Decizia nr. 258/2014

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mihaela Burcea, Nicoleta Neagu, Dorina Bălan și Aurel Simion în Dosarul nr. 1.534/116/2012 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 876D/2013.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 14 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1.534/116/2012, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

5. Excepția a fost ridicată de Mihaela Burcea, Nicoleta Neagu, Dorina Bălan și Aurel Simion cu prilejul soluționării unui litigiu de muncă având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție. În acest sens, arată că prin

art. 25 din Legea nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice s-a prevăzut acordarea dreptului la premiu anual pe anul 2010. Aceste dispoziții au fost abrogate prin

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a intrat în vigoare însă la 1 ianuarie 2011. De asemenea, începând cu aceeași dată a intrat în vigoare și

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , care a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor legii. În baza acestor din urmă dispoziții de lege, nu a mai fost efectuată plata premiului anual pentru anul 2010, deși acest drept fusese câștigat la data de 31 decembrie 2010 și numai plata acestui drept fusese amânată în luna ianuarie 2011. Prin urmare, a fost încălcat principiul neretroactivității legii civile. În susținerea celor arătate, autorii excepției invocă cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko contra Ucrainei.

7. Tribunalul Giurgiu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

8. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului, invocând

deciziile Curții Constituționale nr. 115/2012

și nr.

257/2012 , arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariate ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."

13. Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

Legea nr. 285/2010

reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată la anul 2011. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare".

15. Așadar, deși dispozițiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislației, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora, având în vedere că raportul juridic născut între angajat și angajator nu s-a stins în privința acordării premiului anual pe 2010, odată cu plata lunară a salariului în cursul anului 2011, tocmai din cauza faptului că se contestă o eventuală neexecutare de către angajator a obligației sale privind premiul anual pe 2010, ceea ce califică situația în care se află autorii excepției ca fiind o facta pendentia. În acest sens este

Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012.

16. Referitor la critica de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, excepțiile de neconstituționalitate ridicate prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție fiind respinse ca neîntemeiate.

17. Astfel, prin

Decizia nr. 257 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a reținut că dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , prin conținutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivității legii.

18. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizația de bază, este acordată și în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată același nivel al retribuției, în condițiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20. Cât privește trimiterea pe care autorii excepției au făcut-o în cauză la Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Curtea apreciază că aceasta nu are relevanță în cauză. Astfel, prin hotărârea invocată, Curtea de la Strasbourg a reținut că autoritățile nu pot refuza acordarea unui drept bănesc acordat de lege motivat de faptul că nu există fonduri pentru plata acestora. Or, în ceea ce privește dispozițiile de lege criticate în cauza de față, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2012, a reținut că dreptul la premiul anual pentru anul 2010 a fost acordat, așa cum se arată chiar în cuprinsul

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , sub forma majorărilor salariale ce s-au acordat în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege. Astfel, în mod concret, nu a fost modificată decât modalitatea de acordare a dreptului bănesc solicitat, nefiind vorba despre un refuz al autorităților de acordare a acestuia, așa cum a fost cazul în hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Burcea, Nicoleta Neagu, Dorina Bălan și Aurel Simion în Dosarul nr. 1.534/116/2012 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 mai 2014.