privitoare la alte acte juridice ale cetățenilor statului trimițător, dacă ele nu privesc imobile situate pe teritoriul statului de reședința sau drepturi reale asupra unor astfel de imobile;

d) sa dea data certa înscrisurilor și sa legalizeze semnăturile și sigiliile de pe înscrisuri ale cetățenilor statului trimițător;

e) sa legalizeze copii, traduceri sau acte la cererea cetățenilor statului trimițător;

f) sa vizeze certificate de origine a mărfurilor și alte înscrisuri similare;

g) sa legalizeze semnăturile și sigiliile de pe înscrisuri care emana de la organele de jurisdicție sau alte autorități ale statului de reședința și care urmează sa producă efecte în statul trimițător;

h) sa primească spre păstrare înscrisuri de la cetățenii statului trimițător sau destinate acestora.

2. Documentele enumerate la paragraful 1 au în statul de reședința aceeași valoare juridică și forta probanta ca înscrisurile autentificate, legalizate sau certificate de autoritățile competente ale acestui stat.

Articolul 20

Funcții în materie de succesiuni

1. În cazul în care un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședința, autoritatea competentă a acestuia va anunta, fără întîrziere, despre acest fapt oficiul consular și îi va comunică toate informațiile de care dispune cu privire la moștenitori, legatari, domiciliul sau reședința lor, activul succesoral, precum și despre o eventuala existenta a unui testament. Autoritatea sus-menționată va face o notificare asemănătoare oficiului consular al statului trimițător și în cazul în care ea va fi aflat ca decedatul a lăsat o succesiune pe teritoriul unui stat terț.

2. Autoritatea competența a statului de reședința va anunta, fără întîrziere, oficiul consular al statului trimițător, atunci cînd o persoană căreia îi revine, în calitate de moștenitor, titular de drepturi sau legatar, o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reședința, este cetățean al statului trimițător.

3. Autoritatea competența a statului de reședința va comunică, fără întîrziere, oficiului consular al statului trimițător măsurile pe care le-a luat pentru conservarea și administrarea bunurilor succesorale care au rămas pe teritoriul statului de reședința ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător.

Funcționarul consular poate să-și dea concursul, direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea în executare a măsurilor vizate în alineatul precedent.

El poate, de asemenea:

a) sa urmărească realizarea drepturilor succesorale ale cetățenilor statului trimițător;

b) sa vegheze ca sumele de bani, valori sau alte bunuri mobile provenind din succesiuni de pe teritoriul statului de reședința să fie transmise cetățenilor statului trimițător. Transmiterea se va face cu respectarea legilor și regulamentelor statului de reședința.

4. Dacă, după îndeplinirea pe teritoriul statului de reședința a formalităților privitoare la succesiuni, mobilele din succesiuni (sau sumele rezultate din vînzarea mobilelor sau imobilelor) revin unui moștenitor, titular de drepturi sau legatar, cetățean al statului trimițător care nu locuiește pe teritoriul statului de reședința și care nu a participat la procedura succesorală și nici nu a desemnat un mandatar, acele bunuri sau sumele provenite din vînzarea lor vor fi predate oficiului consular al statului trimițător, pentru a fi transmise moștenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu condiția ca:

a) autoritățile statului de reședința sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a sumelor rezultate din vînzarea lor;

b) toate datoriile moștenirii, declarate în termenul prevăzut de legile și regulamentele statului de reședința, sa fi fost plătite sau garantate;

c) calitatea de moștenitor, titular de drepturi, sau legatar să fie dovedită;

d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost plătite sau garantate.

5. În cazul cînd un cetățean al statului trimițător se afla provizoriu pe teritoriul statului de reședința și decedează pe acel teritoriu, lucrurile personale și sumele de bani rămase de la acesta, care nu sînt pretinse de un moștenitor prezent, vor fi predate, fără alta formalitate, oficiului consular al statului trimițător, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura păstrarea, cu respectarea dreptului autorităților administrative sau judiciare ale statului de reședința de a le prelua în interesul justiției.

Exportarea bunurilor personale și transmiterea sumelor de bani se vor face cu respectarea legilor și regulamentelor statului de reședința.

6. Cetățenii statului trimițător se vor bucura în statul de reședința de același tratament, în ceea ce privește realizarea drepturilor succesorale, ca și cetățenii statului de reședința.

7. În măsura în care prezentul articol nu prevede altfel, dispozițiile articolului 15 sînt aplicabile și în materie de succesiuni.

Articolul 21

Funcții privitoare la navigația maritima și fluviala

1. Funcționarul consular are dreptul sa acorde asistența navelor care poarta pavilionul statului trimițător și care intra sau se găsesc într-un port din circumscripția sa consulară; el poate acționa pentru a facilita intrarea, staționarea și plecarea navelor din porturile circumscripției sale consulare.

2. În măsura în care legile și regulamentele statului trimițător îl autoriza, funcționarul consular are dreptul sa ia legătură cu echipajele navelor care poarta pavilionul statului trimițător, să le viziteze, sa verifice și sa viziteze documentele de bord, precum și documentele cu privire la incarcatura și, în general, să asigure aplicarea pe aceste nave a legilor și regulamentelor de navigație ale statului trimițător.

Fără a aduce atingere competentei autorităților statului de reședința și în măsura în care legile statului trimițător îl autoriza, funcționarul consular are, de asemenea, dreptul sa ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și disciplinei pe aceste nave.

3. În caz de avarie, eșuare sau naufragiu, în apele naționale sau teritoriale ale statului de reședința, al unei nave care poarta pavilionul statului trimițător, autoritățile competente ale statului de reședința vor înștiința neîntîrziat oficiului consular cel mai apropiat de locul accidentului și îl vor informa despre măsurile întreprinse în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și provizioanelor. Aceste autorități vor acorda, de asemenea, funcționarilor consulari sprijinul necesar în luarea măsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eșuării sau naufragiului. Autoritățile competente ale acestui stat vor invita funcționarul consular sa asiste la ancheta deschisă pentru determinarea cauzelor avariei, eșuării sau naufragiului.

Funcționarii consulari au dreptul sa ceara autorităților statului de reședința sa ia sau sa continue măsurile prevăzute în alineatul precedent.

4. Dacă proprietarul sau armatorul navei avariate, eșuate ori naufragiate sau orice altă persoană indreptatita sa acționeze în numele sau nu poate lua măsurile necesare în legătură cu nava, incarcatura sau proviziile acesteia, funcționarul consular poate lua aceste măsuri în numele proprietarului, armatorului sau persoanei îndreptățite. Tot astfel, funcționarul consular poate lua asemenea măsuri în legătură cu orice obiecte aparținînd unor cetățeni ai statului trimițător provenind din incarcatura sau proviziile aduse în port sau găsite pe coasta, în apropierea coastei sau pe nava esuata sau naufragiata. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru aceasta nava sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afară de cazul cînd acestea au fost puse în consumație sau folosite în statul de reședința.

5. În cazul cînd autoritățile statului de reședința înțeleg sa ia, potrivit competentei lor, măsuri de asigurare, de executare ori să efectueze acte de urmărire penală la bordul navelor care poarta pavilionul statului trimițător, vor înștiința, în prealabil, oficiul consular pentru ca un funcționar consular să poată asista la luarea acestor măsuri ori la efectuarea actelor de urmărire penală. Dacă, în cazurile urgente, înștiințarea nu a fost posibila, iar funcționarul consular nu a fost prezent la luarea măsurilor, autorităților statului de reședința vor informa neîntîrziat oficiul consular cu privire la măsurile luate. Oficiul consular va fi înștiințat și în cazul în care membrii echipajului navei urmează să fie interogati de către autoritățile statului de reședința.

Dispozițiile cuprinse în acest paragraf nu se referă la controlul vamal, sanitar și al pașapoartelor.

6. Funcționarul consular are dreptul, în conformitate cu legile și regulamentele statului trimițător, sa primească orice declarație și sa elibereze orice document în legătură cu:

a) înmatricularea sau radierea navei din registrul statului trimițător;

b) cumpărarea navelor străine destinate a fi înmatriculate în registrul statului trimițător sau vînzarea navelor acestui stat în străinătate;

c) armarea sau dezarmarea unei nave înmatriculate în registrul statului trimițător;

d) pierderea sau avarierea unei nave înmatriculate în registrul statului trimițător.

7. Prevederile prezentului articol nu se aplică navelor de război.

Articolul 22

Funcții privitoare la navigația civilă aeriană.

1. Funcționarul consular poate exercita drepturile de control și inspecție prevăzute de legile și regulamentele statului trimițător asupra aeronavelor înmatriculate în acest stat, precum și asupra echipajelor lor, în măsura în care legile și regulamentele statului de reședința îi permit aceasta. El poate, de asemenea, sa acorde asistența echipajelor lor.

2. Cînd o aeronava înmatriculată în statul trimițător suferă un accident pe teritoriul statului de reședința, autoritățile competente ale acestui stat vor informa fără întîrziere oficiului consular cel mai apropiat de locul unde s-a produs accidentul.

Articolul 23

Alte funcții consulare

Funcționarul consular poate exercita, pe lîngă funcțiile prevăzute în prezenta convenție, orice alta funcție consulară încredințată de statul trimițător, cu condiția ca statul de reședința, încunoștințat fiind, în prealabil, consimte la aceasta sau nu se opune.

Capitolul 3 Facilități, privilegii și imunități

Articolul 24

Înlesniri acordate de către statul de reședința oficiului consular și membrilor acestuia

1. Statul de reședința acorda toate înlesnirile necesare îndeplinirii funcțiilor care revin oficiului consular și va lua măsurile corespunzătoare pentru a permite membrilor oficiului consular să-și desfășoare activitatea și să se bucure de imunitățile și privilegiile acordate prin prezenta convenție.

2. Statul de reședința va trata pe funcționarii consulari cu respectul datorat calității lor și va lua toate măsurile pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității lor.

Secțiunea I

Articolul 25

Folosirea stemei și drapelului național

1. Stema statului trimițător și inscripția cu denumirea oficiului consular redactată în limba statului timitator și a statului de reședința pot fi așezate la sediul oficiului consular și la reședința șefului oficiului consular.

2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat la sediul oficiului consular, la reședința șefului oficiului consular și pe mijloacele de transport ale șefului oficiului consular folosite în exercitarea activității sale oficiale.

3. În exercitarea drepturilor acordate în prezentul articol se va ține seama de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședința.

Articolul 26

Înlesniri privind procurarea localurilor consulare și a locuințelor membrilor oficiului consular.

Statul de reședința va înlesni, potrivit legilor și regulamentelor sale, dobindirea pe teritoiul sau, de către statul trimițător, a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimițător să obțină aceste localuri într-un alt mod.

De asemenea, statul de reședința va sprijini oficiul consular în obținerea de locuințe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.

Articolul 27

Inviolabilitatea localurilor consulare și a locuinței șefului oficiului consular

1. Localurile consulare și locuinta șefului oficiului consular sînt inviolabile.

2. Autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde în localurile consulare decît cu consimțămîntul șefului oficiului consular al statului trimițător, al șefului misiunii diplomatice a acelui stat sau al unei persoane desemnate de către unul dintre aceștia. În locuinta șefului oficiului consular nu se poate pătrunde decît cu consimțămîntul acestuia sau al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător.

3. Statul de reședința va lua toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea localurilor consulare, a împiedica pătrunderea cu forta în localurile consulare a împiedica pătrunderea cu forta în localurile consulare sau deteriorarea acestora, precum și orice acțiune care le-ar tulbura liniștea sau le-ar atinge demnitatea.

4. Localurile consulare, mijloacele de transport și orice alte bunuri destinate realizării activității oficiului consular, indiferent cine ar fi proprietarul lor, nu pot fi rechiziționate, sechestrate sau supuse actelor de executare; mijloacelor de transport aflate în afară localurilor consulare pot fi perchezitionate numai cu consimțămîntul șefului oficiului consular sau al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător.

Articolul 28

Scutiri fiscale privind localurile consulare, locuintele funcționarilor consulari și mijloacele de transport

1. Imobilele proprietate a statului trimițător sau deținute cu chirie, care sînt destinate îndeplinirii activității consulare sau care servesc ca locuințe pentru funcționarii consulari, sînt scutite de impozite și taxe de orice natura, naționale, regionale, provinciale sau municipale, cu excepția taxelor percepute pentru servicii special prestate.

2. În cazul imobilelor deținute cu chirie, scutirea fiscală nu se va aplica pentru impozitele sau taxele care, potrivit legilor și regulamentelor statului de reședința nu sînt în sarcina locatarilor.

3. Scutirile menționate la paragraful 1 se vor aplica și mijloacelor de transport, proprietate a statului trimițător, destinate îndeplinirii activităților consulare.

Articolul 29

Inviolabilitatea arhivelor consulare

Arhivele și documentele consulare sînt inviolabile în orice moment și oriunde s-ar afla.

Articolul 30

Libertatea de comunicare

1. Statul de reședința va permite și înlesni oficiilor consulare ale statului trimițător libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum și cu misiunile diplomatice și cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de reședința sau din alte state. În acest scop oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curieri diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în clar sau cifrate. Totuși, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post de radio-emisie decît cu consimțămîntul prealabil al statului de reședința.

2. Corespondenta oficială a oficiului consular este inviolabilă. Prin corespondenta oficială se înțelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular și la funcțiile sale.

3. Valiza consulară nu poate fi deschisă și nici reținută. Totuși, dacă autoritățile competente ale statului de reședința au motive serioase sa creadă ca valiza conține alte obiecte decît corespondenta, documentele și obiectele menționate la paragraful 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie trimisa la locul de origine.

4. Valiza consulară și părțile ei componente trebuie să fie sigilate, să aibă semne exterioare vizibile ale caracterului lor și nu pot conține decît corespondenta oficială sau documente și obiecte privind corespondenta oficială sau documente și obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular.

5. Curierul consular trebuie să posede un document oficial atestind calitatea sa și precizînd numărul coletelor care constituie valiza consulară. Nu poate fi curier consular un cetățean al statului de reședința sau rezident permanent în acest stat. În exercitarea funcțiilor sale, curierul consular este protejat de statul de reședința. El se bucura de inviolabilitatea personală și nu poate fi arestat sau supus oricărei alte măsuri de limitare sau privare a libertății personale.

Articolul 31

Comunicarea cu cetățenii statului trimițător și protecția lor

1. Funcționarul consular are dreptul, în cadrul circumscripției lui consulare, sa comunice cu cetățenii statului trimițător, să-i viziteze, să-i îndrume și atunci cînd este cazul, sa ia măsurile necesare pentru a le asigura asistența juridică și reprezentarea în justiție. Cetățenii statului trimițător pot sa comunice cu funcționarii consulari și sa-l viziteze.

2. Autoritățile competente ale statului de reședința vor incunostinta, fără întîrziere și în orice caz în termen de 7 zile, oficiul consular al statului trimițător cînd în circumscripția sa consulară un cetățean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte măsuri de limitare sau privare a libertății personale.

3. Funcționarul consular are dreptul sa primească corespondenta sau alte comunicări din partea cetățeanului statului trimițător arestat sau supus oricărei alte măsuri de limitare sau privare a libertății personale, sa comunice cu el și sa-l viziteze. Exercitarea acestui drept nu poate fi amînată de către autoritățile statului de reședința după împlinirea termenului de 10 zile de la data arestării sau luării oricărei alte măsuri de limitare sau privare a libertății personale.

4. În cazul în care, în urma unei condamnări, un cetățean al statului trimițător executa o pedeapsă privativă de libertate, funcționarul consular are dreptul sa comunice cu el și sa-l viziteze.

5. Drepturile menționate la paragrafele 3 și 4 din prezentul articol se vor exercita potrivit legilor și regulamentelor statului de reședința cu privire la comunicarea și vizitarea persoanelor supuse unei măsuri privative de libertate.

6 Autoritățile competente ale statului de reședința vor informa pe cetățeanul statului trimițător, arestat sau supus oricărei alte măsuri de limitare sau privare a libertății personale, despre posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.

Articolul 32

Libertatea de deplasare

Sub rezerva legilor și regulamentelor sale referitoare la zonele în care accesul este interzis sau supus unor reguli speciale din motive de securitate naționala sau de interes public, statul de reședința asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare pe teritoriul sau.

Articolul 33

Drepturi și taxe consulare

1. Oficiul consular poate să perceapă pe teritoriul statului de reședința drepturile și taxele pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru serviciile consulare.

2. Sumele încasate ca drepturi și taxe prevăzute la paragraful 1 din prezentul articol sînt scutite de orice impozite și taxe în statul de reședința.

Secțiunea II

Articolul 34

Imunitatea de jurisdicție și inviolabilitate personală și membrilor oficiului consular

1. Membrii oficiului consular nu sînt supuși jurisdicției autorităților judiciare sau administrative ale statului de reședința pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor.

2. Totuși, dispozițiile paragrafului 1 nu se aplică în caz de acțiune civilă:

a) care rezultă din încheierea unui contract făcut de membru al oficiului consular, pe care nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în numele statului trimițător:

b) intentată de un terț pentru pagube rezultate dintr-un accident, o nava sau o aeronava.

3. Pentru actele îndeplinite în afară funcțiilor lor, funcționarii consulari nu pot fi arestați sau supuși oricărei alte măsuri de privare sau limitare a libertății lor personale decît în cazul cînd sînt învinuiți, de o autoritate judiciară competența, de o infracțiune grava sau cînd au fost condamnați ptrintr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă.

4. În sensul prezentului articol, infracțiune grava se înțelege orice fapta comisă cu intenție și pentru care legile statului de reședința prevăd o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 5 ani.

5. Cînd o procedură penală este angajata împotriva unui functioanr consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși, procedura trebuie să fie condusă avîndu-se în vedere considerația datorată funcționarului consular pentru poziția sa oficială, în asa fel încît sa stînjenească cît mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare. Atunci cînd în împrejurările menționate la paragraful 3 s-a ivit necesitatea ca un funcționar consular să fie arestat sau supus oricărei alte măsuri de limitare sau privare a libertății personale, procedura îndreptată contra lui trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt posibil.

6. În cazul luării unei măsuri privative de libertate sau efectuării unui act de urmărire penală împotriva unui membru al oficiului consular, statul de reședința este obligat sa informeze despre aceasta pe șeful oficiului consular cît mai curînd posibil. Dacă însuși șeful oficiului consular este vizat de una dintre aceste măsuri, statul de reședința trebuie să informeze despre aceasta statul trimițător, pe cale diplomatică.

Articolul 35

Depunerea de mărturie și efectuarea de expertize

1. Membrii oficiului consular pot fi chemați să depună mărturie în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcționar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau alta sancțiune nu-l poate fi aplicată.

În afară cazurilor menționate la paragraful 3 al prezentului articol, angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu pot refuza să depună ca martori.

2. Autoritatea statului de reședința care solicită mărturia trebuie să evite sa stînjenească pe funcționarul consular sau pe angajatul consular în desfășurarea activității lor oficiale. Ea poate să primească depozitia funcționarului consular în localul oficiului consular sau la locuinta acestuia sau sa accepte o declarație în scris din partea sa.

3. Membrii oficiului consular nu sînt ținuți să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu desfășurarea activității lor de serviciu și nici să prezinte corespondenta sau alte documente oficiale referitoare la aceasta activitate.

4. Funcționarii consulari chemați să depună mărturie pot face o declarație fără a presta jurămînt, chiar dacă legile statului de reședința prevăd aceasta obligație.

5. Membrii oficiului consular nu sînt ținuți să efectueze expertize.

Articolul 36

Scutirea de prestații personale și de alte obligații

Membrii oficiului consular sînt scutiți în statul de reședința de orice obligații cu caracter militar, de servicii publice, precum și de contribuțiile care le-ar înlocui. Ei sînt scutiți, de asemenea, de toate obligațiile prevăzute de legile și regulamentele acestui stat în materie de înregistrare a străinilor și permis de ședere.

Articolul 37

Scutiri vamale

1. Statul de reședința va acorda, în conformitate cu legile și regulamentele sale, autorizație de intrare și scutire de orice drepturi vamale, taxe și orice alte drepturi similare pentru obiectele destinate:

a) uzului oficial al oficiului consular;

b) folosinței personale a funcționarilor consulari, inclusiv bunurile destinate instalării lor. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare potrivit legilor și regulamentelor statului de reședința și să fie destinate pentru folosirea directa de către cei interesați.

Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, transport și alte servicii similare.

2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu care sînt cetățeni ai statului trimițător și nu domiciliază în statul de reședința vor beneficia de privilegiile și scutirile prevăzute la paragraful 1 litera b) pentru obiectele importate cu ocazia primei lor instalări.

3. Bagajele personale ale funcționarilor consulari și ale membrilor lor de familie care locuiesc cu ei, însoțite de către aceștia, sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît dacă exista motive temeinice să se banuiasca ca ar conține alte obiecte decît cele indicate la paragraful 1 litera b) sau obiecte interzise la export sau import de către legile și regulamentele statului de reședința, ori supuse legilor și regulamentelor de carantina. În aceste cazuri, controlul trebuie să se facă în prezenta funcționarului consular respectiv sau a membrului de familie interesat.

Articolul 38

Scutiri fiscale

1. Funcționarii consulari și angajații consulari care sînt cetățeni ai statului trimițător și nu domiciliază în statul de reședința sînt scutiți de orice impozite și taxe personale sau reale, naționale, regionale și comunale, cu excepția:

a) impozitelor indirecte care sînt în mod normal cuprinse în prețul mărfurilor sau serviciilor;

b) impozitelor și taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului de reședința, sub rezerva dispozițiilor articolului 28;

c) taxelor și oricăror alte impozite pentru succesiune și orice transfer de bunuri, sub rezerva dispozițiilor articolului 39 litera b);

d) impozitelor și taxelor asupra veniturilor de orice natura, obținute în statul de reședința, cu excepția veniturilor realizate din remunerarea activității lor oficiale;

e) drepturilor de înregistrare, de grefa, de ipoteca și de timbru, sub rezerva dispozițiilor articolului 28.

2. Membrii personalului de serviciu sînt scutiți de orice impozite și taxe pe remunerațiile primite pentru activitățile lor oficiale.

3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuții sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reședința trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele statului respectiv le impun în materie de percepere a impozitului pe venit.

Articolul 39

Scutiri acordate în cazul decesului unui membru al oficiului consular

În cazul decesului unui membru al oficiului consular, statul de reședința este obligat:

a) să permită exportul bunurilor mobile ale defunctului cu excepția celor dobîndite în statul de reședința, dacă acestea fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului;

b) sa scutească bunurile mobile succesorale de impozite și taxe sau alte drepturi similare de orice natura, cu condiția ca aceste bunuri să se fi găsit pe teritoriul statului de reședința numai datorită prezentei defunctului în calitate de membru al oficiului consular.

Articolul 40

Scutirea de regimul asigurărilor sociale

1. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3 al prezentului articol, membrii oficiului consular sînt exceptați, în ceea ce privește serviciile pe care ei le aduc statului trimițător, de la dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reședința.

2. Scutirea prevăzută la paragraful 1 se aplică și membrilor personalului privat care se afla în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, dacă:

a) nu sînt cetățeni ai statului de reședința sau nu sînt rezidenți permanenți în acest stat;

b) sînt supuși dispozițiilor referitoare la asigurările sociale în statul trimițător sau într-un stat terț.

3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la paragraful 2 nu li se aplică trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile privind asigurările sociale ale statului de reședința le impun celui care angajează.

4. Scutirea prevăzută la paragrafele 1 și 2 nu împiedica participarea voluntara la regimul asigurărilor sociale existent în statul de reședința, cu condiția ca ea să fie admisă de acest stat.

Articolul 41

Excepții de la imunități și privilegii

1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu al oficiului consular, care sînt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător cu domiciliul în statul de reședința, nu beneficiază decît de imunitățile și privilegiile prevăzute de articolele 34 paragraful 1 și 35 paragraful 3 din prezenta convenție.

2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază, în mod corespunzător, de privilegiile recunoscute acestora din urma, cu condiția sa nu fie cetățeni ai statului de reședința, sa nu domicilieze în acest stat și sa nu exercite o activitate cu caracter lucrativ în acest stat.

3. Statul de reședința trebuie să-și exercite jurisdicția asupra persoanelor menționate la paragrafele 1 și 2, astfel încît sa nu împiedice activitatea oficiului consular.

Articolul 42

Renunțarea la imunități și privilegii

1. Statul trimițător poate renunța la imunitățile și privilegiile prevăzute de articolele 34 și 35 pentru membrii oficiului consular.

2. Renunțarea trebuie să fie de fiecare data expresă, cu excepția cazurilor menționate la paragraful 3 din prezentul articol; ea trebuie să fie comunicată în scris statului de reședința.

3. Dacă un membru al oficiului consular, în una dintre materiile în care ar beneficia de imunitate de jurisdicție în virtutea articolului 34 paragraful 1, angajează o procedură, acesta nu va putea invoca imunitatea de jurisdicție cu privire la orice cerere reconvențională legată de cererea principala.

4. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă sau administrativă nu implica renunțarea la imunitatea privind măsurile de executare a hotărîrii, pentru care este necesară o renunțare distinctă.

Articolul 43

Începutul și sfîrșitul imunităților și privilegiilor

1. Membrii oficiului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție din momentul trecerii frontierei statului de reședința pentru a-și ocupa postul, iar dacă se găsesc deja pe acest teritoriu, de la intrarea lor în funcție la oficiul consular.

2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază de privilegiile prevăzute de prezenta convenție astfel:

a) din momentul în care membrul oficiului consular începe să se bucure de imunități și privilegii potrivit paragrafului 1;

b) din momentul trecerii frontierei statului de reședința, dacă au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevăzute la litera a);

c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, dacă au dobîndit aceasta calitate ulterior momentului prevăzut la literele a) și b).

3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular la sfîrșit, imunitățile și privilegiile sale, precum și privilegiile membrilor familiei sale, încetează în momentul în care persoana în cauza își pierde calitatea de angajat consular sau membru al personalului de serviciu.

4. Privilegiile acordate membrilor de familie încetează, de asemenea, din momentul cînd aceștia nu mai fac parte din familia membrului oficiliul consular. Totuși, dacă aceste persoane declara ca înțeleg sa părăsească teritoriul statului de reședința într-un termen rezonabil, privilegiile lor subzistă pînă la acea data.

5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua să se bucure de privilegiile care le sînt recunoscute prin prezenta convenție, pînă la părăsirea teritoriului statului de reședința sau pînă la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.

6. Membrii personalului privat beneficiază de drepturile și facilitățile care le sînt acordate prin prezenta convenție pe timpul cît sînt angajați în aceasta calitate.

7. Pentru actele îndeplinite de membrii oficiului consular în exercitarea atribuțiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicție subzistă fără limita de durata.

Articolul 44

Notificarea unor plecari și sosiri

Sînt notificate ministerului afacerilor externe al statului de reședința:

a) sosirea și plecarea definitivă a unui membru de familie al unui membru al oficiului consular și, dacă este cazul, faptul ca o persoană devine sau încetează sa mai fie membru al acestei familii;

b) sosirea și plecarea definitivă a membrilor personalului privat și, dacă este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate;

c) angajarea și încetarea angajării persoanelor care domiciliază pe teritoriul statului de reședința, în calitate de angajați consulari, membri ai personalului de serviciu sau ca membri ai personalului privat.

Capitolul 4 Dispoziții finale

Articolul 45

Respectarea legilor statului de reședința

1. Fără a aduce atingere imunităților și privilegiilor prevăzute în prezenta convenție, persoanele care beneficiază de aceste imunități și privilegii au obligația de a respecta legile statului de reședința și de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.

2. Facilitățile, privilegiile și imunitățile membrilor oficiului consular nu vor fi folosite de aceștia decît în scopul îndeplinirii obligațiilor lor oficiale.

3. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.

Articolul 46

Asigurarea de răspundere civilă

1. Pentru toate mijloacele de transport proprietate a statului trimițător, folosite de oficiile consulare, precum și pentru toate mijloacele de transport aparținînd membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor lor, este obligatorie asigurarea împotriva pagubelor cauzate terților.

2. În măsura în care legile statului de reședința nu prevăd altfel, dispozițiile paragrafului 1 nu sînt aplicabile angajaților consulari, membrilor personalului de serviciu sau membrilor de familie ai membrilor oficiului consular care sînt cetățeni ai statului de reședința sau care domiciliază în acest stat.

Articolul 47

Ratificarea, intrarea în vigoare, denunțarea

1. Prezenta convenție va fi supusă ratificării, iar schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Khartum cît mai curînd posibil.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare în a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Ea va rămîne în vigoare timp de 10 ani, cît și după această perioadă, dacă nu va inceta sa mai fie în vigoare în condițiile arătate la paragraful 3 din prezentul articol.

3. Oricare dintre inaltele părți contractante poate să denunțe prezenta convenție la sfîrșitul perioadei inițiale de 10 ani sau la orice altă dată după aceasta, notificînd în scris aceasta hotărîre, cu un an înainte, celeilalte înalte părți contractante.

Drept care plenipotențiarii respectivi au semnat prezenta convenție, aplicind sigiliile lor.

Facuta la București la 5 aprilie 1973, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română și engleza, ambele texte făcînd deplina credința.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.