Regulamentul din 9 iulie 2014

Competența soluționării cererii de recepție și/sau înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară revine biroului de cadastru și publicitate imobiliară, în raza căruia se află imobilul.

Cererea de recepție și/sau înscriere adresată biroului teritorial cuprinde: numele, prenumele/denumirea, domiciliul/sediul solicitantului, codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, dacă este atribuit, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, tipul și obiectul înscrierii, indicarea actului sau a faptului juridic ce constituie temei al cererii, localitatea în care este situat imobilul, numărul cadastral al imobilului și numărul de carte funciară, după caz, valoarea tarifului achitat și numărul documentului de plată, valoarea calculată de notarul public în vederea impozitării prevăzută de art. 77 1

din Codul fiscal, când este cazul, opțiunea modalității de comunicare, data și semnătura.

Cererii de recepție și/sau înscriere i se atașează înscrisul care constată actul sau faptul ce constituie temei al înscrierii, în original sau în copie legalizată, documentația cadastrală, după caz, precum și dovada plății tarifului aferent serviciului solicitat.

În situația în care actul juridic are ca obiect mai multe imobile situate în circumscripția aceluiași birou teritorial, se depune o cerere de înscriere pentru fiecare imobil. Înscrisul original sau copia legalizată a acestuia se va atașa la prima cerere de înscriere, iar la celelalte cereri de înscriere se va menționa numărul de înregistrare al cererii la care a fost atașat originalul sau copia legalizată a actului juridic pe care se întemeiază înscrierea.

În acest caz, cererile de înscriere vor fi înregistrate în Registrul General de Intrare al biroului teritorial ca cereri legate, urmând a fi repartizate acelorași persoane responsabile.

Cererea de recepție și/sau înscriere, odată înregistrată, nu mai poate fi modificată sau completată cu noi capete de cerere.

Dosarul cererii va putea fi completat numai în baza referatului emis de biroul teritorial, atunci când nu i-au fost atașate toate înscrisurile necesare soluționării, prin anexarea documentelor justificative la cererea inițială. Termenul acordat prin referat nu poate depăși 15 zile calendaristice. Referatul va fi comunicat de îndată prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea, precum și confirmarea primirii actului. Termenul de completare a dosarului va curge de la data primirii dovezii comunicării referatului de completare. Termenul de soluționare a cererii se va prelungi cu maxim numărul de zile corespunzător termenului în care s-au depus completările.

Dacă în termenul stabilit prin referat nu se remediază lipsurile constatate, registratorul va completa nota de respingere din referat, care va sta la baza întocmirii încheierii de respingere.

Cererea respinsă poate fi redepusă, în limita cererii inițiale și fără a putea fi completată cu noi capete de cerere, o singură dată, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării respingerii cererii, fără plata unui tarif suplimentar pentru redepunere. Ulterior împlinirii acestui termen, redepunerea cererii se tarifează. Documentația anexată cererii de redepunere trebuie să conțină copia încheierii de respingere și toate celelalte documente

a căror lipsă a justificat soluția de respingere a cererii. Noua cerere primește un număr de înregistrare și se formează un nou dosar.

Cererea și înscrisurile privind efectuarea înscrierilor în cartea funciară se înregistrează on – line sau la registratura biroului teritorial în circumscripția căruia se află imobilul.

Înregistrarea în Registrul general de Intrare a cererilor având ca obiect serviciile de cadastru și/sau publicitate imobiliară prestate de unitățile subordonate Agenției Naționale se efectuează pentru toate categoriile de solicitanți, zilnic, între orele 8 30 - 14 00 . Același program se aplică și pentru înregistrarea on – line a cererilor.

Eliberarea lucrărilor de cadastru și publicitate imobiliară se efectuează pentru toate categoriile de solicitanți în intervalul orar 11 00

– 16 00 .

Programul stabilit la alineatele (2) și (3) este unic la nivel național.

Dacă cererea se depune în două exemplare, cel de-al doilea se restituie părții, cu mențiunea numărului de înregistrare, data primirii și termenul de soluționare, în caz contrar eliberându-se dovada de confirmare a înregistrării cererii, care conține aceleași informații.

Regulile prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică și oricărei cereri de completare a dosarului.

Cererea de înscriere poate fi depusă de titularul dreptului sau de persoana interesată în efectuarea înscrierii, personal sau prin mandatar general sau special care își dovedește calitatea prin procură autentică sau împuternicire a reprezentantului persoanei juridice, de avocatul împuternicit, de notarul public, personal sau prin delegat notarial, de executorul judecătoresc, precum și de persoana fizică sau juridică care a întocmit documentația cadastrală.

Atunci când există mai mulți coproprietari sau persoane interesate în efectuarea înscrierii, oricare dintre acestea poate depune cererea de recepție și/sau înscriere, personal sau prin intermediul persoanelor enumerate mai sus.

Cererile de recepție și/sau înscriere, primite prin poștă sau curier, se depun la registratură și se înregistrează în registrul general de intrare.

Cererile de recepție și/sau înscriere, primite prin fax, se înregistrează în registrul general de intrare. Cererea, împreună cu actul în original, se transmite prin poștă cu confirmare de primire sau direct, în aceeași zi în care s-a efectuat transmiterea prin fax a cererii.

Cererile de recepție și/sau înscriere înregistrate on-line care au atașate versiunea scanată a dosarului cererii se vor soluționa conform procedurilor stabilite prin protocol de colaborare încheiat între Agenția Națională și colaboratori, aprobat prin ordin cu caracter normativ, după caz.

Cererile și înscrisurile de altă natură decât cererile de recepție și/sau înscriere și înscrisurile depuse în susținerea acestora, sosite prin poștă sau prin curier, se depun la registratura biroului teritorial și se înregistrează în registrul de corespondență, în aceeași zi, cu menționarea datei primirii, după care se predau spre soluționare.

3.2.

Dispoziții generale privind recepția documentațiilor cadastrale

Recepția documentației cadastrale constă în verificarea din punct de vedere tehnic a următoarelor aspecte:

a)

serviciul solicitat, raportat la situația imobilului, astfel cum rezultă din evidențele de cadastru și publicitate imobiliară;

b)

corespondența categoriei de autorizare cu tipul lucrării executate de persoana autorizată, precum și verificarea existenței în baza de date ANCPI a persoanei autorizate care a întocmit documentația și valabilitatea autorizației;

c)

corespondența semnatarilor declarației pe proprie răspundere, cu titularul dreptului real/deținătorul imobilului sau creditorul chirografar;

d)

corespondența dintre elementele tehnice din documentație și documentele atașate

cererii;

e)

corespondența dintre datele analogice din documentația cadastrală și datele din fișierul cpxml;

f)

modul de utilizare a datelor furnizate de oficiul teritorial pentru realizarea documentației;

g)

verificarea geometriei imobilului pe suport ortofotoplan și alte suporturi cartografice existente în arhiva analogică și digitală;

h)

verificarea corectitudinii încadrării limitelor imobilului cu imobilele existente în baza de date grafică și dacă s-au utilizat coordonatele imobilelor vecine. Se verifică dacă nu există suprapuneri ale imobilului cu alte imobile înregistrate;

i)

verificarea informațiilor din fișa imobilului utilizând aplicația DDAPT, pentru imobilele care au făcut obiectul restituirii în baza legilor fondului funciar;

j)

conținutul tehnic și forma de prezentare a documentației;

l)

corespondența între detaliile topografice conținute în planul de amplasament și delimitare și cele existente pe ortofotoplan, în cazul constatării diferențelor se procedează la verificarea în teren;

m)

calitatea și corectitudinea operațiunilor, măsurătorilor, calculelor, preciziilor, dacă se consideră necesare;

n)

corespondența între atributele descriptive și elementele grafice;

o)

localizarea imobilului în baza de date grafică.

Ulterior verificării, inspectorul realizează integrarea imobilului în sistemul integrat de cadastru și publicitate imobiliară, dacă documentația este corectă, alocă numărul cadastral dacă este cazul și emite referatul de admitere a recepției documentației, după caz.

Oficiile

teritoriale

efectuează

verificări

pe

teren,

cu

privire

la

corectitudinea măsurătorilor și a modului de întocmire a documentației realizate, prin sondaj sau ori de câte ori se impune.

Inspectorul verifică documentația din punct de vedere tehnic, iar în cazul în care documentația este incompletă sau există piese care necesită refacere/modificare, se întocmește nota de completare cu toate datele, documentele sau informațiile solicitate, cu încadrarea în prevederile legale. Nu se solicită completări cu privire la documente, date și informații care nu au fost furnizate la cererea persoanei autorizate de oficiul teritorial. Referatul se înaintează pe flux împreună cu documentația la serviciul de publicitate imobiliară, în vederea completării și transmiterii către persoana autorizată, pentru completare, în termenul specificat în referat, cu adresa de înaintare.

Pentru operativitatea comunicării transmiterea referatelor se poate face prin orice mijloc electronic de comunicare. Persoanele autorizate au obligația să urmărească în sistemul electronic cererile înregistrate

la

oficiile/birourile

teritoriale

și

să

răspundă

convocării

în

termenul

stabilit, neprezentarea fiind sancționată conform reglementărilor în vigoare.

Referatul ce cuprinde nota de completare/respingere se emite o singură dată pentru o documentație de recepție/recepție și înscriere în cartea funciară și se redactează în comun de către serviciul de cadastru și cel de publicitate imobiliară.

Dacă documentația nu a fost recepționată din cauza nerespectării prevederilor cu privire la convocarea pentru lămuriri sau depășirii termenului stabilit prin referat, inspectorul care a verificat documentația completează nota de respingere din referat și o transmite împreună cu documentația serviciului de publicitate imobiliară în vederea întocmirii încheierii de respingere.

În cazul în care constată că documentația este întocmită incorect, inspectorul întocmește referatul de respingere și îl transmite împreună cu documentația la serviciul de publicitate imobiliară.

Asistentul registrator și registratorul verifică documentația din punct de vedere juridic astfel încât încheierea de respingere va fi motivată atât din punct de vedere tehnic cât și din punct de vedere juridic.

Prin documentație întocmită incorect se înțelege:

a)

integrarea incorectă a imobilului în sistemul național de referință și ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greșite;

b)

calcule efectuate greșit;

c)

neconcordanțe între detaliile topografice conținute în planul de amplasament și delimitare și cele existente pe teren, în cazul verificărilor la teren;

d)

serviciul incorect solicitat, raportat la situația imobilului, astfel cum rezultă din evidențele de cadastru și publicitate imobiliară;

e)

neconcordanța între datele de identificare ale imobilului înscrise în actul de proprietate și cele ale imobilului din planul de amplasament și delimitare;

f)

neconcordanțe între datele analogice din documentația cadastrală și datele digitale din fișiere;

g)

documentație întocmită fără executarea măsurătorilor la teren;

h)

tipul documentației nu corespunde categoriei de lucrări în care persoana executantă este autorizată, există alte incompatibilități ale persoanei autorizate, autorizație expirată ori suspendată;

i)

nesemnarea

procesului

verbal

de

vecinătate

de

către

proprietarii imobilului/imobilelor învecinate sau, în cazul imobilelor aparținând domeniului public, nesemnarea

procesului verbal de vecinătate de către concesionar, administrator sau titular al dreptului de folosință, după caz;

j)

generarea de suprapuneri în planul cadastral digital, după caz, cu excepțiile prevăzute de lege;

k)

neconcordanțe cu planul parcelar recepționat de oficiul teritorial.

Inginerul șef coordonează, verifică și controlează activitatea desfășurată de inspectorii din cadrul oficiului teritorial. Referatele cu notele de completare și respingere vor fi semnate de către inspector și vor fi verificate prin sondaj de inginerul șef.

Numerotarea cadastrală a imobilelor se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, care se identifică prin codul SIRSUP extras din "Registrul permanent al unităților administrativ-teritoriale" publicat de Institutul Național de Statistică.

Numărul cadastral al imobilului este identificatorul unic de legătură între baza de date grafică și baza de date textuală în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Imobilele se numerotează la nivelul unității administrativ-teritoriale în ordinea înregistrării solicitărilor cu numere de la 1 la n folosind cifre arabe.

În cadrul fiecărui imobil, construcțiile se identifică printr-un cod atașat numărului cadastral, alcătuit din litera "C" urmată de un număr de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3, ...). Codul și destinația construcției se evidențiază în planul de amplasament și delimitare.

În cazul construcțiilor-condominiu, proprietățile individuale se identifică astfel: la numărul cadastral al imobilului (teren) și codul construcției, se adaugă codul unității individuale (ex.: 178-C1-U25 pentru imobilul format din teren cu număr cadastral 178, construcția C1 și unitatea individuală 25). Toate unitățile individuale se evidențiază în cartea funciară colectivă.

Imobilele reprezentate prin detalii liniare ca: ape curgătoare, canale, diguri, căi ferate, drumuri clasificate se numerotează la nivelul UAT. Detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată lungimea lor în cadrul fiecărui UAT sau pe tronsoane, dacă sunt intersectate cu alte detalii liniare, respectându-se următoarea ierarhie, cu excepția cazurilor prevăzute de lege:

-

căile ferate întretăiate de ape;

-

drumurile naționale întretăiate de ape și căi ferate;

-

drumurile județene întretăiate de ape, căi ferate și drumuri naționale;

-

drumurile comunale, orășenești, municipale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naționale și drumuri județene.

3.4.

Încheierea de carte funciară

Registratorul dispune prin încheiere admiterea sau respingerea cererii de înscriere.

În caz de admitere a cererii de înscriere, se procedează la intabularea, la înscrierea provizorie sau la notarea în cartea funciară.

Registratorul poate dispune admiterea în parte a cererii de înscriere arătând, motivat, partea din cerere care a fost admisă, precum și cea care a fost respinsă.

În cazul în care se identifică o cauză de nulitate absolută parțială a actului juridic în baza căruia se solicită înscrierea, registratorul poate admite cererea de înscriere în măsura în care actul îndeplinește celelalte condiții prevăzute de legea specială pentru înscrierea în cartea funciară.

Înscrierile în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni se efectuează la cerere, în baza unei încheieri.

Încheierea trebuie să aibă același număr cu cel al cererii de înregistrare, aceasta motivându-se în drept în caz de admitere, iar în caz de respingere se va motiva atât în fapt cât și în drept.

Încheierea se redactează în numărul de exemplare necesar comunicării, plus un exemplar care se va atașa la dosarul cererii.

Fiecare exemplar al încheierii de admitere este însoțit de extrasul de carte funciară pentru informare care atestă modul în care s-a efectuat înscrierea în cartea funciară.

Încheierea registratorului se comunică celui care a cerut înscrierea, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară și dispozițiilor legale, în termen de 15 de zile de la pronunțare, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii, cu excepțiile prevăzute de lege.

Încheierea prin care s-a dispus respingerea cererii nu trebuie însoțită de extrasul de carte funciară pentru informare.

Comunicarea documentelor specifice/încheierilor către persoanele interesate se face în mod direct, prin confirmare cu semnătură de primire sau prin poștă, cu filă de comunicare, prin fax sau alte mijloace de comunicare care asigură confirmarea de primire, conform solicitării.

Fila de comunicare este semnată pentru conformitate de către referentul de la registratură.

3.5.

Căile de atac împotriva încheierii de carte funciară

Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere, în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de reexaminare, însoțită de copia încheierii de carte funciară atacată, se depune la biroul teritorial în circumscripția căruia este situat imobilul.

Cererea de reexaminare se soluționează, prin încheiere, de către registratorul șef, în termen maximal de 20 de zile calendaristice. Reexaminarea părții tehnice a documentației este în sarcina inginerului șef și se soluționează printr-un referat care stă la baza emiterii încheierii prin care se soluționează cererea de reexaminare.

Soluționarea cererii de reexaminare se face cu aplicarea dispozițiilor referitoare la procedura de soluționare a unei cereri de înscriere, în baza actelor anexate cererii inițiale. Pentru soluționarea cererii de reexaminare, registratorul șef are posibilitatea de a solicita înscrisuri noi.

În situația în care, încheierea de carte funciară împotriva căreia s-a formulat cerere de reexaminare a fost soluționată de un registrator care a fost numit ulterior în funcția de registrator – șef, reexaminarea se soluționează de un alt registrator din cadrul oficiului teritorial, în baza unui mandat special acordat în acest sens. Se procedează similar în cazul în care atribuțiile registratorului – șef sunt aduse la îndeplinire, pe o perioadă determinată (ex: concediu de odihnă, delegație), de către un registrator de carte funciară care a emis încheierea atacată cu reexaminare.

Dosarul se înaintează în termen de cel mult 2 zile lucrătoare inginerului șef sau registratorului șef, după caz, și este format din: cererea de reexaminare, copia certificată a tuturor actelor și a documentațiilor care au stat la baza emiterii încheierii de carte funciară atacate, dovada efectuării comunicării acesteia, copia certificată a cărții funciare. De îndeplinirea acestei obligații este responsabil registratorul coordonator sau registratorul care a pronunțat încheierea supusă reexaminării.

După soluționarea cererii de reexaminare, dosarul se arhivează la biroul teritorial unde s- a înregistrat cererea de înscriere.

Împotriva încheierii de reexaminare se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

Plângerea împotriva încheierii registratorului șef prezentată direct, prin poștă ori prin curier se depune la biroul teritorial care a comunicat-o, se menționează în registrul general de intrare sub numărul dosarului inițial, fără a primi număr nou de înregistrare, cu precizarea datei depunerii acesteia.

Plângerea împotriva încheierii se poate depune și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita, din oficiu, biroului teritorial comunicarea copiei dosarului încheierii și a copiei cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară. În acest caz, plângerea se menționează în registrul general de intrare sub numărul dosarului inițial, fără a primi număr nou de înregistrare, cu precizarea datei primirii acesteia.

În situațiile prevăzute la alin. (2) și (3) nu se emite încheiere de carte funciară.

După verificarea dosarului și menționarea din oficiu a plângerii în cartea funciară, acesta se înaintează de îndată, dar nu mai târziu de 15 zile de la înregistrare, judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, cu adresă de înaintare semnată de registratorul șef sau registratorul coordonator, după caz, și de către referentul de la arhivă.

Dosarul care se înaintează instanței este format din: copia certificată a tuturor actelor și a documentațiilor care au stat la baza emiterii încheierii de carte funciară, precum și a încheierii registratorului șef prin care s-a soluționat cererea de reexaminare, primul exemplar al plângerii, după caz, copia certificată a cărții funciare dacă este deschisă și dovada efectuării comunicărilor. Dacă, ulterior, sunt înregistrate și alte plângeri privind același dosar, se vor înainta și acestea instanței, cu menționarea numărului inițial de comunicare.

În caz de admitere a plângerii, hotărârea definitivă a instanței judecătorești produce efecte pentru cartea funciară de la data înregistrării cererii de înscriere la biroul teritorial. Înscrierea dispusă se efectuează în baza unui exemplar conform cu originalul al hotărârii judecătorești prin care a fost admisă plângerea, cu mențiunea că este rămasă definitivă, iar încheierea emisă nu este supusă nici unei căi de atac. Prin aceeași încheiere se dispune radierea plângerii din cartea funciară.

În cazul în care prin hotărârea judecătorească nu s-a dispus efectuarea unor operațiuni de carte funciară, dosarul se depune la arhivă la numărul inițial, radiindu-se totodată plângerea din cartea funciară prin încheiere care nu este supusă nici unei căi de atac.

3.6.

Anularea numerelor cadastrale .

Numerele cadastrale se pot anula:

a)

la cererea titularului dreptului de proprietate, dacă imobilul nu este înscris în cartea funciară, în baza:

-

cererii de anulare;

-

declarației pe proprie răspundere a titularului, în care se va menționa că nu a folosit documentația cadastrală în circuitul civil;

b)

la cerere sau din oficiu, dacă imobilul este înscris în cartea funciară, în baza:

-

referatului de anulare a numărului cadastral întocmit de inspector;

-

sentinței definitive care dispune anularea numărului cadastral sau anularea tuturor actelor care au stat la baza înscrierilor în cartea funciară a imobilului, caz în care cartea funciară se sistează.

Numerele cadastrale atribuite imobilelor în faza de recepție a documentației pe flux integrat care au primit încheieri de respingere la cartea funciară se anulează.

După anularea numărului cadastral, inspectorul aplică ștampila ”ANULAT” pe planul de amplasament și delimitare la rubrica în care e menționat numărul cadastral și pe ștampila inspectorului, pe toate exemplarele documentației cadastrale, în format analogic.

Biroul teritorial eliberează extrase de carte funciară pentru informare, extrase de carte funciară pentru autentificare și certificate de sarcini.

Extrasul de carte funciară prezintă situația cadastral – juridică a imobilului, respectiv pozițiile active din cartea funciară la momentul întocmirii acestuia.

Extrasul de carte funciară pentru autentificare se eliberează la cererea notarului public, în vederea autentificării actelor juridice prin care se constituie, se modifică sau se transmite un drept real imobiliar.

Extrasul de carte funciară pentru informare se eliberează la solicitarea oricărei persoane, pentru a face cunoscută situația cadastral – juridică a imobilului la momentul întocmirii acestuia.

În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, pentru dezbaterea procedurii succesorale notariale precum și pentru autentificarea actelor prin care se stinge un drept real imobiliar, se va solicita un extras de carte funciară pentru informare.

Certificatul de sarcini se eliberează la solicitarea oricărei persoane, nefiind condiționat de anexarea la cerere a unor documente.

Cererile având ca obiect eliberare extrase de carte funciară, certificate de sarcini primite prin fax, e-mail, on-line sau prin orice altă modalitate de comunicare care asigură confirmarea de primire se soluționează și se eliberează fără a fi condiționate de primirea cererilor în original, cu condiția ca plata tarifelor aferente să fie efectuată.

3.8.

Cererea de eliberare a copiilor după documentele aflate în arhiva oficiului/biroului teritorial și/sau consultarea acestora

Oficiile/birourile teritoriale eliberează copii certificate ale documentelor emise de către acestea și copii ce poartă mențiunea „conform cu exemplarul din arhivă” ale documentelor emise de alte instituții/autorități publice ce se află în arhiva biroului teritorial.

Orice persoană, fără a justifica un interes, poate solicita informații din sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Consultarea situației cadastral-juridice a unui imobil înregistrat în baza de date se poate face de către orice persoana utilizând datele de identificare ale imobilului.

Orice persoană interesată poate consulta mapa cu înscrisuri, cu respectarea dispozițiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Cererile având ca obiect eliberare copii ale cărților funciare primite prin fax, e-mail, on- line sau prin orice altă modalitate de comunicare, care asigură confirmarea de primire, se soluționează și se eliberează fără a fi condiționate de primirea cererilor în original, cu condiția ca plata tarifelor aferente să fie efectuată.

Copiile solicitate se eliberează în condițiile alin. (1) și cuprind, numărul și data înregistrării cererii, tariful și numărul de chitanță, semnătura și parafa referentului, precum și ștampila oficiului/biroului teritorial.

În sensul prezentului articol, persoane interesate sunt:

a)

părțile actului juridic constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

b)

persoanele îndreptățite să se prevaleze de efectele faptului juridic sau de dreptul constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

c)

succesorii universali sau cu titlu universal ai persoanelor arătate la punctele a) și b), astfel cum sunt moștenitorii părților actului juridic constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

d)

succesorii cu titlu particular ai persoanelor arătate la punctele a) și b), atunci când invocă un drept ce constituie un efect al actului sau al faptului constatat prin înscris ori un drept aflat în legătură cu acest act sau fapt, astfel cum este, de exemplu, cumpărătorul sau donatarul dreptului constatat prin înscris;

e)

titularul unui drept de preempțiune privitor la dreptul constatat prin înscris, reprezentantul convențional sau legal al uneia dintre părțile actului juridic constatat prin înscris, ocrotitorul legal al uneia dintre părți ori creditorul uneia dintre părți, inclusiv creditorul beneficiar al unei clauze de inalienabilitate cu privire la dreptul constatat prin înscris;

f)

instanțele judecătorești, instituțiile și organele de cercetare și urmărire penală, instituțiile publice de recuperare a creanțelor fiscale/bugetare ale statului, notarii publici și orice altă autoritate sau instituție publică abilitată legal în acest sens;

g)

reclamantul într-o acțiune care privește imobilul înscris în cartea funciară.

Se interzice scoaterea cărților funciare, a actelor ce stau la baza înscrierilor, a planurilor de identificare a imobilelor și a registrelor specifice din incinta biroului teritorial, cu excepția situațiilor în care se solicită efectuarea unei expertize grafologice, în condițiile legii.

În această situație, anterior predării, cartea funciară se convertește în format digital și se întocmește un proces-verbal în care se menționează cartea funciară și documentele predate în original și termenul de restituire. În arhivă, în locul cărții funciare și a actului ridicat, se va lăsa o copie a acestora și un exemplar al adresei de ridicare și al procesului-verbal încheiat. În baza procesului

verbal,

în

cartea

funciară

se

efectuează

o

notă

marginală

la

rubrica

„Observații/Referințe” din partea I a cărții funciare, în care vor fi menționate numele și prenumele persoanei care a ridicat originalul cărții funciare sau actele care au stat la baza înscrierii, data la care au fost ridicate și documentul în baza căruia au fost solicitate.

Procesul-verbal se înregistrează în registrul de corespondență și conține: denumirea oficiului teritorial, numele registratorului coordonator sau șef, după caz, denumirea instituției care

ridică originalele, numele și calitatea persoanei care le-a ridicat, datele din adresa de solicitare a predării actelor juridice, data ridicării și data la care se preconizează să fie înapoiate, numele și semnătura celui care predă, respectiv primește.

Dacă la împlinirea termenului preconizat de restituire cărțile funciare și actele transmise în original nu au fost înapoiate, se solicită instituțiilor care le-au ridicat informații referitoare la termenul de restituire.

Cererile înregistrate după ridicarea originalului cărții funciare în format analogic se soluționează în termenele legale.

3.9.

Cerere privind solicitarea inventarului de coordonate al imobilului, în vederea trasării

Cererile de înscriere, indiferent de data înregistrării lor, sunt soluționate potrivit normelor materiale în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârșirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus înscrierii ori rectificării, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul înregistrării

acestora în RGI.

Se înscriu în cartea funciară dreptul de folosință asupra terenurilor și dreptul de concesiune constituit asupra unor imobile din domeniul privat al statului sau al UAT- ului, născute în baza unor acte juridice anterioare întrării în vigoare a Codului civil.

Cererea de recepție și/sau înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară se verifică și se înregistrează de îndată în registrul general de intrare, cu menționarea datei, orei și minutului primirii cererii.

Cererile de recepție și/sau înscriere se repartizează aleatoriu, prin aplicația informatică, inspectorilor, registratorilor, asistenților registratori sau referenților, în funcție de specificul fiecăreia.

Cererile înregistrate sunt grupate de către referent, în mape, repartizate pe bază de centralizator, care sunt completate zilnic de către referentul de la registratură cu numerele de

înregistrare alocate cererilor din ziua respectivă. Centralizatorul se semnează zilnic de către salariatul căruia i s-au repartizat cererile înregistrate la biroul teritorial în ziua respectivă.

Orice înscriere în cartea funciară se face numai pe baza înscrisului constatator al temeiului înscrierii, indiferent de natura acestui temei, dacă înscrisul este încheiat în forma cerută de lege pentru validitatea actului, potrivit prevederilor legale.

La arhivă, dosarele soluționate se predau sub semnătură, făcându-se mențiune în registrul de unități arhivistice, la rubrica observații: arhivă - data. Referentul scade lucrările cu data intrării în arhivă a dosarelor soluționate.

Înainte de soluționarea cererii de către registrator, asistentul registrator verifică cererea în raport cu datele de carte funciară, precum și cu informațiile din cuprinsul registrelor de transcripțiuni și inscripțiuni. Rezultatul verificărilor, respectiv dacă există sau nu impedimente pentru efectuarea lucrărilor solicitate ori sarcini sau alte operațiuni care urmează a fi transcrise în cartea funciară, se menționează pe cerere.

Cât timp o cerere de recepție și/sau înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară este în curs de soluționare, se pot elibera doar extrase de carte funciară pentru informare și copii certificate ale cărții funciare respective cu mențiunea existenței cererii, a numărului și a datei de înregistrare a acesteia. În situația în care cererea în curs de soluționare are ca obiect o cotă – parte din dreptul intabulat în cartea funciară, se pot elibera și extrase de carte funciară pentru autentificare pentru celelalte cote – părți.

Registratorul respinge cererea de înscriere a actului juridic care este afectat de o cauză de nulitate absolută expres prevăzută de lege sau pentru nerespectarea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare.

Registratorul nu poate respinge o cerere de înscriere pentru motive de nulitate absolută a actului juridic a căror identificare ar presupune verificări în afara conținutului actului juridic și al cărții funciare, astfel cum este cazul unei pretinse cauze ilicite sau imorale a actului juridic ori a unei pretinse fraude la lege.

În cazul în care apreciază că pot fi înlăturate impedimentele de care depinde soluționarea cererii, registratorul sau inspectorul poate convoca părțile, printr-o adresă de comunicare, în care se vor preciza locul, data și ora prezentării. Concluziile convocării vor fi menționate într-un proces verbal semnat de părți, care se atașează la dosarul cererii.

Înscrierile în cartea funciară se efectuează în cazul admiterii cererii, de către asistentul registrator.

În cazul respingerii cererii de înscriere, asistentul registrator notează din oficiu soluția de respingere în acea parte a cărții funciare unde ar fi urmat să se facă înscrierea.

În situația în care registratorul dispune respingerea cererii privitoare la prima înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară a unui imobil, pentru care nu există carte funciară deschisă,

respingerea se va menționa în RGI și în dreptul poziției din registrul de transcripțiuni la care fusese transcris dreptul.

Notarea respingerii cererii nu se evidențiază în extrasul de carte funciară pentru autentificare sau informare, cu excepția situației în care a fost notată cererea de reexaminare sau plângerea împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare.

În termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice solicitare de înscriere în cartea funciară a unui imobil, pe baza unei documentații cadastrale recepționate cu alocare de număr cadastral atribuit anterior implementarii sistemului informatic integrat de cadastru și carte funciară, se realizează cu completarea vechii documentații prezentate în original, sau a copiei conform cu originalul a documentației eliberată de biroul teritorial, cu fișierul

.cpxml întocmit de o persoană autorizată, unde se va menționa la “Mențiuni” vechiul număr cadastral, în vederea introducerii imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

După expirarea acestui termen, documentațiile cadastrale prevăzute la alineatul anterior, neînscrise în cartea funciară își pierd valabilitatea, iar numerele cadastrale alocate se anulează din oficiu.

În vederea efectuării înscrierii în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilului care a făcut obiectul unui litigiu în care s-a dispus expertiza judiciară, avizată de oficiul teritorial, planul de amplasament și delimitare a imobilului pentru care s-a admis recepția ține locul documentației cadastrale după pronunțarea hotărârii judecătorești definitive. Atribuirea numărului cadastral se face de către oficiile teritoriale, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, la cererea persoanelor interesate, după verificarea corespondenței cu realitatea din teren, dacă situația tehnico – juridică a imobilului nu a fost modificată prin înregistrări ulterioare avizării tehnice a expertizei judiciare.

Documentația întocmită în aplicarea art. 1050 din Codul de procedură civilă se avizează tehnic de către oficiile teritoriale, la cererea persoanelor interesate, fără a se atribui număr cadastral, similar procedurii de avizare a expertizelor tehnice judiciare.

În situația în care imobilul ce face obiectul dosarului prin care s-a solicitat constatarea uzucapiunii nu este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, la cererea persoanelor interesate, oficiul teritorial înregistrează cererea pe flux integrat și procedează la înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Atribuirea numărului cadastral se efectuează după verificarea corespondenței cu realitatea din teren, respectiv

dacă situația tehnico – juridică a imobilul nu a fost modificată prin înregistrări ulterioare avizării documentației tehnice cadastrale anexate cererii prin care se solicită constatarea uzucapiunii.

4.2.

Soluționarea cererilor pe flux integrat cadastru - carte funciară

Prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează la cerere sau din oficiu, în cazurile expres prevăzute de lege.

Prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează la cerere, în baza:

a)

înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real;

b)

certificatului fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul respectiv;

c)

documentației cadastrale recepționate, prin care s-a atribuit număr cadastral imobilului;

d)

dovezii plății tarifelor pentru recepție și înscriere în cartea funciară, după caz.

Se asimilează primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și atribuirea de număr cadastral și deschiderea unei noi cărți funciare pentru imobilele înscrise în cărți funciare deschise conform Decretului – lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, indiferent de felul și numărul operațiunilor cadastrale și de carte funciară efectuate în acest sens.

În noua carte funciară deschisă se preiau pozițiile active din cartea funciară deschisă potrivit Decretului - lege nr. 115/1938. În cazul în care toate imobilele din cartea funciară veche au fost transcrise, aceasta se sistează. Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice altă cauză nu vor mai fi înscrise în cărțile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea vor putea fi radiate la cererea persoanelor interesate sau din oficiu.

Se întocmește documentație cadastrală de primă înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară, cu atribuire de număr cadastral, pentru:

a)

înscrierea unei construcții, care a fost edificată pe un teren înscris într-o carte funciară deschisă conform Decretului – lege nr. 115/1938;

b)

dezlipirea sau alipirea unor imobile înscrise în cărți funciare deschise conform Decretului – lege nr. 115/1938;

c)

înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul legilor proprietății și a Legii nr. 15/1990.

În cazul în care numai o parte din imobilul înscris într-o carte întocmită în baza Decretului – lege nr. 115/1938 a făcut obiectul unuia dintre actele normative menționate la alin. (3) lit. c), se procedează la desprinderea acelei părți prin formarea unui imobil pentru care se întocmește o carte funciară nouă.

Operațiunea de desprindere se înscrie în cartea funciară existentă. Partea neafectată de actele normative prevăzute la alin. (3) lit. c) se reînscrie în aceeași carte funciară, iar pentru partea desprinsă se constituie o carte funciară nouă. În cartea funciară existentă se menționează numărul cadastral și numărul cărții funciare în care s-a înscris imobilul.

În cazul în care titlurile de proprietate s-au emis pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărți topografice, cu menționarea numerelor topografice ale parcelelor, înscrierile continuă să fie efectuate în vechile cărți funciare. În această situație, până la finalizarea lucrărilor de cadastru, se înscrie doar dreptul de proprietate, fără reprezentarea grafică a acestuia. În situația în care după verificările efectuate de oficiul teritorial, având la bază planul de carte funciară

și ortofotoplanul, se constată diferențe, titlul de proprietate va fi înscris în cartea funciară în baza unei documentații de primă înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară.

În toate situațiile prevăzute la alin. (3) lit. a), b) și c), în cărțile funciare, precum și în actele

notariale

se

menționează

atât

numerele

topografice,

cât

și

numerele

cadastrale corespunzătoare.

La deschiderea cărții funciare noi, pentru imobilul căruia i se atribuie număr cadastral în cazurile prevăzute la alin. (1), (2) și (3), se preia informația din partea a II–a și a III–a a cărții funciare deschise conform Decretului – lege nr. 115/1938, iar suprafața și categoria de folosință se preia din documentația cadastrală. Încheierea de carte funciară se comunică tuturor persoanelor interesate.

În cazul în care din cărțile funciare vechi sau din actele prezentate de părți, rezultă că imobilul este înscris în proprietatea indiviză a mai multor persoane, însă, în fapt, aceștia se găsesc în stăpânirea unor părți determinate, proprietarul interesat va putea cere înscrierea într-o nouă carte funciară deschisă conform Legii.

Operațiunea de înscriere într-o carte funciară nouă se efectuează prin întocmirea unei documentații cadastrale de prima înscriere pentru suprafața din imobil stăpânită în fapt, conform prevederilor alineatului anterior.

Documentația cadastrală va avea atașat procesul verbal de vecinătate, încheiat cu cei care stăpânesc în fapt suprafețele de teren învecinate, cu scăderea aritmetică a suprafeței acestui imobil din suprafața totală a imobilului înscris în cartea funciară veche și efectuarea pe PAD a mențiunii ”Se diminuează din cartea funciară nr….. suprafața de ….”

Înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se va efectua conform dispozițiilor prevăzute la alin. (9) și (10) și reprezintă prima înregistrare a imobilelor cuprinse în vechile evidențe de carte funciară.

Concomitent cu deschiderea cărții funciare, în regiunile de transcripțiuni și inscripțiuni se fac verificări pentru a identifica poziția din registrul de transcripțiuni și inscripțiuni la care a fost transcris actul juridic ce atestă dreptul ce urmează a fi intabulat, precum și eventualele sarcini înscrise cu privire la imobil. În dreptul acestor poziții se va face trimitere la numărul cărții funciare deschise pentru imobil și la localitatea în care s-a deschis cartea funciară, concomitent cu transcrierea sarcinilor în cartea funciară.

Înscrierile din registrul de transcripțiuni și inscripțiuni convertite în format electronic trebuie corectate și validate.

Sarcinile stinse prin împlinirea termenului sau în orice alt mod se radiază la cerere sau din oficiu și nu se înscriu în cartea funciară.

Înainte de soluționarea cererii având ca obiect prima înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, asistentul registrator solicită referentului arhivar o copie „conformă cu

exemplarul aflat în arhivă” a actului transcris în vechile registre de publicitate imobiliară în temeiul căruia urmează a fi efectuată înscrierea.

Copia menționată la alin. (1) este confruntată de către asistentul registrator cu actul anexat cererii de înscriere în cartea funciară. În cazul în care se constată neconcordanțe între cele două înscrisuri se face mențiune despre aceasta pe cererea de înscriere, iar registratorul de carte funciară dispune respingerea înscrierii.

Registratorul de carte funciară care a pronunțat încheierea de respingere comunică, în scris, directorului oficiului

teritorial inadvertențele constatate între actul transcris și cel anexat cererii de înscriere, iar acesta dispune, dacă este cazul, sesizarea organelor de urmărire penală privind eventualele infracțiuni.

Înainte de soluționarea cererii având ca obiect prima înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară în baza titlului de proprietate emis în baza legilor proprietății, inspectorul verifică corespondența titlului anexat cererii cu exemplarul aflat în arhiva oficiului teritorial.

În situația în care se constată inadvertențe, se recurge la procedura îndreptării erorilor materiale, a rectificării sau se sesizează organele de urmărire penală, după caz, iar cererea de recepție se va soluționa cu notă de respingere.

Documentația cadastrală de primă înscriere conține:

a)

Borderou;

b)

Dovada achitării tarifului, dacă este cazul;

c)

Cererea de recepție și înscriere;

d)

Declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e)

Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale persoane fizice/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f)

Copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărții funciare, dacă este cazul;

g)

Certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul respectiv;

h)

Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

i)

Inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate,

j)

Calculul analitic al suprafețelor;

k)

Memoriul tehnic;

l)

Fișa imobilului;

m)

Planul de amplasament și delimitare;

n)

Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

o)

Fișierul .cpxml.

Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilului situat în intravilan a cărui suprafață rezultată din măsurători este mai mare cu până la 10% inclusiv față de suprafața înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispozițiilor Decretului – lege nr. 115/1938, de cea din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau față de cea din actul de proprietate, se realizează în baza documentației cadastrale care conține suplimentar următoarele documente:

a)

declarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate - în cazul imobilului împrejmuit și materializat prin elemente stabile în timp, clar identificabile;

b)

declarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate și un proces verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii, concesionari, administratori sau titulari ai dreptului de folosință ai imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum, etc.) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parțial împrejmuit;

Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilului situat în extravilan a cărui suprafață rezultată din măsurători este mai mare cu până la 5% inclusiv față de suprafață înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispozițiilor Decretului – lege nr. 115/1938, de cea din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau cea din actele de proprietate, se realizează în baza documentației cadastrale de primă înscriere care va conține suplimentar și următoarele documente:

a)

declarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate - în zonele de aplicare a legilor proprietății, dacă există plan parcelar avizat de primărie și recepționat de oficiul teritorial;

b)

declarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate și un proces verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum, sau alte elemente liniare) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parțial împrejmuit, situat în zonele necooperativizate.

Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară pentru imobilele a căror suprafață rezultată din măsurători este mai mică decât suprafață din acte, se realizează în baza documentației cadastrale și a declarației pe proprie răspundere a proprietarului dată în fața persoanei autorizate cu privire la identificarea imobilului măsurat.

La prima înscriere, datele privind categoria de folosință/destinația și descrierea construcțiilor se preiau din documentația cadastrală recepționată.

Pentru imobilele situate în intravilan a căror suprafață rezultată din măsurători este mai mare cu peste 10% față de suprafața înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit

dispozițiilor Decretului – lege nr. 115/1938, de cea din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau cea din actele de proprietate și pentru imobilele situate în extravilan a căror suprafață rezultată din măsurători este mai mare cu peste 5% față de suprafața înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispozițiilor Decretului – lege nr. 115/1938 sau cea din actele de proprietate, documentația cadastrală se respinge cu excepția situației în care se depun documentele prevăzute la alin. (2).

Pentru imobilele prevăzute la alin. (1), proprietarii pot dobândi excedentul de suprafață, fie prin acțiune în instanță, fie prin procedura eliberării certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar.

Pentru terenurile din extravilan retrocedate conform legilor proprietății în situația în care pentru tarlaua în care este situat imobilul nu există plan parcelar recepționat, pentru prima înregistrare persoana autorizată are obligația de a realiza planul parcelar.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), la recepția documentațiilor cadastrale pentru imobilele situate în extravilan unde nu există plan parcelar în arhiva oficiului teritorial se poate utiliza un «plan de încadrare în tarla», pe care sunt reprezentate limitele tarlalei determinate prin măsurători, limitele imobilelor care au numere cadastrale anterior atribuite, limitele imobilului în cauză și alte detalii fixe din teren. Aceste prevederi nu se aplică terenurilor din zonele necooperativizate, unde limitele imobilului care face obiectul primei înscrieri se certifică în baza procesului verbal de vecinătate.

Planul de încadrare în tarla este întocmit în format analogic și digital, este semnat de persoana autorizată, de proprietar sau de deținătorul legal și vizat de președintele comisiei locale de fond funciar.

Planul de amplasament și delimitare întocmit în condițiile alin. (2) și (3) va purta mențiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar». Această mențiune se face și în fișierul .cpxml, la rubrica „Observații”.

Persoana autorizată informează proprietarul cu privire la consecințele ulterioare ale lipsei planului parcelar, respectiv posibilitatea schimbării amplasamentului ocupat în prezent, modificarea geometriei, modificarea dimensiunilor laturilor și a suprafeței iar proprietarul semnează declarația care ulterior se semnează și de către persoana autorizată.

Mențiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar» se radiază în baza referatului întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef, cu ocazia recepției planului parcelar.

Pentru imobilele situate în tarlale care au trecut din extravilan în intravilan, după aplicarea legilor proprietății, la recepția documentațiilor cadastrale se solicită planul parcelar.

În cazul în care o tarla din extravilan a trecut în intravilan și imobilul este împrejmuit, recepția se poate efectua în lipsa planului parcelar, cu mențiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar».

La înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a imobilelor situate în extravilanul UAT- urilor din zone necooperativizate nu se solicită plan parcelar sau plan de încadrare în tarla. Recepția documentațiilor cadastrale se realizează în baza documentației cadastrale, a unei adeverințe eliberată de primărie care să ateste că imobilul se află în zona necooperativizată și a procesului verbal de vecinătate.

Pentru imobilele situate în zona de aplicare a Decretului - lege nr.115/1938, în intravilanul localităților este obligatorie identificarea imobilelor cu date de carte funciară veche, cu excepția situațiilor în care imobilul este înscris fără a fi identificat cu număr topografic, cartea funciară este degradată sau nu există în arhivă. Aceste excepții vor fi certificate de către asistentul registrator sau referentul arhivar care va emite un referat în acest sens.

Răspunderea pentru corectitudinea identificării revine persoanei autorizate.

Pentru terenurile înscrise în vechile cărți funciare, situate în extravilan, care au făcut obiectul legilor proprietății, nu este obligatorie identificarea numărului topografic din cartea funciară veche, excepție făcând cazurile în care pe aceste imobile există construcții.

4.2.2.

Înscrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate

Dreptul de superficie se va intabula în partea a III-a a cărții funciare în care este înscris dreptul de proprietate asupra terenului, deschizându-se, totodată, cartea funciară de superficie. În cartea funciară de superficie, în care este înscris dreptul de proprietate asupra construcției, se va înscrie același număr cadastral al imobilului (teren) - însoțit de codul construcției, făcându-se mențiune în rubrica „Observații” a părții I despre numărul cărții funciare a terenului.

Dreptul de superficie se intabulează în baza următoarelor acte juridice:

a)

înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcție în România, hotărârea judecătorească definitivă, certificatul de moștenitor sau actul administrativ prin care se dispune constituirea, modificarea sau transmiterea unui drept de superficie;

b)

înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcție în România care constată actul juridic, prin care proprietarul unui teren și al construcției situate pe acesta a dispus numai de construcție, certificatul de moștenitor care constată dobândirea, de către unul sau mai mulți moștenitori, doar a dreptului de proprietate asupra construcției, iar nu și a dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este situată, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a suplinit consimțământul unei părți la încheierea unui act juridic care are ca efect transmiterea dreptului de proprietate asupra construcției independent de proprietatea terenului pe care aceasta este situată;

c)

înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcție în România care constată actul juridic, inclusiv legatul, prin care proprietarul unui teren și a construcției situate pe acesta a dispus atât de teren, cât și de construcție, dar în favoarea unor persoane diferite, certificatul de

moștenitor care constată dobândirea, de către persoane diferite, a dreptului de proprietate asupra construcției și a dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este situată, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a suplinit consimțământul unei sau a unor părți la încheierea unui act juridic care are ca efect transmiterea, către persoane diferite, a dreptului de proprietate asupra construcției și a dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este situată;

d)

înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcție în România sau hotărârea judecătorească prin care se constată renunțarea proprietarului unui teren la dreptul de a invoca accesiunea cu privire la construcția realizată de o altă persoană pe acel teren;

În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) - d) din prezentul articol, cererea de înscriere a unui drept de superficie se admite chiar dacă în înscrisul în baza căruia se solicită înscrierea nu este stipulată expres constituirea dreptului de superficie.

Dreptul de superficie se înscrie întotdeauna cu arătarea duratei pentru care a fost constituit.

Durata dreptului de superficie este cea arătată în înscrisul în baza căruia se solicită intabularea, dar nu mai mult de 99 de ani.

În cazurile de constituire indirectă a superficiei, dreptul de superficie se va intabula pentru o durată de 99 de ani.

În toate cazurile, dreptul de superficie poate fi înnoit la împlinirea duratei pentru care a fost intabulat, pentru o durată mai mică, egală sau mai mare decât durata inițială, însă cu respectarea limitei prevăzute la alin. (2). Înnoirea superficiei este supusă regulilor aplicabile intabulării superficiei.

În cazul în care se constituie un drept de superficie, în structura căruia intră dreptul de folosință asupra terenului și posibilitatea de a edifica o construcție pe teren, dreptul de superficie se intabulează în partea a III-a a cărții funciare a terenului.

În situația în care proprietarul construcției devine și proprietarul terenului sau invers ori dacă un terț devine proprietarul ambelor bunuri, cartea funciară de superficie se va închide concomitent cu înscrierea dreptului dobândit și cu transcrierea construcției în cartea funciară a terenului.

Documentația cadastrală de actualizare informații tehnice este documentația prin care se realizează actualizarea oricăror informații textuale și grafice ale imobilului înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și poate fi realizată prin una sau mai multe operațiuni de: înscriere/radiere construcții, modificare limită de imobil, modificare suprafață, actualizare categorii

de

folosință/destinații,

repoziționare,

descrierea

dezmembrămintelor

dreptului

de proprietate pentru o parte din imobil și actualizarea oricăror informații tehnice cu privire la imobil.

Prin cererea de actualizare informații tehnice pot fi efectuate simultan toate operațiunile enumerate mai sus.

Cu ocazia soluționării cererilor de actualizare informații tehnice în cărțile funciare în care s-a înscris atât suprafața rezultată din măsurători cât și suprafața din act, se va păstra doar suprafața din măsurători.

4.2.3.1.

Înscrierea în planul cadastral și în cartea funciară a unei construcții existente pe un teren înscris în cartea funciară

Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire și a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, semnat și ștampilat de reprezentantul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcția și a unei documentații cadastrale.

În cazul construcțiilor realizate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înscrierea se face în baza:

a)

autorizației de construire sau, în lipsa acesteia, a certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază este situată construcția;

b)

documentației cadastrale.

Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se poate înscrie în cartea funciară și pe stadii de execuție, în baza următoarelor documente:

a)

certificatului de atestare a stadiului realizării construcției, eliberat de primarul unității administrativ-teritoriale;

b)

procesului-verbal de constatare privind stadiul realizării construcției, vizat de serviciul de specialitate din cadrul primăriei unității administrativ teritoriale;

c)

documentației cadastrale.

Pentru construcțiile înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, fără acte doveditoare ale dreptului de proprietate, în situația în care se solicită ulterior intabularea dreptului de proprietate, operațiunea se efectuează pe flux integrat, cu întocmirea unui nou fișier

.cpxml.

Cererea de recepție și înscriere va fi însoțită de:

a)

dovada achitării tarifului;

b)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă de către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

c)

copia legalizată a certificatului de căsătorie, după caz;

d)

copia extrasului de carte funciară pentru informare;

e)

documentele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra construcțiilor;

f)

fișierul .cpxml.

Documentația cadastrală de modificare a limitei/limitelor imobilului conține:

a)

borderou;

b)

dovada achitării tarifului;

c)

cererea de recepție/cererea de recepție și înscriere;

d)

declarațiile pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilelor măsurate;

e)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f)

copiile extraselor de carte funciară pentru informare;

g)

declarația autentică de voință între părți sau hotărârea judecătorească definitivă;

h)

inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;

i)

calculul analitic al suprafețelor;

j)

memoriul tehnic;

k)

copiile planurilor de amplasament și delimitare ale imobilelor care sunt supuse modificării limitelor;

l)

planurile de amplasament și delimitare ale imobilelor, întocmite pentru fiecare imobil a cărui limită se modifică;

m)

planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilele să poată fi localizate;

n)

fișierul .cpxml.

Operațiunea cadastrală de modificare a limitei de proprietate se efectuează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)

există două sau mai multe imobile învecinate înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

b)

imobilele în cauză au cel puțin o latură comună;

c)

operațiunea nu presupune un transfer al dreptului de proprietate.

4.2.3.4

Documentația cadastrală de modificare a suprafeței imobilului

Documentația cadastrală de modificare a suprafeței imobilului înscris în cartea funciară, conține:

a)

borderoul;

b)

dovada achitării tarifului;

c)

cererea de recepție/cererea de recepție și înscriere;

d)

declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f)

copia extrasului de carte funciară pentru informare;

g)

hotărârea judecătorească definitivă, declarația autentică a proprietarului, procesul verbal de vecinătate, după caz;

h)

inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;

i)

calculul analitic al suprafețelor;

j)

memoriul tehnic;

k)

copia planului de amplasament și delimitare a imobilului care este supus modificării suprafeței;

l)

planul de amplasament și delimitare întocmit pentru imobilul a cărui suprafață se modifică;

m)

planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

n)

fișierul .cpxml.

Modificarea în plus a suprafeței imobilului înscris în cartea funciară, până la procentele menționate în prezentul capitol se poate realiza la cererea proprietarului, o singură dată.

Modificarea în plus a suprafeței imobilului înscris în cartea funciară peste procentele menționate în prezentul capitol se poate realiza în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, în baza documentației cadastrale.

Actualizarea datelor referitoare la categoria de folosință/destinația terenului se realizează în baza unei documentații de actualizare informații tehnice.

Documentația cadastrală de actualizare a categoriei de folosință/destinației conține:

a)

borderoul;

b)

dovada achitării tarifului;

c)

cererea de recepție și înscriere;

d)

declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f)

copia extrasului de carte funciară pentru informare;

g)

actul administrativ specific (ex.: adeverința emisă de primărie, autorizația de construire), emis în condițiile legii;

h)

inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate,

i)

calculul analitic al suprafețelor;

j)

memoriul tehnic;

k)

copia planului de amplasament și delimitare a imobilului pentru care se solicită actualizarea categoriei de folosință/destinației;

l)

planul de amplasament și delimitare a imobilului pe care se reprezintă suprafața de teren cu categoria/destinația actuală;

m)

planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

n)

fișierul .cpxml.

Actualizarea categoriei de folosință/destinației pentru întregul imobil care a fost înregistrat în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează fără documentație cadastrală, în baza actului administrativ specific, emis în condițiile legale. Fișierul .cpxml se preia din arhiva oficiului teritorial, se actualizează de către inspectorul căruia i-a fost alocată lucrarea și se atașează cererii.

Imobilele situate în intravilanul localităților, aprobat potrivit legii, prin PUG și/sau PUZ, pentru care a fost emisă autorizație de construire, sunt scoase din circuitul agricol prin efectul legii, înregistrându-se în evidențele de cadastru și carte funciară pentru întreaga suprafață, cu categoria de folosință curți-construcții, fără întocmirea în acest sens a unei documentații cadastrale de actualizare informații tehnice.

În cazul imobilelor menționate la alin. (1), scoaterea din circuitul agricol pentru o parte din suprafața imobilului se face în baza unei documentații cadastrale de actualizare informații tehnice, cu identificarea suprafeței de teren care își schimbă categoria de folosință în curți construcții.

Oficiile teritoriale sunt responsabile de comunicarea către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală județeană a tuturor încheierilor de carte funciară cu privire la înscrierea în

evidențele de cadastru și carte funciară a imobilelor scoase din circuitul agricol sau a schimbării destinației terenurilor din ”agricol” în terenuri intravilane cu categoria de folosință ”curți construcții”.

4.2.3.6

Documentație de rectificare a erorii de înregistrare în planul cadastral digital. Suprapunerea virtuală. Suprapunerea reală.

Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor și suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziționare.

Repoziționarea este operațiunea de rectificare a coordonatelor imobilului poziționat greșit în planul cadastral care se efectuează prin rotație, translație sau modificarea geometriei anterior recepționate, fără acordul proprietarului.

Modificarea geometriei poate duce la modificarea suprafeței imobilului cu un procent de până la +/- 2% din suprafața măsurată înscrisă în cartea funciară.

Documentația de repoziționare se întocmește de către persoana autorizată la cererea persoanelor interesate sau la cererea oficiului teritorial, respectiv de către inspector, din oficiu, în baza referatului întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef.

Documentația de repoziționare la cerere conține:

a)

borderoul;

b)

cererea de recepție și înscriere;

c)

inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;

d)

calculul analitic al suprafețelor;

e)

memoriul tehnic care va conține și date cu privire la necesitatea repoziționării;

f)

copia planului de amplasament și delimitare a imobilului recepționat anterior;

g)

planul de amplasament și delimitare a imobilului;

h)

fișierul .cpxml.

Documentația de repoziționare din oficiu conține referatul de constatare întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef și fișierul .cpxml și se realizează de către inspector, în cazul în care imobilul este situat în intravilan și este împrejmuit sau în cazul în care imobilul este situat în extravilan și există plan parcelar recepționat.

Prin documentația cadastrală ce conține piesele indicate la alin. (1), cu ocazia repoziționării se vor putea rectifica și erori cum ar fi:

-

erori cu privire la adresa unde este situat imobilul, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, UI, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producție, vecinătățile imobilului, fără afectarea amplasamentului;

-

erori ale suprafețelor parcelelor componente ale imobilului, fără a afecta suprafața totală a imobilului, precum și suprafața utilă a încăperilor componente ale UI- ului, fără modificarea suprafeței utile totale;

-

alte erori cu privire la identificarea cadastrală a imobilului, fără afectarea amplasamentului și a suprafeței totale.

În situația în care nu este necesară repoziționarea, erorile cu privire la adresa unde este situat imobilul, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producție, vecinătățile imobilului, fără afectarea amplasamentului, se efectuează de către oficiul teritorial fără întocmirea unei documentații cadastrale.

Rectificarea erorii de înregistrare a unui imobil în planul cadastral digital, prin repoziționare, se poate realiza și în cazul în care pentru acel imobil nu s-a deschis carte funciară.

Dacă la recepția documentațiilor cadastrale sau la actualizarea bazei de date grafice se constată că în planul cadastral în format digital, sunt imobile reprezentate cu suprapunere totală sau parțială, inspectorul poate convoca persoanele autorizate care au executat documentațiile, pentru verificarea la teren și stabilirea tipului de suprapunere, reală sau virtuală.

Persoanele autorizate au obligația să se prezinte la sediul oficiului teritorial la data și ora convocării. Persoanele autorizate care, din motive obiective, nu pot fi prezente la data convocării la oficiul teritorial vor comunica în scris, motivat, imposibilitatea de prezentare cu cel puțin două zile înainte de data stabilită pentru întâlnire, în vederea reprogramării întâlnirii.

Suprapunerea virtuală există doar în baza de date grafică a oficiului teritorial, imobilul nefiind afectat de suprapunere în teren și este generată de erori de măsurare, prelucrare a datelor și integrare în baza de date.

Suprapunerea virtuală se soluționează prin operațiunea de repoziționare.

Dacă documentația de repoziționare nu este realizată de către persoana autorizată în termenul stabilit de inspector, din motive nejustificate, aceasta este sancționată conform prezentului regulament.

Dacă rectificarea coordonatelor imobilului implică modificarea suprafeței cu un procent care depășește +/- 2%, persoana autorizată întocmește documentația de actualizare informații tehnice.

Dacă la întocmirea documentației de actualizare informații tehnice, proprietarul imobilului poziționat greșit refuză să își exprime acordul sau nu este găsit, persoana autorizată dă o declarație cu privire la aceste aspecte, în termenul stabilit de inspector. În baza declarației persoanei autorizate și a referatului de constatare întocmit de inspector, aprobat de inginerul șef, inspectorul completează fișierul .cpxml din baza de date cu precizarea, la rubrica Mențiuni, “Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă și localizare corectă”. Această mențiune se va face și pe planul de

amplasament și delimitare din arhiva oficiului teritorial și nu constituie piedică la recepția altei documentații cadastrale poziționate corect.

Referatul de constatare descrie suprapunerea virtuală, se înregistrează în registrul general de intrare, are anexate documentele menționate anterior și se transmite serviciului de publicitate imobiliară în vederea emiterii încheierii de carte funciară, care se comunică părților.

În situația în care există imobile înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, și se solicită prima înscriere în sistem pentru un nou imobil, constatându-se o suprapunere reală, oficiul teritorial respinge documentația cadastrală.

În situația prevăzută la alin. (1), dacă proprietarul imobilului pentru care cererea a fost respinsă dorește să dispună de dreptul său de proprietate pentru zona neafectată de suprapunere, în baza declarației titularului dreptului, exprimată în formă autentică, se întocmesc documentații cadastrale pentru fiecare lot, respectiv lot afectat de suprapunere, lot fără suprapunere. Pentru lotul neafectat de suprapunere se atribuie număr cadastral, se deschide carte funciară, iar documentația întocmită pentru lotul cu suprapunere se respinge.

Dacă la actualizarea bazei de date grafice se identifică în planul cadastral de carte funciară imobile reprezentate cu suprapunere reală, inspectorul actualizează fișierele .cpxml aferente acestor imobile cu precizarea la mențiuni “Imobil înregistrat cu suprapunere reală cu imobilul cu nr. cadastral…

/înscris în Cartea Funciară nr……” și întocmește referatul privind

constatarea suprapunerii, care va fi aprobat de inginerul șef. Fișierele .cpxml se atașează referatului care se înregistrează în registrul general de intrare împreună cu extrasul din planul cadastral de carte funciară în care este evidențiată suprapunerea reală, pe flux de actualizare, fără plata unui tarif. După emiterea încheierii, aceasta va fi comunicată părților și mențiunea privind suprapunerea se face și pe planurile de amplasament și delimitare aferente imobilelor suprapuse, aflate în arhiva oficiului teritorial.

Dacă prin emiterea unei hotărâri judecătorești se generează o suprapunere între imobile, oficiul teritorial pune în aplicare sentința iar inspectorul menționează în fișierele .cpxml, aferente imobilelor care se suprapun, la rubrica „Observații” – “Suprapunere cu imobilul cu nr. cad… ” și

după emiterea încheierilor de carte funciară, acestea se vor comunica părților.

4.2.3.7

Documentația cadastrală de actualizare a altor informații tehnice cu privire la imobil Art. 119.

(1) Documentația cadastrală de actualizare a altor informații tehnice cu privire la

imobil conține:

a)

borderoul;

b)

dovada achitării tarifului;

c)

cererea de recepție și înscriere;

d)

declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f)

copia extrasului de carte funciară pentru informare;

g)

originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

h)

inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;

i)

calculul analitic al suprafețelor;

j)

memoriul tehnic;

k)

copia planului de amplasament și delimitare a imobilului pentru care se solicită actualizarea;

l)

planul de amplasament și delimitare;

m)

planul de încadrare în zonă;

n)

fișierul .cpxml.

(2) Aceste actualizări pot privi:

a)

adresa unde este situat imobilului, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, UI, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producție, vecinătățile imobilului, fără afectarea amplasamentului;

b)

erori ale suprafețelor parcelelor componente ale imobilului, fără a afecta suprafața totală a imobilului, precum și suprafața utilă a încăperilor componente ale UI- ului, fără modificarea suprafeței utile totale;

c)

alte erori cu privire la identificarea cadastrală a imobilului, fără afectarea amplasamentului și a suprafeței totale.

4.2.3.8

Documentația cadastrală întocmită ca urmare a modificării prin PUZ sau PUG

a limitei intravilanului

Dacă la prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară sau cu prilejul efectuării altor operațiuni cadastrale asupra unui imobil înscris în cartea funciară se constată că imobilul respectiv este traversat de linia de demarcare între intravilan și extravilan, acel imobil va fi despărțit în imobile pentru care se vor acorda numere cadastrale distincte, pentru partea din imobil situată intravilan și pentru partea din imobil situată în extravilan.

În cazul imobilelor pentru care se solicită prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, se va proceda:

a)

persoana autorizată informează proprietarul/deținătorul cu privire la faptul că imobilul deținut este traversat de linia de demarcare între intravilan și extravilan și despre necesitatea întocmirii de documentații cadastrale distincte, respectiv cu privire la art. 2 alin. (4) din Lege;

b)

proprietarul/deținătorul completează și semnează cererile de recepție și înscriere care se vor înregistra în RGI ca cereri legate pe codul de recepție și înființare carte funciară, cu plata serviciului aferent solicitat și se vor atribui numere cadastrale distincte, pentru imobilul situat în intravilan, respectiv pentru imobilul situat în extravilan;

c)

după soluționare de către inspector, cererile electronice se transmit serviciului de publicitate imobiliară, împreună cu documentațiile cadastrale analogice. Documentațiile cadastrale recepționate vor fi însoțite de referatul cu privire la amplasament, redactat în două exemplare, câte unul pentru fiecare documentație, întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef;

d)

serviciul de publicitate imobiliară emite încheierile de carte funciară și le comunică părților.

În cazul imobilelor pentru care se solicită efectuarea unor operațiuni cadastrale ulterioare, se va proceda:

a)

persoana

autorizată

informează

proprietarul/deținătorul

cu

privire

la

amplasarea imobilului pe linia de demarcare între intravilan și extravilan, respectiv cu privire la art. 2 alin. (4) din Lege. Proprietarul/deținătorul completează și semnează cererea de actualizare informații tehnice și cererea de recepție pentru dezlipire;

b)

se realizează operațiunea de actualizare informații tehnice asupra imobilului situat pe linia de demarcare între intravilan și extravilan și ulterior se va proceda la dezlipirea acestuia în două imobile, aferente zonei de intravilan, respectiv extravilan;

c)

cererea de recepție dezlipire, nu se tarifează, iar în urma soluționării acesteia se atribuie două numere cadastrale, pentru imobilul situat în intravilan, respectiv pentru imobilul situat în extravilan;

d)

referatul de admitere a dezlipirii rezultat din aplicația informatică este însoțit de referatul cu privire la amplasament, întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef și se comunică la registratură;

e)

referatul de admitere a dezlipirii însoțit de referatul inspectorului cu privire la amplasament se înregistrează de către compartimentul registratură pe codul de înscriere dezlipire în cartea funciară, fără plata tarifului aferent, ulterior finalizării operațiunii de actualizare, fără act de dezlipire și certificat de urbanism.

4.2.4

Condominiu

În vederea înscrierii condominiului se deschide o carte funciară a terenului, o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție și câte o carte funciară individuală pentru fiecare proprietate individuală care poate reprezenta apartamente sau spații cu altă destinație decât cea de locuință.

Cartea funciară colectivă se înființează concomitent cu deschiderea primei cărți funciare aferente unei unități individuale din cadrul condominiului, la cererea proprietarului acesteia.

Dacă nu există deschisă carte funciară colectivă, documentația se completează cu o fișă colectivă care conține datele din cartea de imobil a asociației de locatari cu privire la lista apartamentelor, suprafața blocului, suprafața utilă a apartamentelor, descrierea părților comune, suprafața terenului aferent blocului.

Dacă se solicită înscrierea unui drept asupra unui etaj sau asupra unui apartament dintr-o clădire ce formează obiectul unei proprietăți individuale pe etaje sau pe apartamente, la documentație se va atașa releveul etajului/apartamentului.

Alipirea unităților individuale se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)

unitățile individuale alăturate, situate în același condominiu, au cel puțin un perete comun, o terasă sau un hol, altele decât cele de folosință comună generală;

b)

unitățile individuale situate la etaje diferite, cu condiția să aibă planșeu comun și să existe scară de acces, alta decât scara din părțile de folosință comună generală;

Transformările necesare alipirii se vor efectua conform legislației în vigoare privitoare la construcții.

Documentația cadastrală de primă înregistrare unitate individuală va conține:

a)

borderoul;

b)

dovada achitării tarifului;

c)

cererea de recepție și înscriere;

d)

declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă de către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f)

originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

g)

memoriul tehnic;

h)

copia cărții funciare colective a condominiului;

i)

releveul unității individuale;

j)

planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

k)

fișierul .cpxml.

Pentru prima înscriere UI, formată din apartament și dependințe distincte (boxă, pivniță, garaj sau alte anexe) aparținând aceluiași condominiu, se va întocmi o singură documentație cadastrală, respectiv un singur fișier .cpxml, iar în anexa cuprinzând releveul apartamentului se figurează și dependința aferentă.

La solicitarea proprietarului, în scopul valorificării prin acte juridice de dispoziție sau de administrare, se pot întocmi două sau mai multe documentații cadastrale, câte una pentru fiecare unitate individuală formată din apartament, respectiv din dependințe, cu fișierele .cpxml aferente.

La executarea documentațiilor cadastrale, persoanele autorizate au obligația să informeze beneficiarul despre consecințele ce decurg din înscrierea dependințelor în cartea funciară, separat de cea a apartamentului. Documentația va fi completată cu acordul proprietarului, întocmit într-un număr de exemplare egal cu cel al documentațiilor cadastrale.

Anterior înregistrarii unei unități individuale sau actualizării informațiilor tehnice cu privire la o unitate individuală, persoana autorizată analizează situația juridică a terenului și a construcției condominiu și întocmește documentația cadastrală de prima înscriere sau de actualizare a informațiilor tehnice cu privire la imobil, dacă se impune.

4.2.5. Notarea posesiei în cadrul lucrărilor de cadastru sporadic

În cazul imobilelor proprietate privată, în situația în care nu există acte de proprietate asupra terenului, persoanele interesate pot solicita notarea posesiei în cartea funciară, în baza documentației cadastrale și a următoarelor înscrisuri:

a)

certificatul eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că:

-

posesorul este cunoscut că deține imobilul sub nume de proprietar;

-

imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidențe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

-

primăria are sau nu are cunoștință de acțiuni în justiție cu privire la imobilul respectiv;

-

imobilul a făcut sau nu a făcut obiectul legilor de retrocedare;

-

proprietarul tabular nu figurează ca proprietar în evidențele primăriei, în zonele de aplicare a prevederilor Decretului - lege nr. 115/1938.

b)

declarația pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta declară că:

-

posedă imobilul sub nume de proprietar;

-

este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza și regimul matrimonial;

-

nu a înstrăinat sau grevat imobilul;

-

imobilul nu a fost scos din circuitul juridic;

-

imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;

-

imobilul este deținut sau nu pe cote-părți; în cazul în care imobilul este deținut pe cote-părți, toți posesorii vor declara întinderea cotelor;

-

înscrisul doveditor al posesiei provine de la părțile semnatare ale acestuia; în cazul în care nu există înscris doveditor, va declara că nu deține și nu are cunoștință de existența unui astfel de înscris;

c)

înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta există;

d)

copie de pe actele de identitate și stare civilă.

În situația în care pe terenul cu privire la care s-a notat posesia sunt edificate construcții pentru care există acte de proprietate, dreptul de proprietate asupra acestora se va intabula în cartea funciară.

4.2.6. Înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a imobilelor aflate în evidența unui teritoriu administrativ, al căror amplasament este pe un alt teritoriu administrativ

Documentația de identificare a amplasamentului imobilului se transmite biroului teritorial în evidența căruia se află imobilul, pentru efectuarea modificărilor și sistarea cărții funciare.

După sistarea cărții funciare și modificarea celorlalte evidențe, biroul teritorial transmite încheierea de sistare a cărții funciare împreună cu documentația cadastrală și o copie conformă a cărții funciare sistate la biroul teritorial omolog. După primirea documentației, registratorul din cadrul biroului teritorial în evidența căruia se află unitatea administrativ teritorială de amplasament al

imobilului

va

dispune

prin încheiere

deschiderea

unei

cărți

funciare

noi,

pe unitatea administrativ-teritorială aferentă situării imobilului. Cartea funciară nou deschisă va prelua descrierea imobilului din documentația cadastrală și situația juridică din cartea funciară închisă. Încheierea va fi comunicată tuturor persoanelor interesate.

4.3.

Soluționarea cererilor pe flux întrerupt

Documentația cadastrală pe flux întrerupt se întocmește pentru efectuarea operațiunilor de alipire/dezlipire, apartamentare, reapartamentare.

Se întocmește documentație cadastrală pe flux întrerupt și în situația în care, pentru încheierea actului autentic sau a certificatului de moștenitor, nu se prezintă un act justificativ al titlului dispunătorului sau autorului succesiunii, conform protocolului de colaborare dintre Agenția Națională și UNNPR. Drepturile reale constatate prin certificatele de moștenitor și actele de partaj voluntar și judiciar sunt intabulate în cartea funciară la prima înregistrare pe flux integrat, în baza unei documentații cadastrale întocmite ulterior încheierii actului și a unui certificat de sarcini.

4.3.1.

Înscrierea modificărilor intervenite ca urmare a alipirii/dezlipirii imobilelor

Imobilul poate fi modificat prin alipiri sau dezlipiri. Aceste operațiuni de modificare a imobilului au caracter material și nu implică niciun transfer de proprietate. Modificările care intervin prin operațiunile de alipire/dezlipire se fac pe baza unor documentații cadastrale recepționate de biroul teritorial și a unui act încheiat în formă autentică notarială.

Alipirea imobilelor alăturate se poate realiza dacă sunt situate în aceeași unitate administrativ–teritorială și dacă sunt toate situate în intravilan sau toate în extravilan.

Proprietarii unor imobile alăturate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot solicita înscrierea alipirii în cartea funciară în baza actului de alipire, a unei convenții privind stabilirea cotelor-părți deținute din imobilul rezultat în urma alipirii, încheiată în formă autentică și a unei documentații cadastrale. Prin excepție, în zona de extravilan, în scopul constituirii de exploatații agricole, imobilele pot fi alipite fără a fi înscrise în prealabil în cartea funciară, dacă imobilul rezultat este delimitat în teren prin detalii fixe, stabile în timp. Documentația cadastrală se înregistrează pe flux întrerupt și se întocmește în baza convenției în formă autentică a proprietarilor, pentru întreg imobilul rezultat din alipire. În actul autentic de alipire imobilele se identifică după nr. topografic sau după identificatorii din titlurile de proprietate.

În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, la întocmirea documentațiilor cadastrale de alipire/dezlipire se utilizează suprafețele imobilelor implicate în aceste operațiuni, rezultate din măsurători, pentru care au fost atribuite numere cadastrale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data atribuirii numărului cadastral, indiferent dacă aceste suprafețe au fost sau nu înscrise la acea dată în cartea funciară. Dacă se impune conversia cărții funciare, atunci suprafața din măsurători, pentru care a fost atribuit numărul cadastral, se preia din planul de amplasament și delimitare.

În situația în care la măsurătorile efectuate la teren se constată că suprafața măsurată a imobilului/imobilelor supuse operațiunilor de dezlipire/alipire este diferită de suprafața măsurată anterior și evidențiată în documentația cadastrală inițială recepționată, se realizează în prealabil o documentație de modificare a suprafeței, verificându-se dacă anterior a mai fost realizată o modificare în plus a suprafeței.

Verificarea existenței unei alte modificări de suprafață revine obligatoriu inspectorului căruia i-a fost alocată lucrarea.

În caz de alipire/dezlipire imobilele rezultate primesc numere cadastrale noi și se transcriu în cărți funciare noi.

Cărțile funciare din care provin imobilele alipite/dezlipite se închid, neputând fi redeschise pentru noi înscrieri.

Modificările intervenite prin alipire/dezlipire se arată atât în partea A, cât și în partea B a cărții funciare.

Din punct de vedere tehnic:

a)

dezlipirea este operațiunea de împărțire a unui imobil înscris în cartea funciară în două sau mai multe imobile cu suprafețe egale/inegale ce se vor înscrie în cărți funciare distincte;

b)

alipirea este operațiunea prin care două sau mai multe imobile alăturate înscrise în cărți funciare distincte se unesc într-un singur imobil, rezultând o singură carte funciară.

Documentația cadastrală de dezlipire/alipire conține:

a)

borderoul;

b)

dovada achitării tarifului;

c)

cererea de recepție;

e)

declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

f)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă de către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

g)

copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărții funciare;

h)

certificatul de urbanism, dacă este cazul;

i)

inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;

j)

calculul analitic al suprafețelor;

k)

memoriul tehnic;

l)

planul de amplasament și delimitare al imobilului ce face obiectul dezlipirii/alipirii (PAD vechi);

m)

planul de amplasament și delimitare cu propunerea dezlipire sau alipire;

n)

planurile de amplasament și delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire/planul de amplasament și delimitare a imobilului rezultat din alipire;

o)

planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

p)

fișierul .cpxml.

Operațiunea de dezlipire/alipire a unui imobil este considerată finalizată în momentul înscrierii actului autentic de dezlipire/alipire în cartea funciară.

Referatul de admitere/respingere rezultat din aplicația informatică, emis de inspector, în 3 exemplare, se comunică la registratură, în vederea transmiterii către:

a)

biroul de carte funciară, în vederea notării în cartea funciară a propunerii de admitere/respingere;

b)

arhivă, împreună cu dosarul unic;

c)

beneficiar/autorizat.

Dacă imobilul supus dezlipirii/alipirii implică operațiuni de repoziționare, prin cererea de dezlipire/alipire se soluționează și aceste operațiuni de repoziționare, fără modificarea suprafeței.

Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să aibă îndeplinită condiția de servitute, dacă este cazul.

Dacă imobilele sunt grevate de drepturi reale sau alte sarcini aparținând unor terți, operațiunea de alipire/dezlipire nu se poate face decât cu acordul acestor terți, dat în formă autentică.

În lipsa unei convenții contrare, înscrierile privind drepturile reale, împreună cu sarcinile și celelalte înscrieri care grevează imobilul, se mențin neschimbate în cărțile funciare ale tuturor imobilelor rezultate.

Dacă asupra imobilului supus modificării erau intabulate drepturi reale ale unor terți, în caz de alipire/dezlipire a imobilului, urmată de transcrierea imobilelor rezultate în noi cărți funciare, acestea se vor menține ca atare.

Ipotecile ce grevează imobilele ce se alipesc, se înscriu în cartea funciară a imobilului rezultat din alipire în ordinea rangurilor inițiale.

Notarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară și a litigiilor având ca obiect imobilul înscris în cartea funciară nu constituie piedică la alipirea sau dezlipirea imobilului. În situația în care doar o parte din imobil este afectată de litigiu, imobilul se poate dezlipi la cererea proprietarului, cu consimțământul părților în litigiu exprimat în formă autentică sau în baza unei încheieri pronunțate de instanța de judecată, formându-se un imobil distinct din partea grevată de litigiu și unul sau mai multe imobile neafectate de litigiu.

4.3.2.

Apartamentarea/subapartamentarea/reapartamentarea

4.3.2.1.

Documentația de apartamentare a unei construcții – condominiu pentru înființarea unor unități individuale

Apartamentarea este operațiunea de împărțire a unei construcții – condominiu, înscrisă în cartea funciară, în mai multe unități individuale care se înscriu în cărți funciare individuale. Prin operațiunea de apartamentare se stabilesc și se înscriu în cartea funciară colectivă părțile comune și cotele din părțile comune, aferente fiecărei UI.

În lipsa unei stipulații contrare existente în titlurile de proprietate, cotele-părți se stabilesc prin raportarea suprafeței utile a fiecărui spațiu locativ la totalul suprafeței utile a spațiilor locative din clădire.

Subapartamentarea este operațiunea de împărțire a unei unități individuale în mai multe unități individuale noi.

Alipirea UI este operațiunea de formare a unei unități individuale prin alipirea a două sau mai multe unități individuale. Operațiunea de alipire a tuturor unităților individuale dintr-un

condominiu conduce la sistarea apartamentării, operațiune prin care construcția condominiu revine la situația inițială, dinainte de apartamentare.

Operațiunea de sistare a apartamentării unei construcții tip condominiu se poate realiza dacă proprietarul deține toate unitățile individuale componente al condominiului.

Operațiunea de sistare a apartamentării se efectuează la cererea proprietarului tuturor unităților individuale din condominiu, în baza acordului autentic de voință, astfel:

a)

dacă proprietarul construcției este și proprietarul terenului pe care aceasta este amplasată, atunci se efectuează următoarele operațiuni:

-

se sistează cărțile individuale aferente UI- urilor;

-

se sistează cartea funciară a construcției;

-

construcția se transcrie în cartea funciară a terenului.

b)

dacă proprietarul construcției nu este și proprietarul terenului pe care aceasta este amplasată, atunci se sistează cărțile individuale aferente UI- urilor, iar pentru înscrierea construcției se aplică dispozițiile referitoare la dreptul de superficie.

4.3.3.

Încetarea destinației de folosință comună pentru părțile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente

4.3.3.1.

Dispoziții generale

Încetarea destinației de folosință comună pentru părțile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî cu acordul tuturor coproprietarilor și presupune parcurgerea următoarelor etape:

-

recepția documentației cadastrale de reapartamentare în vederea scoaterii din părțile de uz comun, întocmită în baza hotărârii adunării generale a asociației de proprietari;

-

încheierea actului autentic prin care toți coproprietarii își exprimă acordul pentru încetarea destinației de folosință comună și pentru diminuarea corespunzătoare a cotelor părți indivize din condominiu;

-

înscrierea în cartea funciară, în baza documentației cadastrale și a înscrisului autentic menționat mai sus, a operațiunii de reapartamentare.

În vederea individualizării părții de uz comun ca unitate locativă nou creată, cartea funciară colectivă trebuie să cuprindă obligatoriu fișa colectivă întocmită pentru întreaga clădire, pe tronsoane sau scări, după caz, cu indicarea dreptului de proprietate exclusivă și în care să fie evidențiate cotele de teren și cotele din părțile comune indivize recalculate, aferente unităților individuale.

4.3.3.2.

Procedura privind înscrierea mansardei în evidențele de cadastru și carte funciară, în cazul extinderii condominiului prin mansardare

Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor proprietate publică a statului se face la cererea conducătorului instituției publice centrale, care deține aceste bunuri, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective atestat de Guvern în condițiile legii, certificate pentru conformitate, însoțite de un înscris care confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventar.

Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se face la cererea primarului sau a președintelui consiliului județean, în baza actelor de proprietate iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul bunurilor respective atestat prin hotărâre de guvern, certificate pentru conformitate, însoțite de un înscris care confirmă identitatea dintre imobil și poziția din inventar.

În lipsa actelor de proprietate sau a hotărârii de guvern de atestare a inventarului imobilelor proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale ce fac obiectul înscrierii, se va dispune înscrierea provizorie în baza hotărârii emisă în condițiile legii de către consiliul județean, de Consiliul General al Municipiului București sau de consilul local.

Dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul real de folosință gratuită se intabulează în partea a II-a a cărții funciare a terenului, în baza actului juridic în temeiul căruia s-au constituit sau transmis aceste drepturi reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică, concomitent sau ulterior intabulării dreptului de proprietate al statului.

Dacă este cazul, în rubrica de observații se va face trimitere în mod corespunzător la cartea funciară a construcției edificate pe teren.

În cazul în care dreptul real corespunzător proprietății publice privește o parte dintr-un imobil, se întocmește documentația cadastrală care va conține piesele prevăzute la art. 89 din prezentul regulament.

În cartea funciară a construcției asupra căreia s-a constituit dreptul de concesiune, de administrare sau de folosință se descrie construcția în partea I, iar în partea a II-a se înscrie dreptul de proprietate asupra construcției respective.

În cărțile funciare în care sunt înscrise drepturile statului și ale unităților administrativ- teritoriale asupra bunurilor aparținând domeniului public sau privat al acestora, se va indica în mod obligatoriu apartenența bunului la domeniul privat ori, după caz, la domeniul public al statului sau al unității administrativ-teritoriale.

Constituirea, modificarea, transmiterea și stingerea dreptului de ipotecă se înscriu în partea a III-a (C) a cărții funciare a imobilului ipotecat.

Ipoteca convențională se intabulează în temeiul înscrisului autentic notarial încheiat de un notar public în funcție în România, care constată convenția de constituire a ipotecii.

Ipoteca legală se intabulează în temeiul înscrisului constatator al creanței garantate, în forma cerută de lege pentru validitatea actului, prezentat în original sau în copie legalizată.

Ipoteca se poate înscrie și în temeiul înscrisului autentic care constată cesiunea unei creanțe garantate cu o ipotecă imobiliară, în beneficiul creditorului cesionar. Dreptul de ipotecă imobiliară asupra unui drept real care garantează cu o creanță novată sau asupra căreia a intervenit o subrogație în drepturi se notează în baza înscrisurilor în forma cerută pentru valabilitatea novației sau a subrogației. Strămutarea dreptului de ipotecă imobiliară ca urmare a novației/subrogației se va realiza doar dacă în înscrisul constatator al novației/subrogației sau într-un înscris separat încheiat în formă autentică, este consemnată voința părților de a rezerva ipoteca pentru garantarea noii creanțe.

În cazurile în care legea permite cesiunea dreptului de ipotecă separat de creanța garantată, înscrierea ipotecii în beneficiul creditorului cesionar se va face în temeiul convenției de cesiune a ipotecii, încheiată în formă autentică.

În cartea funciară, pe baza contractului de cesiune de creanță, se va intabula dreptul de ipotecă cu menționarea persoanei fizice/juridice în favoarea căreia a fost strămutată garanția reală imobiliară. Ipoteca înscrisă în favoarea noului creditor va avea rangul sub care a fost înscrisă inițial ipoteca.

Pentru efectuarea operațiunii de intabulare a dreptului de ipotecă în baza contractului de cesiune de creanță se percepe numai tariful fix aferent intabulării acestui drept real.

În toate cazurile, dreptul de ipotecă se intabulează:

a)

asupra întregului imobil, dacă acesta face obiectul dreptului de proprietate exclusivă al constituitorului înscris în cartea funciară sau care urmează să fie înscris în cartea funciară ori se află în proprietatea comună a constituitorilor înscriși în cartea funciară sau care urmează să fie înscriși în cartea funciară;

b)

asupra cotei-părți din imobil aparținând unui coproprietar. Dacă dreptul de ipotecă are ca obiect o unitate individuală dintr-un condominiu dreptul de ipotecă se va înscrie atât asupra unității individuale, cât și asupra cotei-părți aferente din dreptul de proprietate comună și forțată asupra părților comune;

c)

asupra dreptului de uzufruct imobiliar ori asupra dreptului de superficie în întregul lor, dacă acestea au ca unic titular pe constituitorul ipotecii;

d)

asupra cotei-părți determinate din dreptul de uzufruct imobiliar sau din dreptul de superficie, care se cuvine constituitorului, dispozițiile alin. (1) lit. b) teza a II-a din prezentul articol aplicându-se în mod corespunzător;

e)

asupra fructelor civile ale imobilelor (chirii și arenzi, prezente și viitoare) sau asupra indemnizațiilor cuvenite în temeiul unor contracte de asigurare privitoare la plata unor asemenea fructe civile.

Dacă, în cartea funciară, constituitorul ipotecii este înscris ca unic titular al dreptului ipotecat, dar este notată calitatea de bun comun sau destinația de locuință a familiei, înscrierea ipotecii se face numai cu acordul soțului neînscris în cartea funciară, acord cuprins în convenția de ipotecă ori într-un înscris separat, în formă autentică.

Înscrierea ipotecii în cartea funciară menționează:

a)

identificarea persoanei în favoarea căreia se înscrie ipoteca;

b)

titlul juridic care justifică garanția ipotecii, anume, după caz, convenția de ipotecă și titlul obligației garantate ori numai acest din urmă titlu, în situația ipotecilor legale;

c)

mențiunea despre clauza ”la ordin” sau ”la purtător” cuprinsă în înscrisul care constată creanța garantată prin ipotecă, dacă este cazul;

d)

valoarea pentru care este constituită ipoteca.

La înscrierea ipotecii în cartea funciară nu este necesară menționarea unei sume maximale care să acopere - pe lângă valoarea creditului - dobânzile, comisioanele și celelalte cheltuieli aferente,

acestea din urmă urmând a fi arătate în cuprinsul înscrierii prin formula „și celelalte obligații aferente creditului”.

În cazul ipotecilor legale, atunci când cuantumul creanței garantate nu este determinat sau determinabil pe baza înscrisurilor în temeiul cărora se solicită intabularea ipotecii, înscrierea se va face pentru suma maximă arătată în cerere, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 2386 pct. 4 din Codul civil când nu este necesară precizarea sumei.

Ori de câte ori se admite o cerere de înscriere în cartea funciară, iar din înscrisul în baza căruia s-a solicitat înscrierea rezultă existența unui caz de ipotecă legală, registratorul va proceda la înscrierea ipotecii din oficiu, cu excepția cazului în care prin lege se prevede că ipoteca legală se înscrie la cerere și a cazului în care creditorul renunță la înscrierea dreptului de ipotecă legală, în cuprinsul actului sau prin declarație autentică.

Ipoteca legală prevăzută de art. 2386 pct. 2 din Codul civil se intabulează în cartea funciară la cererea promitentului achizitor oricând în termenul stipulat în antecontract pentru executarea sa, dar nu mai târziu de 6 luni de la expirarea acestuia.

Dispozițiile alin. (1) se aplică prin asemănare și privilegiilor legale, înscrise conform art. 78 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare.

Sechestrul prevăzut de art. 154 din Codul de procedură fiscală, instituit de organul de executare fiscală, constituie ipotecă legală, se intabulează în baza procesului verbal de sechestru și se radiază în baza înscrisului oficial emis de instituția în cauză care va conține acordul creditorului pentru radierea dreptului de ipotecă.

Se intabulează dreptul de ipotecă legală în condițiile art. 253 din Codul de procedură penală, în baza copiei de pe actul prin care s-a dispus sechestrul și a procesului verbal de sechestru care va cuprinde identificarea imobilului. Radierea se efectuează în baza ordonanței emise de procuror sau a hotărârii judecătorești care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.

În lipsa procesului verbal de sechestru prevăzut la alin. (2), în cartea funciară se efectuează operațiunea de notare, în condițiile art. 196 alin. (5).

Privilegiile se înscriu în partea a III-a a cărții funciare a imobilului asupra căruia poartă privilegiul.

Atunci când legea nu prevede expres care sunt înscrisurile în baza cărora se procedează la înscrierea privilegiului, înscrierea se va face în baza înscrisului care constată creanța privilegiată, în formă autentică sau, după caz, sub forma cerută pentru validitatea actului care constituie izvorul creanței.

4.3.6.

Înscrierea actelor de executare silită imobiliară

Urmărirea imobilului se notează asupra întregului imobil, proprietate exclusivă.

Prin excepție:

-

notarea se poate efectua asupra construcției al cărei proprietar este diferit de cel al terenului;

-

se poate nota urmărirea imobilului pe tronsoane, pe etaje, pe apartamente;

-

se poate nota urmărirea asupra oricăror altor bunuri pe care legea le declară imobile.

Dacă executarea silită se efectuează asupra unor imobile aflate în proprietate comună în devălmășie sau pe cote-părți, urmărirea imobilului se notează după cum urmează:

a)

în cazul proprietății comune devalmașe, notarea se va efectua asupra întregului imobil. Partajarea imobilului se va efectua ulterior, in vederea scoaterii la licitatie a acestuia;

b)

în cazul proprietății comune pe cote-părți, notarea se va efectua asupra cotei-părți determinate matematic din dreptul de proprietate al debitorului.

În situația în care prin încheierea de încuviințare se dispune urmărirea mai multor imobile situate în circumscripția unor birouri teritoriale diferite, afectate aceleiași garanții ipotecare, executorul judecătoresc va depune cererea de notare la biroul teritorial la care este înscrisă ipoteca principală.

În vederea efectuării operațiunii de publicitate imobiliară, cuantumul tarifului achitat se va raporta la numărul de imobile asupra cărora poartă urmărirea silită.

Biroul teritorial va transmite birourilor teritoriale unde sunt înscrise ipotecile secundare încheierea de carte funciară împreună cu:

-

copia cererii executorului judecătoresc, în care vor fi identificate toate imobilele supuse urmăririi silite;

-

copia încheierii de încuviințare a urmăririi silite;

-

copia dovezii achitării tarifului aferent operațiunii de publicitate imobiliară solicitate.

Registratorul de carte funciară dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în baza actului de adjudecare.

În situația în care actul de adjudecare este anulat, înscrierea provizorie se va radia la cererea executorului judecătoresc.

Justificarea înscrierii provizorii a adjudecatarului se efectuează la cererea executorului judecătoresc, în baza încheierii definitive a acestuia, prin care se hotărăște intabularea dreptului de proprietate.

În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata prețului în rate, în baza încheierii definitive prevăzute la alin. (3) se vor nota în cartea funciară interdicția de înstrăinare și de grevare a imobilului, până la plata integrală a prețului și a dobânzii corespunzătoare. Notarea se va radia la cerere, în baza înscrisului care constată o modalitate de stingere a obligației adjudecatarului de plată a prețului și a dobânzilor sau cu acordul creditorului, exprimat în formă autentică.

De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță. Dacă prețul de adjudecare se plătește în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate. Prin excepție, dreptul de ipotecă intabulat în condițiile art. 163 alin. (2), precum și notarea efectuată conform art. 196 alin. (5), se radiază numai în baza acordului instituției care a dispus măsura asigurătorie.

Ipotecile și celelalte sarcini reale, precum și drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepția celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menținute.

De asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile de uzufruct, uz, abitație sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă adjudecarea s-a făcut liber de aceste drepturi, potrivit mențiunilor din actul de adjudecare.

Se vor radia toate notările făcute cu urmărirea silită, interdicția de înstrăinare sau de grevare, dacă există, cu excepția situației prevăzute la alin. (1), precum și promisiunea de a încheia un contract viitor, dacă până la data adjudecării beneficiarul promisiunii nu și-a înscris în cartea funciară dreptul dobândit în temeiul contractului care a făcut obiectul acesteia.

Actul juridic în baza căruia se transmite dreptul de proprietate sau alte drepturi reale ca urmare a reorganizării persoanei juridice este proiectul de fuziune/divizare, încheiat cu respectarea formelor prevăzute de lege.

Intabularea în cartea funciară ca urmare a fuziunii/divizării se efectuează în baza hotărârii instanței de judecată care se pronunță asupra legalității acestei operațiuni, a dovezii de înregistrare la registrul comerțului, a certificatului de înmatriculare, precum și a proiectului de fuziune/divizare încheiat în formă autentică.

În cazul lichidării voluntare urmate de radierea societății comerciale, intabularea imobilelor în cartea funciară în favoarea foștilor asociați se efectuează în baza certificatului constatator eliberat de oficiul registrul comerțului conform art. 235 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare în

care se identifică imobilul cu număr cadastral și număr de carte funciară, conform art. 29 alin. (1) lit. c) din Lege.

În cazul în care dizolvarea societății comerciale și radierea din registrul comerțului este pronunțată de instanța de judecată, hotărârea judecătorească definitivă constituie titlu de proprietate.

În situația în care, ca urmare a hotărârii judecătorești definitive de dizolvare a societății comerciale, nu se procedează la numirea lichidatorului, persoana juridică se radiază din oficiu din registrul comerțului, iar bunurile persoanei juridice radiate intră prin efectul legii în patrimoniul asociaților. În acest caz, hotărârea judecătorească pronunțată în cauză confirmă noua situație juridică a imobilului.

În cazul transferului unui drept real imobiliar dintr-un patrimoniu într-o masă patrimonială aparținând persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale sau altor entități similare fără personalitate juridică, se va efectua intabularea în favoarea persoanei fizice titulare și se va menționa apartenența la această masă patrimonială.

4.3.8.

Radierea drepturilor reale din cartea funciară

Radierea drepturilor reale tabulare se face la cerere, cu excepția cazului în care legea prevede expres radierea din oficiu. În această din urmă situație, obligația registratorului de a proceda la radierea din oficiu a unei intabulări se naște numai ca urmare a înregistrării, la biroul teritorial, a înscrisului din care rezultă existența unui caz de radiere din oficiu.

Radierea drepturilor reale tabulare se face în baza înscrisului autentic notarial prin care se constată consimțământul la radiere al titularului înscrierii, a hotărârii judecătorești definitive ori a actului administrativ emis în condițiile legii care suplinește lipsa acestui consimțământ.

Drepturile reale imobiliare înscrise în baza unor acte juridice în care părțile au stipulat rezilierea sau rezoluțiunea în baza unor pacte comisorii, se radiază în baza unei:

a)

declarații în formă autentică a părților;

b)

încheieri de certificare fapte, prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu, la solicitarea părții interesate;

c)

hotărâri judecătorești.

În cazul radierii dreptului de ipotecă constituit în favoarea autorităților administrației publice centrale și locale, radierea se face în baza înscrisului oficial emis de instituția titulară a acestui drept, care poartă semnătura conducătorului instituției, numărul și data înregistrării.

Nu este necesar consimțământul expres al titularului tabular la radierea din cartea funciară a dreptului real, în cazul înstrăinării imobilului, acesta rezultând din acordul exprimat în vederea încheierii contractului.

Atunci când, în cazurile prevăzute de lege, dreptul intabulat se stinge prin împlinirea unui termen arătat în înscriere sau prin decesul persoanei fizice ori prin încetarea existenței

persoanei juridice care are calitatea de titulară a înscrierii, radierea va fi operată la cererea persoanei interesate, cu excepția cazului în care legea prevede radierea din oficiu.

În toate cazurile în care se radiază un drept intabulat, înscrierile privitoare la sarcini care grevează dreptul radiat vor fi menținute, afară numai dacă legea prevede radierea acestor din urmă drepturi.

În situația în care cartea funciară se sistează, înscrierile privitoare la sarcini vor fi transcrise în Registrele de Transcripțiuni și Inscripțiuni.

În vederea înscrierii drepturilor de garanție asupra unei construcții viitoare, dreptul de proprietate asupra construcției viitoare se înscrie provizoriu în baza autorizației de construire și a documentației cadastrale.

Ipoteca asupra unei construcții cu privire la care dreptul de proprietate este înscris provizoriu este, de asemenea, supusă înscrierii provizorii, cu excepția situației prevăzute de legea privind creditul ipotecar pentru investițiile imobiliare, când ipoteca este supusă intabulării. Creditorul ipotecar va putea să ceară înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcției și a dreptului de ipotecă.

Înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcției se va justifica la cerere, în baza procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor emis în conformitate cu dispozițiile legale, ori, după caz, în baza hotărârii judecătorești prin care, în lipsa acordului părților, s-a dispus recepția la terminarea lucrărilor. Dacă se justifică înscrierea dreptului de proprietate asupra construcției, se va justifica din oficiu și înscrierea dreptului de ipotecă.

Justificarea altor înscrieri provizorii decât a celei privind dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare și a celor care depind de aceasta se face numai în baza înscrisurilor arătate la art. 899 alin. (2) și (3) din Codul civil. Prin hotărârea judecătorească de validare rămasă definitivă se înțelege

hotărârea

judecătorească

definitivă

de

validare

a

ofertei

de

plată

urmată

de consemnațiune.

Justificarea înscrierii provizorii se poate efectua și în temeiul înscrisului autentic prin care se constată îndeplinită condiția suspensivă sau rezolutorie care a condus la înscrierea provizorie a dreptului. Hotărârea judecătorească definitivă poate înlocui înscrisul autentic.

Dacă a fost notat un drept convențional de preempțiune, terțul cumpărător poate cere înscrierea provizorie a dreptului cumpărat, sub condiția suspensivă a neînregistrării dovezii de consemnare a prețului la dispoziția vânzătorului de către preemptor în termen de 30 de zile de la data comunicării către acesta din urmă a încheierii de înscriere provizorie. Pentru efectuarea înscrierii provizorii nu se va cere acordul preemptorului. Încheierea prin care se dispune înscrierea provizorie se comunică din oficiu preemptorului indicat în notare.

Înscrierea provizorie a unui drept afectat de o condiție suspensivă se va radia din oficiu dacă nu se dovedește îndeplinirea condiției care afectează acest drept în termen de 5 ani de la efectuarea în cartea funciară a acestei operațiuni.

Înscrierea provizorie a unui drept afectat de o condiție rezolutorie se va justifica din oficiu după 10 ani de la efectuarea în cartea funciară a acestei operațiuni, dacă nu s-a cerut radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, consecința fiind intabularea dreptului de proprietate în favoarea celui înscris provizoriu.

4.3.10.

Notarea/radierea actelor și faptelor juridice

Notarea punerii sub interdicție judecătorească sau a ridicării acestei măsuri conform art. 902 alin. (2) pct. 1 din Codul civil se face în temeiul hotărârii judecătorești definitive de punere sub interdicție sau de ridicare a măsurii punerii sub interdicție, comunicată din oficiu de către instanța judecătorească ori depusă de către persoana interesată.

Notarea cererii de declarare a morții sau a cererii de anulare ori de rectificare a hotărârii judecătorești declarative de moarte se va face în baza unui exemplar original al cererii purtând viza de înregistrare a instanței sau a copiei legalizate a cererii înregistrate la instanță, depusă de către persoana interesată sau transmisă de către instanța de judecată sesizată cu soluționarea cererii.

Decesul persoanei fizice, constatat judiciar, anularea hotărârii declarative de moarte și rectificarea acesteia se notează în temeiul unei copii legalizate a hotărârii judecătorești definitive prin care s-a declarat decesul sau s-a anulat ori s-a rectificat hotărârea declarativă de moarte, depusă

de persoana interesată ori transmisă de către instanța de judecată care a pronunțat hotărârea rămasă definitivă.

Notarea în cartea funciară a convenției matrimoniale conform art. 902 alin. (2) pct. 4 din Codul civil se va efectua în baza acesteia.

Notarea în cartea funciară a modificării sau a înlocuirii convenției matrimoniale se va efectua în baza convenției soților prin care aceștia înlocuiesc regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial sau îl modifică, încheiată conform art. 369 din Codul Civil.

Radierea notării din cartea funciară a convenției matrimoniale se efectuează fie în baza convenției de lichidare încheiată în formă autentică notarială sau în baza hotărârii judecătorești prin care instanța pronunță separația de bunuri conform art. 370 -371 din Codul Civil, fie în baza actului voluntar sau a hotărârii judecătorești de partaj.

În situația convențiilor matrimoniale în care s-a stipulat o clauză de preciput, dreptul de proprietate se intabulează în favoarea soțului beneficiar în baza certificatului de moștenitor întocmit în urma decesului soțului dispunător. Ca efect al clauzei de preciput se transferă dreptul real imobiliar în patrimoniul soțului beneficiar.

Notarea destinației de locuință a familiei conform art. 902 alin. (2) pct. 5 din Codul civil se poate face, la cererea oricăruia dintre soți, cu privire la imobilul ce face obiectul dreptului de proprietate intabulat în beneficiul unuia dintre soți ori al unui drept de folosință izvorât dintr-un contract de închiriere, notat în cartea funciară în beneficiul unuia dintre soți, chiar dacă soțul care solicită notarea nu este cel indicat în cartea funciară drept proprietar sau locatar. Notarea se va efectua în baza declarației în formă autentică din care să rezulte că imobilul înscris în cartea funciară este locuința comună a soților sau locuința soțului la care se află copiii.

Notarea destinației de locuință a familiei se va putea face și atunci când solicitantul sau soțul acestuia este titularul unui drept de uzufruct sau de abitație asupra locuinței, intabulat în cartea funciară, ori titularul unui drept de folosință izvorât dintr-un contract de comodat. În acest ultim caz, notarea destinației de locuință a familiei va arăta și împrejurarea că imobilul este deținut în temeiul unui contract de comodat, făcându-se mențiune și despre durata comodatului sau, după caz, despre perioada nedeterminată a comodatului.

Destinația de locuință a familiei se va nota în cartea funciară numai dacă soții au o locuință comună ori, în lipsă de locuință comună, dacă aceștia au copii care locuiesc împreună cu unul dintre soți.

Pentru notarea destinației de locuință a familiei, soțul solicitant va prezenta certificatul de căsătorie, în copie legalizată, precum și dovada faptului că soții au locuința în imobilul cu privire la care se solicită notarea ori, după caz, că în acel imobil locuiește unul dintre soți, împreună cu copiii. Dovada locuinței se va face în condițiile art. 90-95 din Codul civil privind dovada domiciliului și a reședinței. Dacă folosința locuinței se exercită în temeiul unui contract de comodat, se va prezenta și înscrisul constatator al comodatului, în formă autentică sau sub semnătură privată, în original sau în copie legalizată.

Niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia fără consimțământul scris al celuilalt soț.

Radierea notării din cartea funciară a destinației unui imobil de locuință a familiei se va efectua în baza declarației în formă autentică din care să rezulte că imobilul înscris în cartea funciară nu mai este locuința comună a soților sau în baza hotărârii judecătorești prin care s-a pronunțat divorțul soților și, după caz, încredințarea copiilor.

Notarea în cartea funciară a locațiunii prevăzută de art. 902 alin. (2) pct. 6 din Codul civil se efectuează pe baza contractului de locațiune, în forma cerută de lege pentru validitatea actului respectiv, în original sau copie legalizată.

Pentru notarea locațiunii este necesar ca din cuprinsul cărții funciare, corelat cu conținutul contractului de locațiune a cărui notare se cere, să rezulte că locatorul este titularul unui drept care îi permite să constituie locatarului un drept de folosință asupra imobilului, astfel cum sunt drepturile de proprietate sau de uzufruct ori dreptul de folosință izvorât dintr-o altă locațiune. Dacă locatorul este altul decât proprietarul imobilului, solicitantul va prezenta și titlul dreptului locatorului, în forma cerută pentru validitatea actului respectiv, în original sau în copie legalizată. Cererea de notare a locațiunii se va respinge dacă prin actul care constituie titlul dreptului locatorului i s-a interzis acestuia locațiunea ori, după caz, sublocațiunea. În caz de interdicție parțială, locațiunea sau sublocațiunea se va putea nota în măsura în care nu a fost interzisă.

Regulile privitoare la notarea locațiunii se vor aplica și în caz de cesiune a contractului de locațiune ori a dreptului de folosință al locatarului. Cererea de notare a cesiunii locațiunii se va respinge dacă prin actul care constituie titlul dreptului locatorului i s-a interzis acestuia să cedeze locațiunea. În caz de interdicție parțială, cesiunea locațiunii se va putea nota în măsura în care nu a fost interzisă.

Întrucât arenda este o formă de locațiune a bunurilor agricole, contractul de arendă se va nota în cartea funciară.

Radierea notării locațiunii se efectuează în următoarele situații:

a)

la împlinirea termenului stipulat în contract, la cererea oricăreia dintre părți;

b)

înainte de termenul stipulat în contract sau în cazul locațiunilor făcute fără determinarea duratei, prin acordul scris al părților sau al succesorilor în drepturi ai acestora ori, în lipsa acestuia, în baza hotărârii judecătorești definitive.

Notarea aportului dreptului de folosință asupra unui imobil la patrimoniul unei societăți, conform art. 902 alin. (2) pct. 7 din Codul civil, se efectuează în baza înscrisului doveditor al acestui fapt juridic (hotărârea adunării generale a asociațiilor/decizia asociatului unic) și a rezoluției directorului oficiului registrului comerțului sau a persoanei desemnate.

Radierea acestei notări din cartea funciară se va efectua în baza în baza înscrisului doveditor al scoaterii din patrimoniul societății a aportului de folosință a bunului imobil la capitalul social al societății (hotărârea adunării generale a asociațiilor/decizia asociatului unic/hotărâre judecătorească) și a rezoluției directorului oficiului registrului comerțului sau a persoanei desemnate.

Clauza de inalienabilitate și interdicția convențională de grevare se notează la cerere conform art. 628 și 902 alin. (2) pct. 8 din Codul civil, atunci când sunt prevăzute într-un testament sau într-un contract translativ de proprietate.

Clauza de inalienabilitate și interdicția de grevare se notează în temeiul certificatului de moștenitor însoțit de testamentul autentic sau olograf ori al testamentului privilegiat în care aceste clauze sunt prevăzute expres, precum și, după caz, în temeiul contractului translativ încheiat în formă autentică.

Clauza de inalienabilitate și interdicția de grevare se notează numai dacă se realizează intabularea, înscrierea provizorie sau, după caz, notarea în baza actului în care acestea sunt prevăzute.

Clauza de inalienabilitate precum și interdicția de grevare se notează numai dacă în actul în temeiul căruia se solicită înscrierea este prevăzută durata inalienabilității sau a interdicției de grevare, care nu poate depăși 49 de ani. Notarea se va face pentru durata astfel arătată în act, iar dacă aceasta depășește 49 de ani, notarea se va face pentru o durată de 49 de ani.

În vederea soluționării cererii de notare a clauzei de inalienabilitate sau a interdicției de grevare, registratorul nu examinează cerința existenței unui interes serios și legitim, ci numai cerințele privind forma actului în care s-a prevăzut interdicția și a termenului.

Notarea clauzei de inalienabilitate sau a interdicției de grevare se radiază la cerere, după împlinirea termenului arătat în notare.

Notarea se poate radia și mai înainte de împlinirea acestui termen:

a)

dacă prin hotărâre judecătorească definitivă s-a desființat actul juridic care a stat la baza intabulării dreptului;

b)

concomitent cu radierea din cartea funciară a antecontractului sau a pactului de opțiune;

c)

în orice alte cazuri, dacă există acordul la radiere al creditorului obligației de a nu înstrăina sau de a nu greva, exprimat în formă autentică.

Creditorul căruia i s-a admis acțiunea revocatorie poate cere notarea inalienabilității bunului care a făcut obiectul actului revocat până la momentul încetării executării silite asupra debitorului său. În acest caz, notarea se face în temeiul copiei legalizate a hotărârii judecătorești definitive de admitere a acțiunii revocatorii. Notarea astfel efectuată se poate radia la cerere, în temeiul încheierii executorului judecătoresc prin care se constată încetarea urmăririi silite sau cu acordul creditorului, exprimat prin înscris în formă autentică, ori în alte cazuri prevăzute de lege.

În situația unei vânzări imobiliare cu rezerva proprietății până la plata integrală a prețului, la cerere, operațiunea este supusă notării în temeiul contractului de vânzare încheiat în formă autentică, cu arătarea prețului sau a restului de preț conform art. 1684 din Codul civil.

Notarea se va radia din oficiu, concomitent cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului sau la cererea vânzătorului, în baza hotărârii judecătorești definitive, în cazul neîndeplinirii obligației de plată a prețului.

Intabularea dreptului de proprietate al cumpărătorului se efectuează în baza declarației autentice a vânzătorului, prin care acesta confirmă stingerea obligației de plată a prețului, a hotărârii judecătorești definitive care dispune în acest sens sau în baza actului emis de executorul judecătoresc, care atestă stingerea obligației.

Dreptul de revocare sau de denunțare unilaterală a contractului prevăzut de art. 902 alin. (2) pct. 10 din Codul civil se notează în baza înscrisului constatator al contractului supus revocării sau denunțării, în forma cerută de lege pentru validitatea acestui contract. Acest drept se va nota numai dacă este expres prevăzut în contract, cu excepția situației în care contractul cu executare succesivă sau continuă este încheiat pe durată nedeterminată, precum și a altor cazuri în care dreptul de revocare sau de denunțare unilaterală a contractului rezultă din lege.

Dacă dreptul de denunțare unilaterală a contractului s-a conferit uneia sau ambelor părți cu titlu oneros, notarea va indica și prestația stipulată în schimbul acestui drept, afară numai dacă dreptul de denunțare privește un contract cu executare succesivă încheiat pe durată nedeterminată.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea dreptului de revocare sau de denunțare unilaterală a contractului se radiază din cartea funciară, la cerere, în baza înscrisului în formă autentică care constată, în mod expres, exercitarea dreptului ori renunțarea la drept de către titularul său sau în baza copiei legalizate a hotărârii judecătorești prin care dreptul a fost desființat sau prin care s-a constatat exercitarea dreptului ori renunțarea la drept.

Notarea declarației de rezoluțiune sau de reziliere prevăzute de art. 902 alin.

pct. 11 din Codul civil se face la cerere, în baza înscrisului constatator al declarației creditorului în formă autentică. Radierea acestei notări se va face la cerere, în baza declarației în formă autentică a titularului tabular, ori a hotărârii judecătorești definitive prin care s-a constatat nevalabilitatea declarației de rezoluțiune sau de reziliere sau s-a dispus desființarea contractului.

(2)

Pactul comisoriu se notează, la cerere, sub condiția înscrierii în cartea funciară a dreptului afectat de pactul comisoriu, în baza înscrisului constatator al contractului în care acesta a fost inserat. În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea pactului comisoriu se va radia, la cerere, în baza:

a)

declarației în formă autentică a părților;

b)

hotărârii judecătorești definitive prin care s-a constatat nevalabilitatea pactului comisoriu sau prin care acesta a fost anulat.

Notarea pactului comisoriu se va radia, din oficiu, concomitent cu radierea drepturilor reale înscrise în baza contractului în care pactul comisoriu a fost inserat.

Notarea unui antecontract în cartea funciară conform art. 906 Codul civil se poate efectua oricând în termenul stipulat pentru încheierea contractului dar nu mai târziu de 6 luni de la data expirării acestui termen. Menționarea în antecontract a termenului în care urmează a fi încheiat contractul este obligatorie sub sancțiunea respingerii cererii de notare.

Notarea antecontractului se va radia din oficiu, în următoarele cazuri:

a)

la înscrierea contractului încheiat între aceleași părți;

b)

după trecerea unui termen de 6 luni de la împlinirea termenului stabilit pentru încheierea contractului, dacă cel în drept nu a cerut notarea litigiului ce are ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract;

c)

dacă imobilul a fost definitiv adjudecat în cadrul vânzării silite de către un terț care nu este ținut să răspundă de obligațiile promitentului.

Radierea notării antecontractului se va efectua la cerere, în următoarele cazuri:

a)

cu acordul părților exprimat în formă autentică;

b)

în baza unei hotărâri judecătorești definitive;

c)

la cererea părții, în baza încheierii notariale de certificare de fapte, care atestă că, deși somată, cealaltă parte nu s-a prezentat la notarul public în vederea încheierii contractului, fie s- a prezentat și a refuzat să încheie contractul.

De asemenea, radierea notării antecontractului în care părțile au stipulat rezilierea sau rezoluțiunea în baza unor pacte comisorii se va efectua, la cerere, și în baza încheieri de certificare fapte, prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu, la solicitarea părții interesate.

Notarea în cartea funciară a pactului de opțiune se poate efectua până la expirarea termenului pentru exercitarea opțiunii. Dacă părțile nu au convenit un termen de exercitare a opțiunii, acesta poate fi stabilit de instanță prin ordonanță președințială, caz în care se va anexa cererii de notare a pactului de opțiune și această hotărâre judecătorească.

Pactul de opțiune trebuie încheiat în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părțile urmăresc să-l încheie și va cuprinde toate elementele acestui act juridic.

Notarea pactului de opțiune se radiază din oficiu la împlinirea termenului de exercitare a opțiunii dacă, până la acest moment, nu se înregistrează la biroul de carte funciară cererea de intabulare sau de înscriere provizorie întemeiată pe declarația de acceptare în formă autentică a beneficiarului opțiunii.

Se radiază din oficiu notarea pactului de opțiune concomitent cu intabularea dreptului în favoarea beneficiarului pactului de opțiune dispusă în baza declarației de acceptare în formă autentică. La încheierea declarației de acceptare, notarul public solicită un extras de carte funciară pentru autentificare.

Dreptul convențional de preempțiune prevăzut de art. 902 alin. (2) pct. 13 din Codul civil se notează în baza înscrisului constatator al actului juridic prin care a fost constituit dreptul, întocmit în forma autentică.

Dacă dreptul convențional de preempțiune a fost constituit pentru un anumit termen, notarea va indica obligatoriu și acest termen.

Radierea notării dreptului de preempțiune convențională se va efectua, la cerere, în următoarele cazuri:

a)

la decesul preemptorului, în cazul în care dreptul de preemțiune nu a fost constituit pe un anumit termen;

b)

la expirarea termenului de 5 ani de la data constituirii, în cazul în care preemptorul a decedat iar părțile au prevăzut un termen mai lung.

c)

la expirarea termenului pentru care a fost constituit.

Radierea notării dreptului de preempțiune convențională se va efectua, din oficiu, în următoarele cazuri:

a)

la intabularea dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare încheiat cu preemptorul;

b)

în cazul justificării înscrierii provizorii sub condiție suspensivă a terțului achizitor, respectiv dacă preemptorul nu a făcut notificarea în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus înscrierea. În acest caz dreptul de preemțiune se va radia concomitent cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea terțului achizitor.

Notarea intenției de a înstrăina sau de a ipoteca se efectuează la cererea proprietarului tabular, în baza declarației unilaterale a acestuia încheiată în formă autentică care

trebuie să indice persoana în beneficiul căreia se intenționează înstrăinarea, respectiv ipotecarea, precum și, în acest din urmă caz, suma a cărei plată face obiectul obligației pentru care se intenționează constituirea ipotecii. Notarea intenției trebuie să indice anul, luna și ziua în care își pierde efectul, respectiv trei luni de la data înregistrării cererii.

Radierea intenției de înstrăinare și ipotecare a imobilului, notată în cartea funciară, al cărei efect a încetat prin expirarea termenului legal de trei luni, se poate efectua fie la cererea titularului tabular, fie din oficiu, cu prilejul soluționării unei cereri de înscriere în acea carte funciară, fără plata unui tarif.

Schimbarea rangului ipotecii se va nota în temeiul convenției creditorilor, încheiată în formă autentică. Schimbarea rangului se va nota în limita creanței garantate cu ipoteca de rang preferat, iar dacă valoarea acesteia este inferioară valorii creanței garantate cu ipoteca de rang inferior, aceasta din urmă își va păstra rangul pentru diferență, făcându-se mențiune despre aceasta în notare.

Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cesiunii rangului ipotecii de către un creditor ipotecar către un altul. În această situație, ipoteca înscrisă în beneficiul creditorului căruia i se cedează rangul va primi rangul superior al ipotecii înscrise în beneficiul creditorului care cedează rangul, iar această din urmă ipotecă va primi rangul inferior al primei ipoteci, chiar în lipsa unei stipulații exprese în acest sens în convenția autentică de cesiune a rangului.

Dacă se notează cesiunea sau schimbul rangului ipotecilor imobiliare, registratorul nu va opera vreo modificare în înscrierile privitoare la garanțiile sau drepturile unor creditori care nu au consimțit la cesiune sau la schimb, potrivit mențiunilor din convenția autentică de cesiune sau de schimb al rangului.

Constituirea ipotecii mobiliare asupra creanței garantate cu o ipotecă imobiliară se notează în baza convenției de constituire a ipotecii, în formă autentică sau sub semnătură privată.

În cazul când creanța poprită este garantata cu ipotecă sau cu altă garanție reală, creditorul popritor poate cere notarea popririi în cartea funciară, în baza unei copii certificate de executorul judecătoresc de pe adresa de înființare a popririi.

Radierea notării popririi se efectuează în baza:

a)

adresei de desființare a popririi emise de executorul judecătoresc;

b)

încheierii definitive a instanței de executare.

Sechestrul asupra imobilului prevăzut de art. 796 alin. (3) din Codul de procedură civilă se va nota în temeiul încheierii judecătorești executorii prin care a fost încuviințată

această măsură, și se radiază la cerere în baza adresei executorului judecătoresc sau a hotărârii judecătorești.

Sechestrul asigurător prevăzut de art. 129 alin. (8) Codul de procedură fiscală asupra imobilului se va nota în temeiul procesului-verbal întocmit de organul de executare și se radiază la cerere, în baza acordului creditorului cuprins într-o decizie emisă de organul care l-a dispus.

Urmărirea imobilului, a fructelor sau a veniturilor sale se va nota la cererea executorului judecătoresc, în baza încheierii de încuviințare a urmăririi silite, în copie certificată de acesta. Cererea de notare a urmăririi imobilului va menționa datele de identificare ale imobilului, respectiv numărul cadastral/topografic și de carte funciară, în situația în care aceasta este deschisă. Notarea urmăririi imobilului poate fi efectuată în Registrele de Transcripțiuni și Inscripțiuni, până la deschiderea cărților funciare pentru imobilele urmărite. În această situație, în vederea efectuării operațiunii solicitate, se va face dovada verificării existenței cărții funciare cu privire la imobilul în cauză, prin solicitarea în prealabil a certificatului privind identificarea nr. topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului.

Prin încheiere, registratorul de carte funciară va dispune notarea, cu indicarea creditorului urmăritor și a sumei pentru care se face executarea.

Sechestrul dispus în condițiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asiguratorie, respectiv ordonanța emisă de procuror, hotărârea instanței de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluția pronunțată. Radierea se efectuează în baza ordonanței emise de procuror sau a hotărârii judecătorești care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.

Acțiunea în rectificare, în justificare sau în prestație tabulară se notează fie la cererea părții interesate, fie la sesizarea instanței de judecată. Notarea se va face în baza copiei acțiunii având ștampila și numărul de înregistrare ale instanței sau a certificatului de grefă care identifică obiectul procesului, părțile și imobilul. Notarea se va radia în baza:

a)

dovezii stingerii definitive a litigiului, constatată prin hotărâre judecătorească sau certificat de grefă;

b)

declarației autentice de renunțare la dreptul dedus judecății, însoțită de dovada înregistrării la instanța judecătorească învestită cu soluționarea cauzei.

Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în ceea ce privește:

a)

notarea acțiunii în revendicare, a acțiunilor confesorii sau negatorii privitoare la drepturile reale principale care poartă asupra imobilelor înscrise în cartea funciară;

b)

notarea acțiunii de partaj;

c)

notarea

acțiunilor

în

ineficacitatea

actelor

juridice

constitutive,

translative, modificatoare sau extinctive de drepturi reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, astfel

cum sunt acțiunea în constatarea nulității sau în anulare, acțiunea în rezoluțiune, acțiunea în revocarea donației sau acțiunea în simulație;

d)

notarea acțiunilor privitoare la predarea unui bun imobil sau la executarea unei alte obligații, dacă obiectul prestației este un imobil înscris în cartea funciară;

e)

notarea acțiunilor posesorii sau a altor acțiuni privitoare la fapte și alte raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară.

Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru o înscriere în cartea funciară săvârșită printr-o faptă prevăzută de legea penală se notează, la cerere, în baza ordonanței sau a rechizitoriului procurorului prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale ori, după caz, a hotărârii instanței prin care s-a dispus extinderea acțiunii penale cu privire la alte persoane sau prin care s-a luat act de declarația procurorului de extindere a acțiunii penale cu privire la alte persoane, chiar dacă această hotărâre nu este definitivă.

Notarea acțiunii penale se va radia, la cerere, în baza ordonanței procurorului sau a hotărârii judecătorești definitive prin s-a dispus încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, respectiv încetarea procesului penal sau achitarea.

Incapacitatea sau restrângerea prin efectul legii a capacității de exercițiu se poate nota în cartea funciară la cererea reprezentantului sau a ocrotitorului legal ori a minorului însuși, în baza copiei legalizate a certificatului de naștere sau a cărții de identitate care atestă vârsta incapabilului. Radierea se va face la cererea persoanei interesate, după dobândirea capacității depline de exercițiu prin împlinirea vârstei de 18 ani de către cel la care se referă notarea, potrivit mențiunilor din cartea funciară. Radierea se va putea face, la cererea persoanei interesate, și mai înainte de acest moment, în baza certificatului de căsătorie care face dovada căsătoriei minorului înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.

Restrângerea prin efectul legii a capacității de folosință a persoanei juridice fără scop lucrativ se poate nota, la cerere, în temeiul actului de constituire sau al statutului din care rezultă scopul persoanei juridice. Notarea va indica acest scop și va cuprinde mențiunea că persoana juridică fără scop lucrativ la care se referă notarea poate avea doar drepturile și obligațiile civile care sunt necesare pentru realizarea scopului astfel menționat.

Declarația de utilitate publică în vederea exproprierii unui imobil înscris în cartea funciară se poate nota la cererea Guvernului, a consiliului județean, a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București ori a altei autorități publice care, potrivit unei norme speciale, reprezintă statul sau unitatea administrativ-teritorială în procedura de expropriere, în temeiul hotărârii de declarare a utilității publice, adoptată de Guvern, de consiliul județean, consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului București.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea declarației de utilitate publică se poate radia, la cererea persoanei interesate, în temeiul hotărârii judecătorești definitive de desființare a

actului administrativ de declarare a utilității publice, în temeiul actului administrativ prin care s-a revocat actul de declarare a utilității publice, în temeiul hotărârii judecătorești definitive de expropriere sau din oficiu ca urmare a intabulării dreptului de proprietate publică în folosul expropriatorului.

Contractele de administrare a coproprietății sau a cotitularității asupra unui alt drept real principal conform art. 644, 645 Cod civil se notează în cartea funciară în temeiul înscrisului constatator în formă autentică. Registratorul admite cererea de notare numai dacă din cuprinsul înscrisului rezultă că la încheierea contractului de administrare și-au dat acordul toți coproprietarii/cotitularii intabulați în cartea funciară, personal sau prin reprezentare. Cu toate acestea, cererea de notare poate fi admisă chiar dacă din înscrisul constatator nu rezultă existența acordului tuturor coproprietarilor/cotitularilor, exprimat personal sau prin reprezentare, dacă cererea de notare este formulată de către coproprietarul/cotitularul nesemnatar ori dacă se înregistrează la biroul

teritorial

și

declarația

de

ratificare

a

contractului

de

administrare,

făcută

de coproprietarul/cotitularul nesemnatar, în formă autentică.

Declarația de denunțare a contractului de administrare se notează în baza înscrisului constatator al actului unilateral de denunțare, în formă autentică.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea contractului de administrare a coproprietății/cotitularității

se

va

putea

radia,

la

cerere,

dacă

dreptul

aflat

în coproprietate/cotitularitate este ulterior intabulat în beneficiul unui titular unic, precum și în cazul în care se notează declarația de denunțare unilaterală a contractului de administrare.

Obligațiile care incumbă proprietarului fondului aservit pentru asigurarea uzului și utilității fondului dominant conform art. 759 din Codul civil se notează în cartea funciară în baza înscrisului autentic de constituire a servituții ori în baza hotărârii judecătorești definitive. Notarea astfel efectuată va fi păstrată chiar dacă, ulterior, dreptul de proprietate asupra fondului dominant sau asupra fondului aservit este intabulat în beneficiul unor alte persoane.

Notarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) se va face doar dacă este intabulat și dreptul de servitute corespunzător.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) se va putea radia, la cerere, dacă se radiază intabularea dreptului de servitute.

Sarcina instituitului donatar sau legatar de a administra bunul imobil care face obiectul liberalității și de a-l transmite, la decesul său, substituitului desemnat de către dispunător, se notează în cartea funciară în baza certificatului de moștenitor sau în baza donației încheiate în formă autentică.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea sarcinii prevăzute la alin. (1) poate fi radiată la cerere ca urmare a intabulării, în beneficiul substituitului, a dreptului care a făcut obiectul substituției fideicomisare.

Calitatea de monument istoric sau sit arheologic a unui imobil se notează, la cererea persoanei interesate, în baza ordinului de clasare emis de ministrul culturii și al cultelor și publicat în Monitorul Oficial al României, partea I conform art. 16 din Legea nr. 422/2001privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În sensul alin. (1), indiferent de persoana obligată, potrivit legii, să îndeplinească formalitatea de publicitate, sunt socotite persoane interesate care pot cere notarea calității de monument istoric, nelimitativ, proprietarul imobilului, înscris în cartea funciară, titularii altor drepturi reale, Guvernul României, Ministerul Culturii și al Cultelor și direcțiile pentru cultură, culte și patrimoniu cultural județene, respectiv a municipiului București, Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Comisia Națională de Arheologie, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, precum

și

asociațiile

și

fundațiile

care

au

ca

obiect

de

activitate

protejarea monumentelor istorice, potrivit legii sau actului constitutiv.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea calității de monument istoric se poate radia din cartea funciară, la cerere, în baza ordinului de declasare al ministrului culturii și al cultelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I.

Calitatea de arie naturală protejată se notează la cerere, în baza documentației cadastrale, conform legii sau a ordonanței Guvernului, a hotărârii Guvernului, a ordinului emis de conducătorul autorității publice centrale pentru protecția mediului și a pădurilor, sau a hotărârii consiliului local sau județean ori a Consiliului General al Municipiului București actului normativ prin care a fost instituită regimul de arie naturală.

În funcție de natura actului prin care s-a instituit regimul de arie naturală protejată, notarea indică și calitatea de sit natural al patrimoniului natural universal, de rezervație științifică, parc național, monument al naturii, rezervație naturală, parc natural, zonă umedă de importanță internațională, rezervație a biosferei, geoparc, arie specială de conservare, arie de protecție specială avifaunistică, sit de importanță comunitară sau arie naturală protejată de interes județean ori local, potrivit dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Calitatea de coridor ecologic se notează la cerere, în baza ordinului emis de conducătorul autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.

Existența contractelor de împrumut și a convențiilor de fideiusiune în condițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală, cu modificările și completările ulterioare, se notează în partea a III-a a cărții funciare a imobilului supus reabilitării termice, în baza înscrisurilor constatatoare ale convențiilor respective, încheiate în formă autentică sau sub semnătură privată.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, radierea notării prevăzute la alin. (1) se poate dispune, la cerere, în baza chitanței liberatorii care atestă plata integrală a obligației sau a altui înscris care, potrivit legii, constată un mod de stingere a obligației născute din contractul de credit sau din convenția de fideiusiune.

Faptul că terenul agricol pe care se înființează perdele de protecție forestieră este supus procedurilor de împădurire conform art. 7 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată se notează în cartea funciară, la cererea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale ale acesteia, în baza actului administrativ care îl identifică prin număr cadastral și număr de carte funciară.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, radierea notării prevăzute la alin. (1) se face la cererea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale, în temeiul dovezii de finalizare a procedurii sau de renunțare la efectuarea investițiilor.

Excepțiile pe care debitorul cedat le-ar fi putut opune cedentului unei creanțe garantate cu o ipotecă imobiliară pentru cauze anterioare notificării sau acceptării cesiunii creanței ipotecare și pe care înțelege să le opună cesionarului se pot nota în cartea funciară la cererea debitorului cedat. Excepțiile care fac obiectul notării vor fi menționate în cererea de înscriere prin indicarea cel puțin a obiectului, a temeiului și a efectului lor, de exemplu, prin indicarea compensației legale, a izvorului creanței opuse în compensație și a sumei până la care compensația a operat.

Registratorul admite cererea de notare doar dacă aceasta a fost înregistrată la biroul de carte funciară în termen de o lună de la comunicarea către debitorul cedat a încheierii prin care s-a încuviințat intabularea ipotecii creanței cesionate în beneficiul creditorului cesionar, potrivit dovezii de comunicare.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea excepțiilor debitorului cedat se radiază la cerere, în temeiul hotărârii judecătorești definitive prin care s-a constatat netemeinicia excepțiilor notate.

Notarea prevăzută la art. 18 lit. j) al prezentului regulament se face la cererea primarului comunei, al orașului sau al municipiului ori la cererea primarului general al Municipiului București, în baza originalului sau a unei copii legalizate a notificării sau a deciziei de intervenție.

Notările prevăzute la art. 18 lit. k) al prezentului regulament se fac la cererea primarului, a consiliului local sau a Consiliului general al Municipiului București, în baza contractului de credit având ca obiect finanțarea lucrărilor de consolidare a clădirilor, din transferuri de la bugetul de stat sau din bugetul local, ori, după caz, în baza procesului-verbal întocmit de primar prin care se constată refuzul proprietarului de a încheia contractul, stabilindu-se totodată cuantumul sumelor acordate cu titlul de credite de la bugetul de stat sau local și modalitatea de restituire a acestora.

În afara altor cazuri prevăzute de lege, notările prevăzute la alin. (1) și (2) se radiază, la cerere, în baza chitanței liberatorii care atestă plata integrală a obligațiilor de rambursare a creditelor acordate prin transferuri de la bugetul de stat sau de la bugetul local ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constată un mod de stingere a acestor obligații.

Notarea dreptului de creanță și interdicția de înstrăinare a construcției înainte de rambursarea integrală a ratelor neachitate, se efectuează potrivit art. 11 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, în baza contractelor pentru restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat privind execuția lucrărilor de intervenție.

Notarea interdicției se poate radia, la cerere, după împlinirea unui termen de 25 de ani de la data procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor de consolidare, ori înainte de împlinirea acestui termen, în situația prevăzută la alin. (2) teza ultimă.

În situația renunțării la drept a proprietarului tabular în conformitate cu art. 889 din Codul civil, în baza declarației de renunțare dată în formă autentică notarială încheiată de un notar public în funcție în România, se va dispune prin încheiere radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al renunțătorului, fără sistarea cărții funciare, cu menținerea notării renunțării la dreptul de proprietate, în condițiile art. 562 alin. (2) din Codul civil.

Ulterior, în baza hotărârii consiliului local, se va putea intabula dreptul de proprietate al unității administrativ–teritoriale, menționându-se în cartea funciară regimul juridic al imobilului, respectiv domeniul privat.

4.3.12.

Procedura eliberării extrasului de carte funciară și a certificatului de sarcini

Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărți funciare electronice vor fi emise și eliberate de către referentul care își desfășoară activitatea în cadrul serviciului de registratură și relații cu publicul.

Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărțile funciare în format pe hârtie vor fi emise numai după efectuarea conversiei acestor cărți în format digital de către asistentul registrator.

În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificare, numărul cadastral la care se referă extrasul se indisponibilizează pentru o perioadă de 10 zile lucrătoare, începând cu data, ora și minutul depunerii cererii și terminând cu sfârșitul celei de-a zecea zi lucrătoare.

Înăuntrul acestei perioade, nu se vor face înscrieri în cartea funciară cu excepția înscrierii întemeiată pe actul juridic pentru a cărui încheiere a fost solicitat extrasul de carte funciară pentru autentificare.

În această perioadă se pot elibera extrase certificate pentru informare, copii certificate ale cărții funciare ori copii certificate ale înscrisurilor cu care se întregește cartea funciară.

În extrasele de carte funciară pentru informare eliberate în situația prevăzută de prezentul articol se face mențiune despre existența cererii de eliberare a extrasului de carte funciară pentru autentificare, cu arătarea numărului și a datei de înregistrare a cererii privind extrasul pentru autentificare, precum și a numelui notarului public care a solicitat eliberarea extrasului.

În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificarea unui act juridic având ca obiect o cotă-parte din dreptul real, se indisponibilizează numai cota pentru care s-a solicitat extrasul.

În perioada de indisponibilizare nu se poate elibera un alt extras de carte funciară pentru autentificare care are ca obiect același imobil sau aceeași cotă parte.

Valabilitatea extrasului de carte funciară pentru autentificare încetează:

a)

prin împlinirea termenului de valabilitate;

b)

la momentul înregistrării cererii de înscriere a actului notarial încheiat de un notar public în funcție în România pentru care a fost eliberat;

c)

la cererea notarului public care a solicitat extrasul.

Cererile depuse în perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare cu privire la imobilul pentru care acesta a fost eliberat, se soluționează în condițiile alin. (2), după expirarea termenului de valabilitate a extrasului, în ordinea și cu procedura prevăzută de lege.

În baza extrasului de autentificare valabil, notarul public poate efectua toate operațiunile notariale necesare întocmirii actului în vederea căruia a fost solicitat.

În situația în care termenul de blocare expiră și actul autentic pentru care s-a produs blocarea nu a fost înregistrat în registrul general de intrare, actele privitoare la același număr cadastral, înregistrate în intervalul de timp în care numărul cadastral a fost blocat, se vor soluționa.

Pentru eliberarea certificatului de sarcini, în situația unor transferuri succesive ale

dreptului

de

proprietate,

este

necesară

menționarea

numelui

și

prenumelui/denumirii proprietarilor anteriori, precum și perioada în care a fost deținut de aceștia.

Certificatul de sarcini se emite de către asistentul registrator.

Pentru consultarea documentelor aflate în arhiva oficiului/biroului teritorial se asigură încăperi cu această destinație.

Referentul de arhivă asigură consultarea acestor documente de către solicitanți, preocupându-se ca nici o piesă din dosar să nu fie sustrasă sau modificată.

Este interzis accesul în arhivă al altor persoane în afara referentului care are în păstrare

arhiva.

4.4.

Alte proceduri de înscriere în evidențele de cadastru și/sau carte funciară

4.4.1.

Rectificarea, modificarea și îndreptarea erorilor materiale ale înscrierilor în cadastru și cartea funciară

Rectificarea înscrierilor de carte funciară se poate face pe cale amiabilă sau pe cale judiciară.

Rectificarea poate fi dispusă de registrator, prin încheiere, la cererea persoanei interesate în rectificarea înscrierii. Prin persoană interesată se înțelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare.

Rectificarea se va face cu consimțământul titularului dreptului ce face obiectul înscrierii. Acest consimțământ poate fi exprimat printr-o declarație unilaterală sau printr-o convenție, care va fi autentificată de un notar public în funcție în România.

În lipsa consimțământului prevăzut la alin. (3), rectificarea se va efectua numai în baza hotărârii judecătorești definitive prin care s-a dispus această operațiune, care poate fi pronunțată în acțiunea de fond sau într-o acțiune în rectificare subsecventă.

Dacă acțiunea în rectificare nu a fost notată în cartea funciară, registratorul va dispune, la cerere, în baza hotărârii judecătorești prevăzute la alin. (4), numai rectificarea înscrierii operate în favoarea pârâtului împotriva căruia s-a admis acțiunea în rectificare, fiind menținute înscrierile operate în favoarea terților care nu au fost părți în cauză, chiar când drepturile ce fac obiectul acestor înscrieri ar nega sau ar limita exercițiul dreptului reclamantului. Aceste înscrieri vor putea fi rectificate la cerere, pe cale amiabilă sau judiciară.

Dacă acțiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, registratorul va dispune în baza hotărârii judecătorești definitive de admitere, din oficiu, și împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular ulterior notării. Acest drept se va radia concomitent cu radierea dreptului autorului lor.

Prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil.

Modificarea de carte funciară se poate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare. Modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu este considerată o rectificare de carte funciară.

Îndreptarea erorilor materiale se poate dispune la cererea persoanei interesate sau din oficiu.

Constituie eroare materială orice inexactitate cuprinsă într-o înscriere în cartea funciară, care nu produce vreun efect substanțial, anume nu afectează existența, întinderea sau opozabilitatea dreptului înscris sau a faptului ori a raportului juridic. Nu constituie eroare materială neconcordanța dintre o înscriere și situația juridică reală dacă, potrivit legii, o asemenea neconcordanță reprezintă caz de rectificare sau modificare a cărții funciare.

Îndreptarea erorilor materiale este imprescriptibilă, scutită de plata tarifului, iar încheierea motivată prin care s-a dispus îndreptarea se comunică persoanelor interesate.

Îndreptarea din oficiu a erorilor materiale se realizează în temeiul unui referat de constatare a erorii materiale întocmit de către angajatul biroului teritorial care a săvârșit eroarea sau care a constatat-o în cursul soluționării unei noi cereri.

4.4.2.

Actualizarea planului cadastral

Planul parcelar se întocmește la nivel de tarla, în format analogic și digital, fișier .cpxml astfel încât informațiile să poată fi introduse în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Tabelul parcelar se întocmește în format analogic și în format digital, fișiere tip .xls.

Planul parcelar și tabelul parcelar sunt semnate de către președintele comisiei locale de fond funciar și de către executant.

Etapele întocmirii planului parcelar sunt:

-

documentarea prin solicitarea de informații de la primăria locală și de la oficiul teritorial;

-

măsurarea conturului tarlalei;

-

verificarea dispunerii imobilelor în tarla conform titlurilor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie emise de către comisia locală de fond funciar;

-

identificarea imobilelor din planul parcelar cu atributele lor din titlurile de proprietate sau cărțile funciare: număr titlu de proprietate, număr tarla, număr parcelă, număr topografic, denumire toponimică, număr cadastral sau alte atribute acolo unde ele există;

-

întocmirea planului parcelar și a tabelului parcelar.

La întocmirea planului parcelar se va ține cont de suprafața imobilului înscrisă în titlu de proprietate și de suprafața măsurată a tarlalei.

Verificarea de către inspector a planului parcelar în vederea recepției, constă în analizarea următoarelor aspecte:

-

încadrarea planului parcelar în sistemul național de referință;

-

integrarea imobilelor anterior înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

-

însușirea planului parcelar și tabelului parcelar de către autoritățile locale și executant, prin semnătură și ștampilă;

-

concordanța dintre datele din tabelul parcelar cu datele din titlurile de proprietate;

-

existența declarațiilor proprietarilor pentru imobilele care fac obiectul actualizării informațiilor tehnice sau a președintelui comisiei locale de fond funciar.

Dacă criteriile menționate la alin.(1) sunt îndeplinite planul parcelar se recepționează.

Planul parcelar este recepționat cu atribuirea numerelor cadastrale, iar scrierea titlurilor de proprietate se realizează în baza planului parcelar recepționat.

Documentația cadastrală întocmită pentru recepția planului parcelar și înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară conține următoarele documente:

a)

borderoul;

b)

cererea de recepție și înscriere;

c)

declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

d)

copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice și ale mandatarilor acestora sau certificat constatator, în cazul persoanelor juridice, după caz sau listă eliberată de primărie cu proprietarii imobilelor care au putut fi identificați și cu datele lor de identitate;

e)

copia extrasului de carte funciară sau copia cărții funciare, dacă este cazul;

f)

originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea; copii conforme cu exemplarul din arhiva oficiilor teritoriale a titlurilor de proprietate, copii legalizate sau

originalele proceselor verbale de punere în posesie, copii ale altor acte de proprietate dacă este cazul, certificate în condițiile art. 66 din regulament.

g)

inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate,

h)

calculul analitic al suprafețelor;

i)

memoriul tehnic;

j)

tabelul parcelar;

k)

planul parcelar;

l)

planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă;

m)

fișierul .cpxml.

Cererea de recepție și înscriere, precum și declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilelor măsurate sunt semnate de primarul UAT- ului în calitate de persoană interesată.

Înaintea depunerii documentației cadastrale de recepție și înscriere în cartea funciară a planului parcelar se depun documentații cadastrale de repoziționare sau actualizare.

Pentru imobilele ai căror proprietari nu au fost găsiți sau nu își dau acordul, în baza declarației președintelui comisiei locale de fond funciar și a referatului inginerului șef se menționează în fișierul .cpxml “Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă și localizare corectă”. După soluționarea de către inspector, referatul se transmite serviciului de publicitate imobiliară împreună cu documentația analogică, se emite încheierea de carte funciară care se comunică părților. Aceeași mențiune se face și pe planul de amplasament și delimitare și nu constituie piedică la recepția altei documentații cadastrale aferente unui imobil amplasat corect.

Pentru imobilele înregistrate doar prin număr cadastral, neînscrise în cartea funciară, inspectorul menționează în fișierul .cpxml “Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă și localizare corectă” iar pe planul de amplasament și delimitare din arhiva OCPI se face aceeași mențiune și nu constituie piedică la recepția planului parcelar.

Pentru planurile parcelare existente în arhiva oficiilor teritoriale, realizate cu respectarea normelor și regulamentelor tehnice în vigoare, directorul oficiului teritorial poate declanșa recepția planului parcelar și înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza referatului întocmit de inginerul șef.

Asistentul registrator verifică dacă în documentația cadastrală s-au menționat corect numele, denumirea părților din actele de proprietate și codul numeric personal menționate în actele de proprietate sau în fișele de punere în posesie.

Oficiile teritoriale pot soluționa cereri de îndreptare a erorilor din titlurile de proprietate dacă, în urma verificărilor se constată că acestea sunt datorate transcrierii eronate pe titlul de proprietate a unora dintre informațiile de pe procesul verbal de punere în posesie sau din documentele care au stat la baza punerii în posesie și se referă la:

a)

erori de scriere a numelui și prenumelui față de procesul verbal și anexe;

b)

erori cu privire la numărul de tarla/parcelă, număr unitate amenajistică (UA)/unitate de producție (UP);

c)

erori cu privire la vecinătăți;

d)

erori ale suprafețelor parcelelor, fără modificarea suprafeței total atribuite;

e)

alte erori cu privire la identificare cadastrală a parcelei, fără afectarea amplasamentului și a suprafeței.

În cazul în care eroarea materială se identifică cu una dintre cele descrise mai sus, cererile de îndreptare a erorilor se pot soluționa în baza următoarelor documente:

a)

cererea solicitantului, care trebuie să indice obligatoriu numărul și data emiterii titlului de proprietate supus corectării;

b)

referatul de îndreptare eroare materială întocmit de inginerul șef și aprobat de director, care trebuie să conțină numărul și data hotărârii comisiei județene în baza căreia a fost emis titlul de proprietate supus corectării, eroarea materială și conținutul corectării;

c)

titlul de proprietate în original.

Titlurile de proprietate se pot modifica de oficiul teritorial, în temeiul hotărârii comisiei județene, conform art. 59 1 , alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și se referă la:

a)

modificări ale numărului tarlalei/parcelei;

b)

modificarea numelui autorului dreptului de proprietate, în conformitate cu actele de stare civilă;

c)

modificarea vecinătăților fără afectarea amplasamentului;

d)

modificarea suprafețelor parcelelor fără modificarea suprafeței totale.

Modificarea suprafeței totale în plus sau în minus față de cea reconstituită nu poate fi soluționată în condițiile menționate la aliniatele anterioare și se realizează prin hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 58 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Modificarea titlurilor de proprietate rezultate din hotărârile judecătorești definitive se efectuează de oficiul teritorial în baza unei hotărâri de punere în executare a hotărârii judecătorești emise de comisia județeană.

Orice modificare în cuprinsul titlului de proprietate se va face cu tuș roșu, atât pe originalul titlului de proprietate, cât și pe cotor și va purta semnătura directorului oficiului teritorial și ștampila, cu mențiunea numărului și a datei hotărârii comisiei județene.

Anularea unui titlu de proprietate se face în baza hotărârii judecătorești definitive, iar după comunicarea acesteia oficiul teritorial va aplica ștampila “Anulat în baza hotărârii judecătorești nr.

“ pe cotorul titlului de proprietate și se va trece numărul din registrul titlurilor

de proprietate anulate.

Oficiile teritoriale și comisiile locale vor ține un registru al titlurilor de proprietate modificate și un registru al titlurilor de proprietate anulate, care vor fi actualizate permanent.

4.4.4.

Exproprierea – recepție și înscriere în cartea funciară

În vederea finalizării exproprierilor imobilelor potrivit Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoana autorizată, la solicitarea expropriatorului, întocmește documentațiile cadastrale individuale.

Documentațiile cadastrale individuale se întocmesc pe baza limitei coridorului de expropriere care a fost înscris în cartea funciară.

Prin reconstituire se înțelege refacerea cărților funciare/încheierilor pierdute, sustrase, distruse ori deteriorate într-o măsură care nu mai permite efectuarea de înscrieri ori înțelegerea celor existente.

Cererea de reconstituire depusă la biroul teritorial unde s-a aflat cartea funciară va cuprinde următoarele date:

a)

numele/denumirea și domiciliul/sediul persoanei care a figurat ultima ca titulară a dreptului înscris în cartea funciară;

b)

identificarea imobilului (nr. topografic, nr. cadastral) numai în cazul în care nu există un extras de carte funciară, original, mai vechi;

c)

titlul în temeiul căruia s-a dobândit dreptul real;

d)

drepturile reale care grevează imobilul.

La cerere se atașează declarația autentică pe proprie răspundere a proprietarului imobilului sau a succesorului în drepturi al acestuia din care să rezulte numele/denumirea proprietarului tabular și că situația juridică a imobilului a rămas neschimbată, un certificat fiscal cu privire la imobilul înscris în cartea funciară a cărei reconstituire se solicită și alte acte care să ateste existența dreptului de proprietate și a altor drepturi reale.

Cu prilejul reconstituiri cărții funciare, angajatul biroului teritorial verifica toate înregistrările efectuate în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, cu privire la imobilul în cauză.

La sesizarea din oficiu, reconstituirea cărții funciare se face după constatarea faptului că respectiva carte funciară a devenit inutilizabilă, prin referat întocmit de asistentul registrator sau de referent, cu indicarea motivelor care impun reconstituirea.

În baza referatului prevăzut la alin. (1), registratorul dispune reconstituirea prin încheiere supusă regimului de drept comun al încheierilor de carte funciară.

Reconstituirea din oficiu a unei cărți funciare distruse, sustrase sau pierdute este adusă la cunoștința celor interesați prin comunicarea încheierii de reconstituire.

Dacă vechea carte funciară pierdută sau sustrasă este recuperată până la momentul la care, prin încheiere, se dispune reconstituirea, și dacă aceasta este utilizabilă, procedura de reconstituire va fi sistată.

Dacă vechea carte funciară pierdută sau sustrasă este recuperată după ce, prin încheiere, se dispune reconstituirea, chiar dacă aceasta este utilizabilă, se procedează la închiderea cărții vechi, înscrierile făcându-se în continuare în cartea funciară nouă, reconstituită.

Pentru lucrările care se desfășoară pe teritoriul unui singur județ avizul pentru începerea lucrărilor de specialitate, numit în continuare aviz, și recepția se solicită și se realizează de oficiul teritorial.

Pentru lucrările de specialitate care se desfășoară pe teritoriul mai multor județe, respectiv pentru lucrări de fotogrammetrie sau de realizare de modele de geoid/ cvasigeoid avizul pentru începerea lucrărilor de specialitate și recepția se solicită și se realizează de Agenția Națională/CNC.

Specificațiile tehnice conținute în documentațiile de atribuire a contractelor pentru lucrări de cadastru, geodezie, cartografie, fotogrammetrie, teledetecție și aerofotografiere, sunt avizate pentru conformitate cu reglementările specifice de către Agenția Națională, înainte de inițierea procedurilor de achiziție publică, sub sancțiunea neacordării avizului de începere a lucrărilor, respectiv a respingerii cererii de receptie, conform prevederilor art. 9 alin (14) din Lege.

5.2

Dispoziții privind avizul de începere a lucrării

Avizul pentru începerea lucrărilor de specialitate, numit în continuare aviz, se emite pentru lucrări de măsurători terestre, cartografie, cadastru, geodezie, fotogrammetrie pentru suprafețe ce depășesc 100 ha precum și pentru toate lucrările de PUG, PUZ, indiferent de suprafață.

Avizul se solicită de către executantul lucrării de specialitate.

Avizul se redactează în două exemplare și se semnează de către inspector/consilier ANCPI și de către inginerul șef/directorul direcției de specialitate din Agenția Națională.

Avizul este valabil până la expirarea termenului de execuție a lucrării de specialitate pentru care a fost acordat. În cazul în care se constată lipsa unor elemente din documentația depusă se emite notă de completare. În această situație, termenul de soluționare a cererii se va recalcula corespunzător, de la data depunerii completărilor.

Avizul transmis solicitantului include specificarea datelor și a documentelor care pot fi utilizate și valorificate, precum și a normelor, a instrucțiunilor și a metodologiilor ce urmează să fie respectate în execuția lucrării de specialitate.

În aviz se precizează cerințele tehnice impuse pentru categoriile de lucrări de specialitate respective, precum și datele geodezice, cartografice și cadastrale care sunt puse la dispoziția emitentului avizului la încheierea lucrării. De asemenea, în aviz se nominalizează punctele din Rețeaua Națională de Triangulație și de Nivelment care sunt incluse în suprafața de desfășurare a lucrării.

În cazul avizelor pentru realizarea suportului topografic al planurilor urbanistice generale, al planurilor urbanistice zonale, al planurilor urbanistice de detaliu este obligatoriu sa utilizeze limitele unităților administrativ teritoriale deținute de oficiile teritoriale, limitele imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și ale planurilor parcelare, recepționate de către oficiul teritorial.

Lucrările și documentațiile de specialitate contractate de Agenția Națională sau de unitățile subordonate acesteia nu necesită solicitarea avizului.

Lucrările de specialitate de interes pentru apărarea țării, ordinea publică și siguranța națională, executate de instituțiile din acest domeniu cu personal propriu, nu necesită solicitarea avizului.

Recepția lucrărilor de specialitate are ca scop verificarea îndeplinirii condițiilor de execuție impuse de normativele, metodologiile și instrucțiunile elaborate de Agenția Națională, a standardelor tehnice în vigoare și a avizelor eliberate.

Recepția lucrărilor de specialitate se realizează pentru toate lucrările de măsurători terestre, cartografie, cadastru, geodezie, fotogrammetrie.

Documentația anexată la solicitarea recepției planului topografic necesar întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire sau desființare:

a)

borderoul;

b)

dovada achitării tarifelor legale;

c)

cererea de recepție;

d)

copia avizului de începere a lucrării, după caz;

e)

copia extrasului de carte funciară pentru informare;

f)

copia certificatului de urbanism;

g)

inventarul de coordonate al imobilului în format digital;

h)

calculul analitic al suprafețelor;

i)

memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, preciziile obținute, date referitoare la imobil, suprafața pe care se execută lucrarea, date referitoare la situația existentă și la cea propusă, specificarea modului de materializare a limitelor;

j)

planul de încadrare în zonă la scara 1:5.000-1:10.000;

k)

planul topografic (în format analogic și digital - format .dxf) la scara 1:5.000-1:100, după caz, care va cuprinde reprezentarea reliefului pentru zona supusă investiției;

l)

fișierul .cpxml pentru zona supusă investiției.

Pentru imobilele aparținând domeniului public sau privat al UAT- ului/județului/statului care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, la recepția planurilor topografice necesare întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire/ desființare și la recepția planurilor aferente studiilor de fezabilitate, nu se solicită extrasul de carte funciară și certificatul de urbanism. În cazul identificării unor suprapuneri cu imobile înregistrate în baza de date grafice, recepția se efectuează cu menționarea suprapunerii pe planul recepționat și în procesul verbal de recepție. Planul topografic supus recepției va purta semnătura și ștampila deținătorului legal al terenului și mențiunea „Certific amplasamentul”.

La recepția planurilor topografice necesare întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire pentru lucrările de utilitate publică, care fac obiectul Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările și completările ulterioare, nu se solicită extrasul de carte funciară și certificat de urbanism. Pe planul topografic recepționat, oficiul teritorial va face mențiunea „Exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private se face pe baza convențiilor cadru, încheiate potrivit prevederilor Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012”.

Cererea de recepție și documentația anexată la aceasta se repartizează personalului de specialitate, care după verificarea lucrării emite:

a)

proces-verbal de recepție, sau

b)

notă de completare, în cazul solicitării de date suplimentare, completări sau pentru refacerea lucrării. Dacă după emiterea notei de completare se constată că nu au fost îndeplinite cerințele sau remedierea problemelor semnalate a fost efectuată parțial, lucrarea este declarată respinsă.

Recepția planurilor și a hărților se finalizează prin întocmirea procesului-verbal de recepție și dacă cererea este admisă se aplică parafa pe planuri și hărți alături de mențiunea:

„Prezentul document recepționat este valabil însoțit de procesul verbal de recepție nr……/ data………”

Recepția lucrărilor de specialitate presupune parcurgerea următoarelor etape:

a)

analiza generală, urmărindu-se respectarea prevederilor avizului și a modului de îndeplinire a acestora;

b)

verificarea lucrărilor de teren, dacă se impune;

c)

verificarea lucrărilor de birou;

d)

recepția și integrarea datelor în baza de date.

Prin verificarea lucrărilor de teren se urmărește:

a)

modul de materializare și de amplasare a punctelor rețelelor geodezice/de îndesire/ de ridicare;

b)

corespondența conținutului produselor cartografice cu realitatea din teren;

c)

gradul de precizie al elementelor determinate în teren.

Prin verificarea lucrărilor de birou se urmărește:

a)

modul de utilizare a datelor inițiale pentru realizarea lucrării de specialitate;

b)

calitatea și corectitudinea operațiunilor, a măsurătorilor și a calculelor;

c)

calitatea produselor și a documentelor finale, din punct de vedere al conținutului, al formei de prezentare și al gradului de precizie.

Recepția elementelor de geodezie, de cartografie și de cadastru din lucrările de specialitate pentru realizarea sistemelor informaționale specifice domeniului de activitate urmărește și asigurarea condițiilor tehnice pentru integrarea datelor în baza de date a Agenției Naționale.

În cazul în care suprafața și complexitatea lucrărilor de specialitate impun finalizarea lucrărilor în termene care depășesc 12 luni, se admite și efectuarea de recepții parțiale, dar numai pe faze de lucrări încheiate, finalizate cu documentații, care pot fi preluate pentru a fi integrate în baza de date a Agenției Naționale.

Recepția conținutului topografic al documentelor cartografice analogice sau digitale destinate uzului public se referă la recepția oricărei reprezentări cartografice, hartă sau plan a/al teritoriului României sau a/al unei părți a acestuia, realizată ca atare sau inclusă în atlase, ghiduri și/sau reviste, indiferent de suportul pe care este realizată, de modul de vizualizare și de sistemul de referință și de coordonate utilizat.

Recepția documentelor cartografice de uz public urmărește conformitatea reprezentării cartografice cu realitatea, limitele administrative, sursele de date cu conținut topografic și modul de utilizare a acestora în cadrul documentului cartografic.

Documentele cartografice destinate uzului public se difuzează numai după efectuarea recepției acestora.

Executantul lucrării de specialitate este obligat ca, după recepția documentelor cartografice destinate uzului public, să inscripționeze documentele cu mențiunea "Recepționat ANCPI/data".

Pentru recepția planului topografic, suport al documentației de urbanism, documentația se depune la oficiul teritorial. Planul topografic recepționat stă la baza întocmirii documentației ce se realizează ulterior de proiectant, în vederea obținerii autorizației de construire/desființare.

Anterior solicitării recepției planului de situație în vederea emiterii autorizației de construire pentru imobilul - teren înscris în evidențele de cadastru și carte funciară fără geometrie, se solicită actualizarea informațiilor tehnice, pentru integrarea geometriei imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în vederea evitării suprapunerilor și a edificării construcțiilor pe amplasamente greșite.

Beneficiarii lucrărilor de specialitate nu pot prelua, utiliza sau pune la dispoziție categoriile de date și documente rezultate din procesul de realizare a lucrărilor de specialitate, dacă acestea nu sunt recepționate și/sau avizate de ANCPI și/sau unitățile subordonate.

Evidența avizelor de începere/recepțiilor lucrărilor de specialitate se face de către emitentul avizului/recepției.

Suportul topografic al planului urbanistic general supus recepției conține limita intravilanului din arhiva oficiului teritorial și cea propusă prin planul urbanistic general, cu integrarea limitelor imobilelor înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară și a planurilor parcelare întocmite în baza legilor de restituire a proprietății, recepționate de către oficiul teritorial.

Limita intravilanului existentă pe suportul topografic aferent planului urbanistic general/planului urbanistic zonal, recepționat de către oficiul teritorial, devine oficială și este introdusă în baza de date a oficiilor teritoriale după aprobare prin hotărâre a consiliului local a planului urbanistic general/planului urbanistic zonal.

În situația în care hotărârea consiliului local de aprobare a planului urbanistic general/planului urbanistic zonal nu este transmisă oficiului teritorial, acesta recepționează lucrările de specialitate ținând cont de limita intravilanului existentă în baza de date.

Lucrările sistematice de cadastru constituie un ansamblu de activități, ce au ca

scop:

a)

identificarea imobilelor, măsurarea, descrierea și înregistrarea lor în documentele tehnice

cadastrale, reprezentarea acestora pe planuri cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi informatice;

b)

Identificarea proprietarilor, a posesorilor și a altor deținători de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciară;

c)

Afișarea publică a rezultatelor obținute în urma executării lucrărilor sistematice de cadastru, rectificarea erorilor semnalate de către deținători și deschiderea noilor cărți funciare.

Lucrările sistematice de cadastru se pot realiza pentru întreg teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, sau pentru unul sau mai multe sectoare cadastrale.

La finalizarea lucrărilor sistematice de cadastru se întocmesc documentele tehnice ale cadastrului:

a)

planul cadastral;

b)

registrul cadastral al imobilelor;

c)

opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor și al altor deținători.

Documentele tehnice se întocmesc pe sectoare cadastrale.

6.2.

Desfășurarea lucrărilor sistematice de cadastru

6.2.1.

Organizarea lucrărilor sistematice de cadastru

Determinarea sectoarelor cadastrale se realizează în vederea localizării imobilelor pe planul cadastral și pentru gestionarea eficientă a informațiilor grafice.

În vederea determinării sectoarelor cadastrale, executantul lucrărilor sistematice de cadastru realizează următoarele operațiuni:

a)

stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale;

b)

numerotarea sectoarelor cadastrale.

Stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale se realizează prin utilizarea limitelor unității administrativ-teritoriale, a limitelor intravilanului, a ortofotoplanului, a planurilor topografice sau cadastrale scara 1:2000, 1:5000 sau 1:10000, a planului cadastral de ansamblu scara 1:10000, etc.

La stabilirea limitelor ce definesc sectoarele cadastrale se are în vedere faptul că acestea nu trebuie să intersecteze limitele imobilelor.

Sectorul cadastral este delimitat de elemente liniare stabile în timp (șosele, ape, canale, diguri, căi ferate, etc.) precum și de limita intravilanelor, respectiv limita UAT– ului.

Numerotarea sectoarelor cadastrale se realizează prin utilizarea numerelor naturale (de la 1 la n), unice la nivelul unității administrativ-teritoriale.

Oficiul teritorial predă executantului lucrărilor de cadastru, datele și informațiile pe care le deține cu privire la imobile și proprietari, în vederea realizării lucrărilor sistematice de cadastru.

Principalele date ce pot fi predate sunt:

a)

limitele unității administrativ-teritoriale și ale intravilanelor componente deținute de către oficiul teritorial, utilizate în activitatea de recepție a documentațiilor cadastrale și de înscriere în cartea funciară;

b)

ortofotoplanul corespunzător sectoarelor cadastrale sau unității administrativ- teritoriale în funcție de obiectul lucrărilor;

c)

planurile cadastrale/topografice;

d)

planurile parcelare, avizate de către comisia locală de fond funciar și recepționate de către oficiul teritorial;

e)

PAD - urile active provenite din înregistrarea sporadică;

f)

baza de date a titlurilor de proprietate care conține informații textuale din titlurile de proprietate emise în baza legilor proprietății și fișierele .pdf extrase din baza de date a titlurilor de proprietate, copie conform cu originalul din arhivă;

g)

baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni;

h)

copii ale cărților funciare;

i)

fișiere .cgxml cu informații din baza de date a sistemului integrat de cadastru și carte funciară;

j)

date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie);

k)

alte documentații (hărți de carte funciară, sisteme informaționale specifice etc.).

Oficiul teritorial predă executantului datele și informațiile furnizate de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, privitoare la imobilele pe care acestea le dețin, în vederea realizării lucrărilor sistematice de cadastru. Conform legii, aceste autorități și instituții trebuie să predea oficiului teritorial și copiile certificate ale actelor juridice necesare înregistrării imobilelor în cartea funciară.

Art.

290.

(1)

Primarul

unității

administrativ-teritoriale,

are

obligația

să

furnizeze executantului lucrărilor de cadastru, în condițiile legii, datele și informațiile privitoare la imobile și deținători, cuprinse în următoarele evidențe:

a)

registrul agricol;

b)

registrul de rol nominal unic;

c)

nomenclatura stradală;

d)

listele cuprinzând următoarele date: numele, prenumele, codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, adresa domiciliului pentru persoanele fizice, respectiv denumirea, adresa sediului și codul de înregistrare fiscală sau, după caz, codul unic de înregistrare, în cazul persoanelor juridice;

e)

orice alte informații și evidențe care ar putea fi necesare realizării lucrării sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară.

(2) Aceste date și informații sunt puse la dispoziția executantului, prin intermediul compartimentelor de specialitate din cadrul primăriei.

Predarea datelor se poate face pe etape, conform programului stabilit cu executantul lucrării și se realizează prin proces verbal de predare-primire sau prin protocol, după caz, semnat de către reprezentanții părților implicate.

Furnizarea datelor necesare realizării lucrărilor sistematice de cadastru se face cu titlu

gratuit.

Executantul lucrărilor are obligația de a utiliza informațiile și datele primite, doar în

vederea realizării lucrărilor sistematice de cadastru.

Anterior demarării lucrărilor sistematice de cadastru, executantul realizează deplasări la teren, în vederea evaluării complexității lucrărilor și stabilirii soluțiilor tehnice de realizare a acestora.

Prin acțiunile de recunoaștere a terenului se urmărește:

a)

identificarea formelor de relief;

b)

recunoașterea limitelor UAT;

c)

recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică;

d)

identificarea zonelor în care sunt necesare ridicări topografice;

e)

identificarea zonelor în care este necesară participarea deținătorilor pentru a se efectua identificări și măsurători ale imobilelor la teren;

f)

identificarea zonelor care au făcut obiectul legilor proprietății precum și a zonelor necooperativizate, dacă este cazul;

g)

identificarea zonelor cu potențiale dificultăți: imobile deținute de comunități etnice minoritare (romi, sași, slovaci, etc.), imobile aflate în litigiu pe rolul instanțelor judecătorești, etc.

Lucrările tehnice de specialitate se realizează prin lucrări de teren și de birou și au ca scop obținerea datelor și informațiilor privitoare la imobile și deținători, în vederea constituirii bazei de date a lucrărilor sistematice de cadastru și întocmirea documentației tehnice aferente.

În cadrul lucrărilor tehnice de specialitate se determină suprafața terenurilor și construcțiilor, rezultată din măsurători.

Măsurătorile se execută în sistemul național de referință, prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau combinată.

În cazul imobilelor împrejmuite suprafața se determină prin măsurători sau printr-o metodă combinată, măsurători și vectorizare, indiferent de zona în care sunt situate imobilele (zonă cooperativizată sau necooperativizată). În cazul imobilelor împrejmuite situate în extravilan, care au făcut obiectul legilor fondului funciar, se aplică prevederile stabilite pentru imobilele neîmprejmuite la alin. (2) litera b) din prezentul articol.

În cazul imobilelor neîmprejmuite:

a)

situate în intravilan se înregistrează suprafața determinată prin măsurători sau printr-o metodă combinată măsurători și vectorizare;

b)

situate în extravilan care au făcut obiectul legilor fondului funciar se înregistrează suprafața din titlul de proprietate, iar aceste imobile nu fac obiectul procedurii atestării posesiei. În acest caz, surplusul de teren rămâne la dispoziția comisiei locale, care poate opta pentru constituirea rezervei sau poate atribui diferența de teren celor din tarla, în baza hotărârii comisiei, după soluționarea eventualelor contestații;

c)

situate în zonele necooperativizate se înregistrează suprafața determinată prin măsurători sau printr-o metodă combinată, măsurători și vectorizare, indiferent de amplasament (intravilan sau extravilan).

6.2.3.1.

Determinarea limitelor tarlalelor și cvartalelor

Limitele tarlalelor și cvartalelor trebuie să coincidă cu limitele care definesc imobilele.

Limitele se reprezintă sub formă de poligoane. Fiecare poligon are ca atribut numărul tarlalei sau cvartalului. Acest număr este unic la nivelul unității administrativ-teritoriale.

Precizia pentru determinarea limitelor trebuie să fie corespunzătoare preciziei grafice a scării planului, luând în considerare o eroare grafică de 0,2 mm. Pentru asigurarea unei precizii uniforme la nivelul întregului plan cadastral, elementele digitizate se constrâng/verifică, prin măsurători topografice efectuate în punctele caracteristice ale tarlalei/cvartalului. Se verifică cel puțin 4 puncte caracteristice pentru fiecare tarla/cvartal.

Dacă la nivelul unei tarlale se constată, în urma realizării măsurătorilor, un deficit de suprafață, diferența de teren dintre suprafața înscrisă în actul de proprietate și cea existentă în teren în acea tarla poate fi alocată în altă tarla din cadrul unității administrativ- teritoriale, cu acordul proprietarului în cauză, exprimat prin înscris în formă autentică notarială.

În situația precizată la alin. (1), la întocmirea registrului cadastral al imobilelor se au în vedere titlul de proprietate și acordul proprietarului.

În cazul în care nu există teren liber la dispoziția comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ori lipsește acordul autentic al proprietarului, suprafața fiecărui imobil din tarla se diminuează proporțional cu suprafața imobilului.

6.2.3.2.

Întocmirea fișelor de date ale imobilelor

În baza informațiilor disponibile, executantul lucrării întocmește fișe de date ale imobilelor necesare realizării lucrărilor de teren.

Fișa de date a imobilului este un document de lucru, care poate fi completat, modificat și corectat. Aceasta conține informații despre imobile și deținători, preluate de la oficiul teritorial, primărie ori din alte surse și se actualizează cu informațiile culese în teren.

În cadrul lucrărilor de identificare la teren se pot crea fișe de date noi ale imobilelor. Modelul fișei de date a imobilului este prezentat în specificațiile tehnice întocmite pentru realizarea lucrărilor sistematice de cadastru.

Limitele imobilelor se determină prin măsurători topografice ale punctelor de detaliu sau prin metoda combinată, măsurători topografice ale detaliilor liniare și vectorizarea planurilor.

Atunci când este cazul, delimitarea imobilelor se face în prezența deținătorilor de teren. În cazul în care, deși convocați deținătorii nu se prezintă, identificarea limitelor imobilelor se face în lipsa acestora.

Reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, ai regiilor autonome și ai societăților comerciale cu capital parțial de stat, precum și ai altor entități care dețin terenuri în administrare, aflate în proprietatea statului român sau a unităților administrativ-teritoriale, au obligația de a participa la identificarea și măsurarea imobilelor în cauză.

Oficiul teritorial pune la dispoziția executantului limitele intravilanelor unităților administrativ-teritoriale.

În cazul în care limita intravilanului intersectează construcții, acestea vor fi incluse în intravilan.

Metodele de determinare a limitelor imobilelor se stabilesc în funcție de amplasamentul terenului.

Pentru imobilele situate în intravilan, limitele imobilelor împrejmuite se pot determina:

a)

prin măsurători topografice ale tuturor punctelor de detaliu;

b)

prin metoda combinată măsurători topografice ale detaliilor liniare și vectorizarea planurilor, în zonele în care există planuri cadastrale, topografice sau ortofotoplan la scara 1:2000 (sau scări mai mari);

Pentru imobilele situate în extravilan, în cazul în care planul parcelar este realizat în format vector:

a)

realizat în sistemul național de referință, limitele imobilelor se preiau și se integrează în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și din teren;

b)

realizat în sistem de coordonate local sau alte sisteme de coordonate se realizează o poziționare a planului parcelar în sistemul național de referință. În cazul în care, în urma poziționării se constată că planul parcelar reflectă situația din acte și teren, limitele imobilelor se integrează în planul cadastral.

Pentru imobilele situate în extravilan, în cazul în care planul parcelar este realizat în format raster, acesta se georeferențiază, iar limitele imobilelor se determină prin vectorizarea planului și se integrează în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și teren.

Limitele imobilelor neîmprejmuite se stabilesc prin măsurători, în prezența deținătorilor și pe baza planurilor existente.

În cazul construcțiilor, punctele caracteristice se determină prin măsurători topografice expeditive.

Executantul trebuie să reprezinte pe plan toate construcțiile permanente existente în teren, indiferent de existența ori lipsa actelor de proprietate privitoare la acestea și indiferent de situația înscrisă în cărțile funciare.

Se reprezintă numai construcțiile permanente cu suprafața mai mare de 1 mp, clasificate după destinațiile stabilite în conformitate cu prevederile legale.

În cazul construcțiilor de tip condominiu, executantul trebuie să realizeze releveele unităților individuale componente. Releveul se furnizează sub forma unui fișier de tip imagine JPEG, având extensia .jpg și denumirea de tipul ID-Cn-Um-Rp.jpg. Imaginea conține: textul “RELEVEU UNITATE INDIVIDUALĂ”, textul “Scara ……….” (se completează scara), releveul executat în cadrul lucrării de cadastru sistematic sau existent, urmat de tabelul centralizator cu suprafețele utile ale încăperilor unității individuale.

Fișierul de tip imagine trebuie să aibă următoarele caracteristici:

-

rezoluție 300 dpi;

-

număr de culori: Grayscale (8 biți).

În funcție de dimensiunea și scara la care este produs releveul, imaginea se încadrează în una din următoarele dimensiuni:

-

170 mm lățime x 220 mm înălțime având 2007 X 2480 pixeli;

-

250 mm lățime x 130 mm înălțime având 2952 X 1535 pixeli;

-

250 mm lățime x 330 mm înălțime având 2952 X 3897 pixeli;

-

375 mm lățime x 210 mm înălțime având 4429 X 2480 pixeli.

Limitele imobilelor înregistrate anterior în evidențele de cadastru ale oficiilor teritoriale se preiau în planul cadastral. În cazul în care se constată diferențe între datele înregistrate și situația existentă la teren, reprezentarea grafică a imobilelor înregistrate anterior planul cadastral sau topografic și în cartea funciară poate fi corectată fără acordul proprietarilor.

Prin corectarea reprezentării grafice a imobilelor se înțelege orice modificare a geometriei, amplasamentului și a suprafeței imobilului înscris în cartea funciară.

Categoriile de folosință ale parcelelor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale și se înscriu cu denumirile stabilite de lege.

Categoria de folosință a terenului este un atribut al parcelei și se individualizează printr- un cod. Pentru evidențierea parcelelor se folosesc codurile categoriilor de folosință prevăzute în regulamentele în vigoare.

Parcelele care compun imobilul se reprezintă numai dacă au categoria de folosință în suprafață mai mare de 50 de mp în intravilan și mai mare de 300 de mp în extravilan. Parcelele având suprafețe mai mici decât cele menționate se includ în parcelele adiacente ale aceluiași proprietar.

Detaliile liniare cum ar fi drumuri, străzi, căi ferate, diguri, ape, etc. constituie imobile și se înregistrează ca atare. Lățimea drumurilor și a străzilor se stabilește între limitele imobilelor adiacente.

Detaliile liniare primesc un singur identificator pe toată lungimea lor, cu excepția subtraversărilor, iar dacă sunt intersectate cu alte detalii liniare se respectă ierarhia prevăzută la art. 52, alin. (4) din prezentul regulament.

6.2.3.4.

Colectarea actelor de proprietate și identificarea deținătorilor

Executantul colectează copiile legalizate ale actelor juridice care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, care conțin modificări ale configurației imobilelor, sau atestă alte acte, fapte ori raporturi juridice privitoare la imobile, precum și copii ale actelor de identitate și ale actelor de stare civilă.

Copiile legalizate ale documentelor se preiau numai dacă acestea nu există în arhiva oficiului teritorial sau a primăriei. La cererea executantului oficiul teritorial realizează copii certificate pentru conformitate ale titlurilor de proprietate emise în baza legilor proprietății.

În cazul posesorilor identificați la teren, executantul lucrărilor colectează următoarele documente: copia actelor de identitate și a actelor de stare civilă, copia înscrisurilor doveditoare ale posesiei, atunci când acestea există. Certificatul prevăzut de art. 13 alin. (3) lit. c) din Lege și declarația pe proprie răspundere a posesorului dată în formă autentică în condițiile art. 13 alin. (3) lit. d) din Lege, pot fi depuse de către posesori în perioada de publicare a documentelor tehnice ale cadastrului și în cea de soluționare a cererilor de rectificare/contestațiilor privitoare la calitatea de posesor, la comisia de soluționare a cererilor de rectificare care funcționează la primărie.

Dacă s-au efectuat transmisiuni succesive ale unui imobil neînscris în cartea funciară, în vederea înregistrării în documentele tehnice este suficientă prezentarea ultimului act doveditor al drepturilor reale privitoare la imobil.

În cazul imobilelor înscrise în cadastru și cartea funciară (pentru care s-au acordat numere cadastrale), cu privire la care se constată transmisiuni de drepturi neînscrise, în fișa de date se menționează proprietarul înscris în cartea funciară, iar în baza actelor doveditoare poziția acestuia se radiază și se înscrie ultimul proprietar.

În cazul imobilelor a căror suprafață rezultată din măsurători este mai mare decât cea înscrisă în actele de proprietate, se procedează astfel:

-

în cazul imobilelor

împrejmuite

se înscrie suprafața determinată prin măsurători indiferent de zona în care imobilele sunt situate (zona cooperativizată sau necooperativizată). Prin excepție, în cazul imobilelor împrejmuite situate în extravilanul zonelor cooperativizate, se aplică prevederile stabilite pentru imobilele neîmprejmuite, la litera b).

-

în cazul imobilelor

neîmprejmuite :

a)

situate în intravilan, în cartea funciară se înscrie suprafața determinată prin măsurători în favoarea proprietarului iar în lipsa actelor de proprietate, în favoarea posesorului;

b)

situate în extravilan care au făcut obiectul legilor fondului funciar, în cartea funciară se înscrie suprafața din Titlul de proprietate iar aceste imobile nu fac obiectul procedurii atestării posesiei, prevăzută de art. 13 din Lege. În acest caz, surplusul de teren rămâne la dispoziția comisiei locale, care poate opta pentru constituirea rezervei sau poate atribui diferența de teren proprietarilor din tarla, în baza hotărârii comisiei, după soluționarea eventualelor contestații;

c)

situate în zonele necooperativizate, în cartea funciară se înregistrează suprafața măsurată, iar pentru suprafața deținută în plus față de actele de proprietate se înscrie posesorul. În cazul în care nu există acte de proprietate, pentru suprafața determinată prin măsurători se înscrie posesorul.

Pentru suprafețele deținute în plus nu se formează imobile noi.

În cazul imobilelor proprietatea publică a statului și a unităților administrativ- teritoriale, în lipsa actelor de proprietate, dovada drepturilor de proprietate se face cu extrasele de pe inventarul centralizat al bunurilor respective atestat de Guvern în condițiile legii, certificate pentru conformitate.

Pentru imobilele proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa extraselor de pe inventarul bunurilor respective, se poate înscrie provizoriu dreptul de proprietate în favoarea unităților administrativ-teritoriale în cauză, în baza hotărârii emise în condițiile legii de consiliile județene, de Consiliul general al Municipiului București ori de consiliile locale.

Imobilele aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale, identificate în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică se înregistrează în baza actelor juridice de dobândire.

Primarul eliberează certificatele necesare realizării lucrărilor de cadastru sistematic în termen de 30 de zile de la solicitare.

Certificatele privind datele din registrul de rol fiscal pot fi emise și sub formă de tabel centralizator întocmit pentru mai multe imobile, la nivel de sector cadastral.

6.2.4.

Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului

Documentele tehnice cadastrale se obțin prin prelucrarea datelor existente în baza de date constituită în urma finalizării lucrărilor sistematice de cadastru.

Documentele tehnice se întocmesc pe sectoare cadastrale și evidențiază situația cadastrală și juridică de fapt, constatată de către comisia care a desfășurat lucrările sistematice de cadastru.

Documentele tehnice constituie temeiul înregistrării din oficiu a imobilelor în cadastru și în cartea funciară.

Art.

318.

Conform

Legii,

primarul

contrasemnează

documentele

tehnice,

anterior recepționării lor de către oficiul teritorial în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

Pentru fiecare imobil, executantul lucrării întocmește un dosar care să conțină următoarele documente, în format analogic (pe suport de hârtie):

a)

fișa de date a imobilului;

b)

copia actului de identitate/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de identificare;

c)

copia legalizată a actului de proprietate. Prin excepție, actele de proprietate emise de primărie și cele existente în arhiva oficiului teritorial se vor depune în copie certificată pentru conformitate;

d)

certificatul de atestare fiscală privind construcțiile fără acte, dacă este cazul;

e)

releveele unităților individuale din construcțiile condominiu, dacă este cazul;

f)

copii ale actelor de stare civilă, după caz;

g)

alte înscrisuri (adeverințe, certificate, etc.).

Numărul dosarului este același cu identificatorul (ID) imobilului pentru care este întocmit.

Documentele menționate se scanează sub forma unui fișier .pdf multipagină. Fiecărui imobil i se asociază astfel un fișier denumit ID.pdf, unde ID reprezintă identificatorul imobilului atribuit de executant în cadrul lucrării sistematice de cadastru.

În cazul unității individuale (UI), denumirea fișierelor .pdf asociate este de forma: ID-Cn-Um.pdf, unde:

ID – identificator imobil,

Cn – litera „C” urmată de numărul de ordine al construcției condominiu,

Um – litera „U” urmată de numărul de ordine al UI din cadrul construcției condominiu.

Releveele executate pentru unitățile individuale din construcțiile condominiu se stochează în fișiere .jpg cu denumirea ID-Cn-Um-Rp.jpg, unde ID, Cn, Um au semnificația de alin. (3), iar Rp reprezintă litera „R” urmată de numărul de ordine al imaginilor.

6.2.5.

Conținutul documentației tehnice a cadastrului sistematic

La finalizarea lucrărilor sistematice de cadastru, se întocmește documentația tehnică a cadastrului care va cuprinde următoarele:

a)

memoriul tehnic cu descrierea lucrărilor executate;

b)

fișierele .cgxml, .pdf, .jpg (dacă este cazul) corespunzătoare imobilelor identificate;

c)

dosarele conținând actele juridice ale imobilelor și releveele unităților individuale din construcțiile condominiu, dacă este cazul;

d)

planurile parcelare;

e)

raportul de control intern al calității;

f)

raportul de monitorizare a campaniei de informare publică, dacă este cazul;

g)

documentele

tehnice

ale

cadastrului:

planul

cadastral,

registrul

cadastral

al imobilelor, opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor și al altor deținători.

Numărul exemplarelor și formatul în care aceste documente se întocmesc se stabilesc în specificațiile tehnice.

În cazul în care actul de proprietate se referă la mai multe imobile, exemplarul original/copia legalizată/copia certificată se atașează la dosarul primului imobil, iar celelalte dosare vor conține copii ale actelor, cu trimitere la ID- ul imobilului în dosarul căruia se află originalul.

6.3.

Verificarea documentației tehnice a cadastrului

Recepția documentației tehnice întocmită ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru este în sarcina comisiei de recepție constituită la nivelul oficiului teritorial în circumscripția căruia se află unitatea administrativ-teritorială și are ca scop verificarea respectării cerințelor din specificațiile tehnice precum și a reglementărilor legale din domeniul cadastrului și publicității imobiliare.

Comisia de recepție este numită prin ordin al directorului general al Agenției Naționale și se compune din specialiști din cadrul oficiului teritorial cu atribuții de verificare și recepție a documentațiilor cadastrale, respectiv de înscriere în cartea funciară.

Verificarea aspectelor tehnice este în sarcina specialistului de cadastru. Acesta realizează verificări în teren pentru stabilirea modului în care au fost realizate măsurătorile și stabilite limitele imobilelor și verifică modul de reprezentare a imobilelor în documentele tehnice și în fișierele .cgxml aferente.

Verificarea actelor juridice este în sarcina registratorului. Registratorul are ca atribuții:

a)

verificarea actelor juridice depuse;

b)

determinarea dreptului de proprietate, coproprietate, de proprietate pe etaje ori apartamente, restrângerile privitoare la proprietate ori la capacitatea de a dispune, sarcinile reale ce grevează imobilul, precum și orice fapt sau raport juridic cu privire la imobil, rezultând din actele juridice depuse.

Lista imobilelor verificate se atașează procesului verbal de recepție a documentației tehnice a cadastrului sistematic. Răspunderea membrilor comisiei de recepție este în limita imobilelor verificate.

Publicarea documentelor tehnice se face la sediul primăriei unității administrativ-teritoriale în cauză iar perioada afișării este de 30 de zile.

Oficiul teritorial stabilește data publicării documentelor tehnice, pe care o comunică în scris Agenției Naționale, executantului și primăriei.

Începerea și încheierea perioadei de afișare a documentelor tehnice sunt consemnate în procese verbale încheiate la sediul primăriei și semnate de către reprezentanții oficiului teritorial și de primar.

În termen de 30 de zile de la afișare, titularii sarcinilor înscrise în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni solicită reînnoirea înscrierii acestora, sub sancțiunea radierii din oficiu a acestora, ca urmare a închiderii registrelor.

Prin

sarcini

se

înțeleg:

ipotecile,

privilegiile,

somațiile,

sechestrele,

litigiile, comandamentele, alte sarcini, înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară.

Cererea de rectificare a informațiilor din documentele tehnice publicate și contestația cu privire la calitatea de posesor se pot face în termen de 30 de zile de la afișare, în scris și cu depunerea documentelor doveditoare.

În cazul formulării unei contestații cu privire la calitatea de posesor, aceasta trebuie însoțită de dovada sesizării instanței competente cu privire la contestarea posesorului înscris în documentele tehnice ale cadastrului (copia acțiunii civile înregistrată la instanță ori certificat de grefă).

În cazul în care soluționarea unei cereri de rectificare implică modificări și ale altor imobile, datele asociate acestor imobile vor fi de asemenea actualizate ori corectate. Rectificarea imobilelor afectate se va dispune prin procesul verbal de soluționare a cererii de rectificare inițiale.

Primirea, înregistrarea și soluționarea cererilor de rectificare și a contestațiilor cu privire la calitatea de posesor se realizează de către comisia de soluționare a cererilor de

rectificare, numită prin decizie a directorului oficiului teritorial. Comisia este sprijinită în activitate de către un reprezentant al executantului lucrărilor și unul din partea primăriei.

Atribuțiile comisiei de soluționare a cererilor de rectificare sunt următoarele, dar fără a se limita la acestea:

a)

acordarea lămuririlor necesare contestatarilor;

b)

înregistrarea cererilor de rectificare și a contestațiilor;

c)

marcarea în documentele tehnice cadastrale a imobilelor contestate;

d)

analiza documentelor depuse de contestatari;

e)

verificarea în teren a imobilelor contestate dacă se consideră că este necesar;

f)

întocmirea

procesului

verbal

de

soluționare

a

cererilor de

rectificare

și

a contestațiilor cu privire la calitatea de posesor.

Înregistrarea cererilor de rectificare și a contestațiilor cu privire la calitatea de posesor se va face într-un registru întocmit în acest scop.

Registrul de înregistrare a cererii de rectificare și a contestațiilor cu privire la calitatea de posesor, cuprinde rubricile: data depunerii cererii, numele și prenumele contestatarului, adresa acestuia, identificatorul imobilului contestat din documentele tehnice publicate, obiectul cererii sau numele posesorului contestat, soluția dată de către comisie în rezolvarea cererii, alte mențiuni.

Comisia soluționează cererile de rectificare prin proces-verbal în termen de 30 de zile de la terminarea perioadei de afișare.

Procesul verbal face parte integrantă din încheierea de înscriere din oficiu în cartea funciară. Împotriva încheierii de carte funciară se poate formula plângere la judecătorie, în termen de 15 zile de la comunicare.

Mai multe cereri de rectificare având ca obiect același imobil pot fi soluționate printr-un singur proces verbal.

În situația în care o cerere de rectificare afectează și alte imobile decât imobilul contestat, prin procesul verbal se va dispune comunicarea soluției tuturor părților interesate.

6.5.

Actualizarea documentelor tehnice

Actualizarea documentelor tehnice, a fișierelor .cgxml, .pdf, .jpg (dacă este cazul) se realizează de către executantul lucrărilor în baza proceselor-verbale de soluționare a cererilor de rectificare și a documentele aferente.

În cazul fișierelor .pdf asociate imobilelor, actualizarea se realizează prin adăugarea la conținutul inițial a documentelor transmise de către comisia de soluționare a cererilor de rectificare în urma soluționării cererilor: procesul verbal de soluționare a cererii de rectificare, cererea de rectificare ori contestația privind calitatea de posesor, documentele doveditoare. De asemenea, executantul integrează în documentele tehnice finale înregistrările efectuate în cărțile funciare în

cadrul înregistrării sporadice, în perioada publicării și în cea de soluționare a cererilor de rectificare/contestațiilor.

Cererile de rectificare, contestațiile și procesele verbale de soluționare a cererilor și registrul cererilor de rectificare se arhivează împreună cu documentele tehnice ale cadastrului.

6.6.

Procedura înscrierii posesorului ca proprietar necontestat

Persoana care posedă un imobil ca proprietar necontestat se înscrie în cartea funciară pe baza procedurii certificării de fapte îndeplinite de notarul public, procedură prin care se constată că posesorul este considerat ca proprietar.

Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat, se îndeplinește de către notarul public, la sesizarea oficiului teritorial, prin eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul de proprietate.

Procedura certificării de fapte îndeplinite de notarul public, prin care se constată că posesorul este considerat proprietar se aplică pentru:

-

imobilele situate în intravilan, fie că acestea sunt împrejmuite sau neîmprejmuite, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul legilor fondului funciar;

-

imobilele împrejmuite situate în extravilan, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul legilor fondului funciar;

-

imobilele neîmprejmuite situate în extravilan, cu excepția celor care au făcut obiectul legilor fondului funciar.

Dispozițiile referitoare la eliberarea certificatului nu se aplică imobilelor neîmprejmuite situate în extravilan care au făcut obiectul legilor fondului funciar, imobilelor aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unității administrativ-teritoriale, imobilelor scoase din circuitul juridic și imobilelor care fac obiectul unui litigiu aflat pe rolul instanțelor de judecată.

Oficiul teritorial întocmește dosarele privind posesorii publicați și necontestați, în vederea sesizării notarului public pentru eliberarea certificatelor de înscriere a posesorilor ca proprietari.

Președintele comisiei de soluționare a cererilor de rectificare eliberează adeverința prevăzută la art. 13 alin. (3) litera a) din Lege.

Registratorul verifică documentele fiecărui dosar, sesizează prin adresă notarul public competent și transmite acestuia dosarele posesorilor.

Înscrierea imobilelor în cartea funciară se face din oficiu, după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare sector cadastral, soluționarea cererilor de rectificare și a contestațiilor și respectiv după închiderea procedurii de verificare și emitere a procesului verbal de recepție a documentelor finale ale cadastrului.

Înscrierea se face în baza documentelor tehnice ale cadastrului, în baza certificatului emis de notarul public conform art. 13 alin. (3) din Lege sau a certificatului de moștenitor emis conform art. 12 alin. (4) din Lege, după caz.

În situația în care nu a fost finalizată procedura de obținere a certificatului privind înscrierea posesorului ca proprietar, în cărțile funciare nou deschise se va nota posesia faptică a posesorilor. Se procedează în mod similar în situația posesorilor ale căror cereri de rectificare, formulate în perioada de publicare a documentelor tehnice pentru dovedirea calității lor de posesori, au fost soluționate de comisia de soluționare a cererilor de rectificare prin procese verbale de admitere.

Deschiderea din oficiu a noilor cărți funciare se efectuează cu preluarea informațiilor afișate și necontestate.

Pentru fiecare imobil se deschide o carte funciară nouă, în format electronic.

În cărțile funciare sunt preluate informațiile din registrul cadastral al imobilelor actualizat cu informațiile obținute în urma soluționării cererilor de rectificare, precum și informațiile din cărțile funciare deschise în perioada desfășurării lucrărilor sistematice, în cadrul înregistrării sporadice.

Documentele care se emit în urma deschiderii cărților funciare sunt:

a)

încheierea de carte funciară;

b)

extrasul de carte funciară pentru informare;

c)

extrasul de plan cadastral.

Încheierea de carte funciară emisă în urma deschiderii cărții funciare electronice, în cadrul lucrărilor sistematice de cadastru, cuprinde:

a)

instituția emitentă;

b)

înscrisul pe care se întemeiază cererea: registrul cadastral al imobilelor, procesul verbal de admitere/respingere a cererii de rectificare, în cazul imobilelor contestate și care au fost afectate în procedura de contestare, respectiv certificatul pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, emis de notarul public ori încheierea de respingere a acestuia;

c)

felul înscrierii: intabulare, înscriere provizorie sau notare;

d)

determinarea exactă a dreptului sau faptului ce se înscrie;

e)

modalitățile drepturilor înscrise;

f)

cotele de proprietate, dacă este cazul;

g)

unitatea administrativ-teritorială în care este situat imobilul;

h)

numărul cadastral și numărul cărții funciare acordate imobilului;

i)

persoanele în folosul cărora se efectuează înscrierea;

j)

sarcinile imobilului, dacă este cazul;

k)

temeiul juridic al înscrierii;

l)

persoanele cărora urmează să li se comunice încheierea;

m)

calea de atac, termenul în care se poate exercita aceasta și instituția la care se depune;

n)

semnătura registratorului.

Înscrierea în cartea funciară electronică cuprinde:

a)

ziua, luna anul și numărul de înregistrare sub care se face înscrierea;

b)

registrul cadastral al imobilelor și înscrisurile menționate în acesta;

c)

numărul certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, emis de notarul public, ori numărul încheierii notariale de respingere a emiterii certificatului;

d)

arătarea dreptului și a modalităților lui sau a faptului juridic ce se înscrie;

e)

titularul dreptului sau al faptului juridic înscris;

f)

cota de proprietate;

g)

prețul, în situația în care este menționat în act.

În cartea funciară se înscrie numai suprafața determinată prin măsurători.

Potrivit Legii, de la data deschiderii cărților funciare electronice, registrele de transcripțiuni-inscripțiuni, vechile cărți funciare, planurile și orice alte evidențe de cadastru și publicitate imobiliară, se înlocuiesc, pentru sectoarele cadastrale ce au făcut obiectul lucrărilor sistematice de cadastru, cu noile cărți funciare și cu noul plan cadastral. Vechile evidențe se păstrează în arhiva oficiului teritorial și pot fi consultate pentru istoric.

După deschiderea cărților funciare, oficiul teritorial va solicita Agenției Naționale prin referat, închiderea evidențelor vechi de cadastru și carte funciară.

Închiderea evidențelor se realizează prin ordin al directorului general al ANCPI, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Planul cadastral rezultat în urma lucrărilor de cadastru sistematic reprezintă unicul suport grafic valabil pentru efectuarea înscrierilor în cartea funciară.

Identificarea și numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legii fondului funciar sau în alte acte de proprietate, planuri și alte evidențe cadastrale și de publicitate imobiliară anterioare deschiderii noilor evidențe de cadastru și publicitate imobiliară, își pierd valabilitatea.

Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice alt motiv nu se mai înscriu în cărțile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea se radiază la cererea proprietarului imobilului, a oricărei persoane interesate sau din oficiu.

În cazul realizării prin tehnologie GNSS a rețelelor geodezice de îndesire se utilizează metoda statică de măsurare.

Coordonatele punctelor rețelelor geodezice de îndesire și de ridicare se obțin prin determinări relative la rețeaua geodezică națională spațială formată din stații GNSS permanente (Clasă A) și borne de îndesire (Clasă B sau Clasă C).

Punctele rețelelor geodezice de ridicare se determină prin metoda statică sau rapid – statică. Rețeaua geodezică de ridicare trebuie să fie sprijinită pe minim două puncte din rețeaua geodezică națională spațială de clasă A, B sau C, într-una dintre următoarele variante: două stații GNSS permanente, două borne de clasă B sau C sau o bornă și o stație GNSS permanentă.

În cazul determinării coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS, se utilizează una dintre următoarele metode de măsurare: rapid-statică sau cinematică.

În cazul realizării lucrărilor de specialitate pe suprafețe care depășesc două hectare, împreună cu punctele de detaliu se determină minimum două puncte de ridicare. Aceste puncte sunt utilizate și pentru autoverificare astfel: se execută redeterminarea lor și în mod cinematic și se compară valorile coordonatelor obținute prin metoda statică și prin cea cinematică, urmărindu-se ca diferențele să se încadreze în toleranțele impuse.

În cazul determinărilor cinematice în mod RTK prin utilizarea de corecții diferențiale provenind de la serviciul specializat ROMPOS sau de la o stație de referință proprie, se atașează documentației următoarele elemente, în format digital:

-

fișierul de tip .log descărcat din receptorul GNSS utilizat la efectuarea determinărilor

-

fișiere text (ASCII) sau în format

.pdf

care conțin informații legate de: numele proiectului, numele/identificatorul punctului determinat, data și ora la care a fost determinat punctul respectiv, varianta de determinare RTK, tipul de soluție pentru coordonatele determinate (care poate fi fixed sau float), coordonatele în sistemul ETRS89 (B, L și h E ) și/sau în sistemul național de referință, însoțite de valorile preciziilor aferente pentru punctele de detaliu determinate.

În cadrul verificării la teren a determinărilor GNSS statice, se analizează:

-

modul de materializare și amplasare a punctelor rețelei geodezice de îndesire și / sau ridicare;

-

modul de întocmire a descrierilor topografice.

Verificarea la birou a determinărilor GNSS cinematice presupune parcurgerea următoarelor etape:

-

se reprelucrează rețeaua, efectuând constrângerea acesteia pe minimum două stații permanente pentru a obține coordonatele punctelor noi în sistem ETRS89;

-

valorile preciziilor coordonatelor punctelor rezultate în urma compensării rețelei constrânse, trebuie să se încadreze în limitele impuse de specificul lucrării;

-

coordonatele astfel obținute se transformă din sistemul ETRS89 în Stereo 1970 utilizând ultima versiune a aplicației TransDat, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale, www.ancpi.ro;

-

se efectuează diferențele dintre coordonatele Stereo 70 obținute de persoana autorizată și cele obținute de oficiul teritorial prin parcurgerea etapelor descrise mai sus. Aceste diferențe trebuie să se încadreze în toleranțele impuse de specificul lucrării.

Verificarea la birou a determinărilor GNSS cinematice presupune parcurgerea următoarelor etape:

-

compararea fișierului de tip .log descărcat din receptorul GNSS utilizat la efectuarea determinărilor, cu fișierul de tip .log (detailed log) corespondent, existent în baza de date a ROMPOS, la care oficiul teritorial are acces. Se urmărește ca soluțiile obținute să fie fixate - de tip ”fixed”, iar coordonatele din documentație să corespundă cu cele din baza de date ROMPOS.

-

verificarea

orientativă

a

ridicării

topografice,

prin

suprapunerea

conturului proprietății pe un suport cartografic existent în baza de date a oficiului teritorial.

Prin verificarea la teren a determinărilor GNSS cinematice se urmărește verificarea poziției punctelor și a preciziei de determinare a acestora. Prin sondaj se redetermină un număr de aproximativ 5% din numărul total al punctelor din documentație. Ulterior se compară coordonatele obținute de persoana autorizată cu cele obținute de către inspector, urmărindu-se ca diferențele să se încadreze în normativele tehnice în vigoare și să fie în concordanță cu specificul lucrării în cauză.

Registrul general de intrare are următoarele funcționalități:

a)

atribuirea numerelor de înregistrare cererilor adresate unui birou teritorial;

b)

asigurarea principiului priorității;

c)

alocarea aleatorie și automată a cererilor către persoanele cu atribuții în soluționarea acestora;

d)

căutarea cererilor înregistrate;

e)

realocarea cererilor înregistrate;

f)

evidențierea stadiului privind soluționarea cererii;

g)

evidențierea modului de soluționare a cererii;

h)

informarea cu privire la exercitarea căii de atac împotriva încheierii de carte funciară;

i)

evidențierea termenului de soluționare a cererii;

j)

evidențierea datei privind transmiterea documentelor rezultate în urma soluționării cererii, părților interesate;

k)

generarea de rapoarte referitoare la informațiile existente în sistem.

Registrul general de intrare păstrează evidența cererilor la nivelul fiecărui birou teritorial.

În partea A a cărții funciare în format de hârtie, imobilul care a făcut obiectul conversiei va fi subliniat, iar la rubrica „Observații” se va indica poziția din partea B, unde se va efectua mențiunea transcrierii, cu precizarea numărului cărții funciare electronice. În mod similar, vor fi subliniate toate pozițiile active, referitoare la imobilul care se transcrie în cartea funciară electronică, din partea B, respectiv C, a cărții funciare în format analog.

În partea B a cărții funciare în format de hârtie, se va efectua următoarea mențiune:

„imobilul de la A+ .... a fost transcris în CF electronică nr. ........ a UAT.

,

-

în baza cererii nr. ........... din data ..............

-

din oficiu”.

În cazul în care în cartea funciară în format de hârtie este înscris un singur imobil sau se transcrie ultimul imobil rămas, la mențiunea de mai sus se va adăuga sintagma „ carte funciară convertită ”. Spațiile libere din cartea funciară în format analog se vor bara.

Conversia cărții funciare a unei unități individuale dintr-un condominiu va fi precedată obligatoriu de conversia cărții funciare a terenului, precum și a cărții funciare colective deschise pentru întreaga construcție. Operațiunea presupune deschiderea a trei cărți funciare electronice, după cum urmează:

a)

cartea funciară electronică a terenului;

b)

cartea funciară electronică a construcției (cartea funciară colectivă). Aceasta reprezintă cartea părților comune ale construcției, în cuprinsul căreia se evidențiază cotele-părți din

coproprietatea forțată și perpetuă ce revin fiecărei unități individuale, precum și modificările intervenite asupra acestora. Cartea funciară colectivă se relaționează cu cartea funciară electronică a terenului;

c)

cartea funciară electronică a unității individuale care se relaționează cu cartea funciară electronică a construcției.

În cartea funciară electronică a terenului aferent unei construcții condominiu, transcrierea drepturilor reale și a celorlalte înscrieri referitoare la cota aferentă unităților individuale, se poate face parțial, pentru fiecare unitate individuală convertită, situația tehnico- juridică a imobilului urmând a se întregi odată cu conversia tuturor unităților individuale din condominiu.

Conversia cărții funciare nu se va realiza în următoarele situații:

a)

imobilul nu este identificat cu număr cadastral sau topografic;

b)

numărul și data cererii de înscriere menționate în cartea funciară lipsesc și nu pot fi identificate;

c)

lipsește înscrierea dreptului de proprietate sau a altui drept real imobiliar ori a titularului acestora din partea B a cărții funciare în format de hârtie;

d)

înscrierile din cărțile funciare vechi, referitoare la imobile situate în extravilan, în zonele care fac obiectul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005), nu au fost actualizate. Fac excepție cazurile în care asupra acestor imobile sunt înscrise construcții.

e)

orice altă situație în care conversia nu poate fi realizată fără alterarea elementelor de fond ale înscrierilor.

Cărțile funciare cu structură atipică, întocmite fără respectarea reglementărilor în vigoare la momentul efectuării operațiunilor de înscriere în cartea funciară, vor fi convertite în măsura în care sunt compatibile cu structura prevăzută de sistemul informatic .

În cazul în care, ulterior conversiei, se constată săvârșirea unei erori materiale, se va proceda la rectificarea sau, după caz, anularea conversiei, din oficiu, conform procedurilor tehnice stabilite de sistemul informatic, dacă nu a fost eliberat nici un document sau acesta nu a fost comunicat părților interesate.

Rectificarea conversiei reprezintă procesul de corectare a eventualelor erori materiale strecurate la conversia cărților funciare în format de hârtie. Rectificarea conversiei reprezintă un proces diferit de rectificarea înscrierilor din cărțile funciare.

Anularea conversiei presupune revenirea la starea anterioară transcrierii informațiilor în format digital, prin ștergerea operațiunilor tehnice efectuate.

Rectificarea sau anularea conversiei se face în baza referatului asistentului registrator, aprobat de registratorul șef sau registratorul coordonator, după caz.

În cărțile funciare în format pe hârtie care au făcut obiectul conversiei nu se mai efectuează înscrieri, acestea păstrându-se în arhiva biroului teritorial cu termen de arhivare nelimitat, fiind asimilate cărților funciare sistate.

-

Termenele pentru soluționarea cererilor care au ca obiect furnizarea serviciilor de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și unitățile sale subordonate sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Oficiile de cadastru și publicitate imobiliară pot stabili propriile termene pentru soluționarea cererilor care au ca obiect furnizarea serviciilor de cadastru și publicitate imobiliară, prin decizie a directorului, fără a se depăși termenele stabilite conform alin. (1).

În cazul în care, printr-o singură cerere, sunt solicitate înscrieri succesive, cererea va fi soluționată în termenul cel mai mare dintre termenele stabilite pentru operațiunile respective. Dacă

înscrierile succesive presupun și intabularea dreptului de ipotecă, va fi ales cel mai scurt termen dintre termenele stabilite pentru operațiunile respective.

-

Solicitarea soluționării unei cereri în regim de urgență se poate face atât în momentul înregistrării acesteia în registrul general de intrare, cât și ulterior.

Termenul pentru soluționarea în regim de urgență se calculează de la data depunerii cererii și a dovezii achitării tarifului de urgență. Dovada achitării tarifului pentru soluționarea unei cereri în regim de urgență se atașează la dosar.

Cererea pentru furnizarea serviciului în regim de urgență, depusă ulterior înregistrării cererii inițiale, se va înregistra în registrul de corespondență, urmând a fi atașată la cererea inițială, împreună cu dovada achitării tarifului de urgență.

În situația în care serviciul solicitat nu poate fi furnizat în termen din cauza lipsei unor documente necesare soluționării cererii, termenul de soluționare se va calcula de la data completării cu datele sau actele solicitate prin nota de completare a dosarului.