OG nr. 76/1999

ARANJAMENT STAND - BY*)

-------------

Anexate la prezentul**) se afla o scrisoare a ministrului finanțelor și a guvernatorului Băncii Naționale a României, din data de 26 iulie 1999 (scrisoarea), cu un memorandum privind politicile economice (Memorandumul), anexat, precum și o scrisoare, din data de 5 august 1999, a ministrului finanțelor al României, care solicită un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar Internațional, și care stabilesc:

a) obiectivele, politicile și măsurile pe care autoritățile din România intenționează să le adopte pe perioada acestui aranjament stand-by;

b) înțelegerile dintre România și Fond privind analizele care vor fi efectuate asupra progresului înregistrat în realizarea obiectivelor programului și al politicilor și măsurilor pe care autoritățile din România le vor adopta pe perioada aranjamentului stand-by.

Pentru a sprijini aceste obiective și politici Fondul Monetar Internațional acorda acest aranjament stand-by în conformitate cu următoarele prevederi:

1. Până la 31 martie 2000, România va avea dreptul să efectueze cumpărări de la Fond într-o sumă echivalenta cu 400 milioane DST, cu respectarea paragrafelor 2, 3, 4 și 5 de mai jos, fără o analiza ulterioară din partea Fondului.

2. a) Cumpărările efectuate în cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depăși, fără acordul Fondului, echivalentul a 53 milioane DST până la 15 septembrie 1999, echivalentul a 200 milioane DST până la 15 decembrie 1999 și echivalentul a 300 milioane DST până la 15 februarie 2000.

b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unei cumpărări supuse răscumpărării peste cota de 25%, efectuată în cadrul acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilitățile Fondului exprimate în moneda naționala a României.

3. România nu va efectua cumpărări supuse răscumpărării în cadrul acestui aranjament de credit stand-by, care să sporeasca disponibilitățile Fondului în moneda naționala a României peste cota de 25%:

a) pe parcursul oricărei perioade în care datele de la sfârșitul perioadei precedente arata ca:

(i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României; sau

(îi) nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naționale a României; sau

(iii) plafonul pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat; sau

(iv) plafoanele pentru fondurile cumulate de salarii ale sectorului bugetar, regiilor autonome, companiilor naționale și ale întreprinderilor cu cele mai mari pierderi; sau

(v) limita pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci de către bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor; sau

(vi) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadența mai mare de un an; sau

(vii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadența de peste un an până la 3 ani inclusiv; sau

(viii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe pe termen scurt; sau

(ix) plafonul privind arieratele interne la CONEL, ROMGAZ și PETROM; sau

(x) limita minima privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ și PETROM către bugetul general consolidat,

specificate la paragraful 41 din Memorandum și în anexa B la acesta, nu a fost respectat(a); sau

b) dacă, oricând pe perioada aranjamentului stand-by, România acumuleaza orice alte noi arierate externe față de creditorii oficiali; sau

c) după 14 septembrie 1999, 14 decembrie 1999 și 14 februarie 2000, până când se finalizează analizele descrise în paragraful 43 din Memorandum; sau

d) dacă, oricând pe perioada aranjamentului stand-by, România:

(i) impune sau intensifica restricțiile privind efectuarea plăților și transferurilor pentru tranzacțiile internaționale curente; sau

(îi) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau

(iii) încheie acorduri de plati bilaterale care sunt incompatibile cu art. VIII; sau

(iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanța de plati,

numai dacă condițiile stabilite în paragraful 3 a) nu sunt aplicabile cumpărărilor efectuate la sau înainte de 15 august 1999.

În cazul în care România este împiedicată să facă cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by, datorită acestui paragraf, cumpărările vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond și România și dacă s-a ajuns la o înțelegere a circumstanțelor în care cumpărările pot fi reluate.

4. România nu va efectua cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by pe parcursul oricărei perioade în care România are obligații financiare restante către Fond sau esueaza în efectuarea unei rascumparari asteptate: a) în cazul unei cumpărări neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842-(84/165) din Ghidul privind acțiunile de corectare; b) în cazul unei cumpărări destinate sustinerii operațiunilor de reducere a datoriei și a serviciului datoriei, conform Deciziei nr. 9.331-(89/167), asa cum a fost amendata; c) în conformitate cu subparagraful 16 (a) sau cu subparagraful 33 (a) din Decizia nr. 8.955-(88/126), asa cum a fost amendata, privind facilitățile de finanțare contingente și compensatorii; sau d) în conformitate cu secțiunea 2, paragraful (f) din Ghidul referitor la sprijinul Fondului pentru constituirea fondurilor de stabilizare monetara.

5. Dreptul României de a se angaja în tranzacții acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai în ceea ce privește cererile primite de către Fond după: a) declararea oficială a neeligibilitatii; sau b) decizia Consiliului executiv de a suspenda tranzacțiile fie în general, fie în vederea luării în considerare a unei propuneri făcute de un director executiv sau de directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficială a eligibilității României. Când este data notificarea neeligibilitatii oficiale sau a deciziei de luare în considerare a propunerii, în conformitate cu acest paragraf, cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate numai după consultări între Fond și România și după ce se ajunge la o înțelegere cu privire la circumstanțele în care astfel de cumpărări pot fi reluate.

6. Cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate în monedele altor membri, selectate în concordanta cu politicile și procedurile Fondului, cu excepția cazului în care, la cererea României, Fondul este de acord sa furnizeze DST la momentul cumpărării.

7. România va plati un cost pentru acest aranjament stand-by în conformitate cu deciziile Fondului.

8. a) România va rascumpara suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumpărare în cadrul acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile Statutului și cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare la rascumpararile efectuate pentru îmbunătățirea balanței de plati și a poziției rezervei valutare ale României.

b) Orice diminuare a sumei în moneda României, deținută de către Fond, va reduce sumele supuse răscumpărării prevăzute în acest paragraf, în conformitate cu principiile aplicate de Fond pentru acest scop la momentul reducerii.

9. Pe perioada aranjamentului stand-by România va rămâne în strânsă consultare cu Fondul. Aceste consultări pot include corespondenta și vizite ale oficialilor Fondului în România sau ale reprezentanților României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale sau date solicitate de Fond, informațiile pe care Fondul le solicita în legătură cu progresul realizat de România în atingerea obiectivelor și politicilor stabilite în scrisoare și în Memorandum.

10. În conformitate cu al doilea paragraf al scrisorii, România va consulta Fondul în ceea ce privește adoptarea oricărei măsuri ce poate fi necesară, la inițiativa Guvernului sau oricând directorul general solicita consultarea din cauza nerespectării oricăruia dintre criteriile menționate în paragraful 3 de mai sus sau când directorul general considera ca este necesară o consultare asupra programului. În plus, după încheierea perioadei aranjamentului, atâta timp cat România are cumpărări restante în tranșele superioare de credit, Guvernul va avea consultări periodice cu Fondul, la inițiativa Guvernului sau la cererea directorului general, referitor la politicile României privind balanța de plati.

Domnului Michel Camdessus

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington DC 20431

26 iulie 1999

Stimate domnule Camdessus,

România se confrunta cu o situație economică foarte dificila, asa cum o arata dezechilibrul mare extern, declinul producției și investițiilor, precum și slabiciunile structurale ale sectorului bancar și al întreprinderilor. De aceea, de-a lungul ultimelor câteva luni, în cooperare cu F.M.I. și Banca Mondială, am formulat și am început sa implementam un program cuprinzator de stabilizare și reforma, menit sa micșoreze deficitul contului curent extern, astfel încât să se recastige încrederea pieței, să se reducă inflatia și să se pună bazele unei redresari economice sustenabile. Programul nostru pentru realizarea acestui obiectiv dublu, de stabilizare și reforma, este descris în detaliu în Memorandumul Guvernului României privind politicile economice, anexat la aceasta scrisoare. Pentru sprijinirea acestui program, solicitam prin prezenta, în numele Guvernului României, un aranjament stand-by în valoare de 400 milioane DST, cu data expirării pe 31 martie 2000.

Suntem încredințați ca politicile și măsurile descrise în Memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata sa luam măsuri suplimentare și sa cautam noi înțelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a tine programul în parametri. Guvernul României va rămâne în strânsă consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultări, și va furniza Fondului toate informațiile solicitate de acesta pentru a evalua implementarea programului. Recunoastem în aceasta privinta ca datele statistice economice corecte și furnizate la timp sunt esențiale pentru analiza politica și pentru monitorizarea realizarilor în cadrul programului și de aceea vom acordă prioritate maxima elaborării acestor statistici. Programul va fi analizat de Fond până la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 și 15 februarie 2000. În timpul primei analize dintre acestea se va conveni cu privire la bugetul rectificat pentru anul 1999, iar cea de-a doua analiza va constitui un prilej pentru a ajunge la înțelegeri privind proiectul bugetului pentru anul 2000.

Ai dumneavoastră sinceri,

Decebal Traian Remes,

ministrul finanțelor

Mugur Isarescu,

guvernatorul Băncii Naționale a României

MEMORANDUMUL GUVERNULUI ROMÂNIEI

privind politicile economice

I. Introducere

1. Acest memorandum stabilește obiectivele și politicile economice ale Guvernului României pentru anul 1999. Programul economic descris mai jos este cuprinzator ca domenii și include politicile pentru soluționarea atât a dezechilibrelor macroeconomice acute, cat și a problemelor structurale din sectorul întreprinderilor și cel bancar.

II. Cadrul general

2. Performanta economică a României din anii '90 a fost dezamagitoare, după cum arata creșterea sa economică negativa din ultimii ani și persistenta unor dezechilibre externe mari. Deficitele fiscale mari și slabiciunile structurale nesolutionate din sectorul întreprinderilor și cel bancar stau la baza acestor probleme.

3. Produsul intern brut (P.I.B.) real a continuat sa scada în 1998 - cu un procent estimat de 7,3% față de 6,9% în 1997 - și o producție industriala înregistrând o scădere deosebit de puternica. Cu toate acestea, deficitul contului curent a crescut în 1998 cu aproape jumătate, la o valoare estimată de 3 miliarde dolari S.U.A. (8% din P.I.B.). Aceasta a fost în principal rezultatul inrautatirii dramatice a competitivitatii externe: salariile exprimate în dolari și costurile unitare relative ale forței de muncă (față de principalii parteneri comerciali) au crescut semnificativ în 1998 (cu 26% și, respectiv, 38%), pe fundalul intensificării concurentei din partea exportatorilor din Asia de Est. În același timp România a înregistrat un progres prin reducerea inflației de la 150% la sfârșitul anului 1997 la 41% la sfârșitul anului 1998.

4. Ingrijorarile pieței legate de poziția externa a României - asa cum sunt reflectate în scăderea calificativelor de țara de către principalele agenții de rating și în marjele uriase incluse în ratele dobânzilor asupra datoriei guvernamentale existente - au contribuit la diminuarea puternica a intrărilor de capital în contul datoriei. În aceste condiții, Banca Naționala a României (B.N.R.) a constatat ca este din ce în ce mai dificil de a rezista presiunilor de depreciere a cursului de schimb al leului și de diminuare a rezervelor ei valutare, cu toate ca ratele dobânzilor au rămas destul de ridicate.

5. Aceste evolutii economice nefavorabile au fost, în principal, consecința unei combinatii de politici financiare neechilibrate și a slabiciunilor structurale din sectorul întreprinderilor și din cel bancar.

În mod specific, deficitul bugetar, excluzând veniturile din privatizare, a rămas destul de ridicat, la aproximativ 5,7% din P.I.B. în anul 1998. Mai mult, deficitul înregistrat exclude deficitele cvasifiscale substanțiale în contul pierderilor sectorului întreprinderilor de stat și creditele neperformante aferente din portofoliile băncilor de stat. Politica monetara a contribuit la diminuarea inflației, dar cu prețul unei mari aprecieri reale a leului.

Aceasta a atras după sine dobânzi destul de mari, care reflecta anticipari inflationiste persistente, împrumuturi neperformante ale băncilor cu probleme, precum și cereri mari de împrumuturi ale bugetului.

6. În domeniul politicilor structurale, progresul legat de restructurarea și privatizarea băncilor și a întreprinderilor a fost limitat încă de la începutul reformei, în pofida intensificării eforturilor spre sfârșitul anului 1998. Pe lângă alocarea necorespunzătoare a resurselor și sufocarea activității economice, aceasta a incurajat indisciplina financiară printr-o slabă administrare a societăților, asa cum se vede din creșterile exagerate de salarii pe fundalul pierderilor înregistrate în productivitatea muncii. Aceste evolutii au fost determinate de sectorul public: salariile în regiile autonome și în companiile naționale au crescut semnificativ mai repede decât pe ansamblul economiei.

7. Situația economică a României s-a agravat din cauza recentului conflict din Republica Federala Iugoslavia, din cauza, în primul rând, a stoparii comerțului cu țările vecine, ca și a legăturilor de transport din regiune. Estimarile preliminare arata un impact negativ asupra balanței de plati de ordinul a cel puțin 200 milioane dolari în 1999.

III. Politici macroeconomice și financiare

A. Strategia de baza și obiectivele

8. Fără o intarire majoră a politicilor economice, perspectivele pentru restul anului 1999 și în continuare vor fi precare. Deficitul contului curent va rămâne mare și, legat de vârful de plati aferente serviciului datoriei externe, efectuate în mai și iunie, și de scăderea în consecința a rezervelor valutare, ar putea intensifica presiunile de pe piața valutară. Mai mult, o refacere economică sustenabila va rămâne evaziva atâta timp cat politica monetara continua să fie impovarata de deficite fiscale și cvasifiscale mari și de cresteri excesive de salarii, iar ineficientele din sectorul întreprinderilor și din cel bancar nu sunt abordate în mod decisiv.

9. Prin urmare, programul nostru economic pentru anul 1999 are ca obiective diminuarea deficitului contului curent, scăderea în continuare a inflației și stabilirea condițiilor pentru o creștere susținută, pe baza unui set cuprinzator de politici macroeconomice și structurale. Progresul rapid în realizarea acestor obiective va ajuta la întărirea încrederii în politici și la refacerea accesului României la piețele financiare internaționale. Politicile macroeconomice se vor concentra pe consolidarea fiscală și restrictionarea salariilor, pentru a limita cererea interna și a îmbunătăți competitivitatea și, totodată, pentru a despovara politica monetara. În paralel, vom urmări realizarea unei reduceri decisive a pierderilor întreprinderilor publice, care au subminat în trecut eforturile de stabilizare și au împiedicat creșterea, prin restructurarea și privatizarea accelerata a băncilor și întreprinderilor de stat.

10. În mod specific, programul tinteste o reducere a deficitului contului curent cu 0,8 miliarde dolari S.U.A. la 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.) în 1999 și o creștere a rezervelor valutare ale B.N.R. cu 0,5 miliarde dolari S.U.A. Cu toată deprecierea accelerata a leului de la finele anului 1998, anticipam o reducere în continuare a inflației, indicele prețurilor de consum (IPC) la 12 luni, la aproximativ 38% până la sfârșitul anului 1999. P.I.B. real este proiectat sa scada cu încă 3,5% în 1999, ca efect al capacității ineficiente largite și al pierderii temporare a piețelor-cheie de export din regiune, care se asteapta să fie parțial compensata prin schimbarea destinației cheltuielilor, datorată îmbunătățirii competitivitatii costurilor exporturilor românești și a inlocuitorilor importului. Se asteapta totuși ca producția sa atinga pragul cel mai scăzut în 1999, după care să fie reluată creșterea pozitiva în anul următor, ca rezultat al combinatiei îmbunătățite de politici.

11. Pentru atingerea acestor obiective programul va urmări: a) reducerea semnificativă a deficitului bugetului consolidat în anul 1999; b) limitarea creșterii salariului nominal din sectorul de stat cu mult sub rata inflației și a deprecierii leului; c) menținerea condițiilor severe la acordarea creditelor, în concordanta cu scăderea în continuare a inflației și stabilitatea în general a cursului de schimb, după deprecierea accelerata de corectare din ultimele luni; și d) reducerea pierderilor întreprinderilor din sectorul public și creșterea rolului sectorului privat în economie, în special prin privatizarea și restructurarea accelerata a sectorului întreprinderilor și a celui bancar.

B. Politica fiscală

12. Programul nostru fiscal are ca obiectiv o reducere a deficitului bugetului general consolidat (excluzând veniturile din privatizare și donațiile) la 3,9% din P.I.B. în 1999, de la 5,7% din P.I.B. în 1998. Creșterea finanțării externe va permite rambursări ale datoriei interne de 1,1% din P.I.B. în 1999 față de împrumuturile interne de 3,0% din P.I.B. în anul anterior. Vom monitoriza acest obiectiv pe baza plafoanelor pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat (a se vedea anexa B-III). Ajustarea fiscală urmărită va ajuta la diminuarea deficitului contului curent și va reduce necesitatea finanțării inflationiste, luând în considerare gradul scăzut de monetizare al economiei românești și necesitatea refinantarii titlurilor de stat existente, echivalenta cu 5% din P.I.B. Programul presupune ca sumele din privatizare, echivalente cu 1,1% din P.I.B. în 1999, pot fi tratate ca venituri bugetare; orice sume suplimentare din privatizare vor fi folosite pentru refinantarea datoriei publice interne.

13. Atingerea unei astfel de ajustari fiscale ambitioase - în timp ce se permit costuri de restructurare mai mari și protejarea sectoarelor critice ale economiei - va fi dificila din cauza contractiei economiei și măsurilor luate anul trecut pentru reducerea impozitării directe. Măsurile adoptate recent privind veniturile includ: suspendarea facilităților fiscale pentru investitori (promulgate anterior); o creștere a contribuțiilor la asigurările sociale; introducerea taxelor de autorizare pentru comerțul cu băuturi alcoolice, tutun și alte produse; majorarea valorilor estimate la care se aplică impozitul pe proprietate; și o creștere de 70% a accizelor la produsele petroliere. Totuși întârzierile în adoptarea unora dintre aceste măsuri fiscale, împreună cu amendamentele la bugetul pe 1999, asa cum a fost aprobat de către Parlament, au majorat efectiv deficitul fiscal peste obiectivul din program. În mod specific, alocația bugetară pentru cheltuielile cu reforma a fost, în mare parte, atribuită unor scopuri care nu sunt legate de reforma - o subvenție pentru compania de transport de călători pe calea ferată, precum și alte subvenții pentru agricultura, întreprinderi mici și mijlocii și fonduri pentru recapitalizarea EXIMBANK - echivalenta cu 1,1% din P.I.B. Ca rezultat, cheltuielile pentru restructurarea băncilor (îndeosebi pentru BANCOREX), estimate la aproximativ 2% din P.I.B. în 1999, nu au fost prevăzute în buget.

14. De la aprobarea de către Parlament a bugetului, la mijlocul lunii februarie, am intarit politica fiscală pentru a asigură realizarea obiectivelor programului. Pe partea veniturilor, vom continua și vom revigora acțiunea de colectare a tuturor impozitelor datorate. Mai mult, am decis sa eliminam în continuare excepțiile care afectează impozitul pe profit, T.V.A., accizele și taxele vamale. Pe lângă impactul pozitiv asupra veniturilor, de 0,5% din P.I.B., acesta este un nou pas în transformarea sistemului nostru fiscal într-unul mai echitabil și eficient. În special, pe baza unei ordonanțe, care a fost adoptată de Guvern la 24 iunie 1999, ca o preconditie pentru luarea în considerare a acestui program de către directorii executivi ai Fondului, am suspendat prevederea privind amortizarea accelerata; am anulat exceptarile la impozitul pe profit și reducerile pentru asigurări, construcții și activitățile de sponsorizare, precum și pentru activitățile comerciale ale organizațiilor non profit; am impus o rata standard pentru T.V.A. la serviciile turistice; am eliminat reducerea accizelor pentru produsele din tutun fabricate în România; am eliminat toate excepțiile temporare la tariful de import; și am eliminat excepțiile vamale privind importul de autovehicule de către organizațiile non profit. Accizele la alte produse decât cele petroliere au fost, de asemenea, majorate cu 25% . Realizand continuarea experienței cu plățile neperformante ale întreprinderilor mari de stat, Guvernul a decis în prezent sa pună în aplicare o schema de executare silită privind arieratele fiscale ale CONEL, ROMGAZ și PETROM. Astfel, arieratele lor fiscale la bugetul general consolidat vor fi reduse cu 2.000 miliarde lei până la sfârșitul anului 1999 (vezi anexa B-VIII). Guvernul nu va implementa nici o reducere de impozit decât după consultări cu Fondul și numai dacă măsurile de acoperire a insuficienței veniturilor bugetare care rezultă au fost implementate. În particular, ne vom abține de la luarea în considerare a recentelor propuneri de reducere a impozitului pe salariu și a T.V.A. înainte de prima analiza a programului.

15. Pe partea cheltuielilor, date fiind dificultățile cu care ne-am confruntat în limitarea alocațiilor pentru salarii în primele 4 luni ale anului 1999, Guvernul a adoptat, la începutul lunii iunie, o ordonanța care limitează alocațiile lunare pentru salarii în sectorul bugetar la un nivel în concordanta cu realizarea alocației anuale de 21,4 trilioane lei. De asemenea, alocațiile pentru subvenții, de 2,7 trilioane lei, pentru agricultura, industrie și întreprinderi mici și mijlocii și pentru recapitalizarea EXIMBANK au fost inghetate și 400 miliarde lei au fost reduse din subvenția pentru transportul pe calea ferată, pentru ca bugetul sa absoarba costurile cu prioritate mai mare pentru restructurarea bancară. De asemenea, Guvernul a decis sa reducă alocațiile bugetare pentru cheltuielile materiale și de capital cu 1 trilion lei și, respectiv, 400 miliarde lei. Mai mult, Guvernul va respecta strict alocațiile nominale de cheltuieli bugetare prevăzute în program, chiar dacă se va confrunta cu o inflație mai mare decât cea anticipata inițial, cu excepția catorva domenii în care unele depășiri vor fi inevitabile, asa cum se descrie mai jos. În sfârșit, Guvernul se va abține sa utilizeze depozitele F.P.S. drept colaterale pentru împrumuturile băncilor comerciale, acordate întreprinderilor de stat (a se vedea anexa B-IV).

16. Considerentele pentru protecția socială, legate de deteriorarea mediului economic, vor avea probabil ca rezultat depășirea cheltuielilor pentru pensii, plati compensatorii și salarii. În prezent se prevede o creștere a cheltuielilor pentru pensii cu 6,2% în termeni reali comparativ cu 1998, în conformitate cu intenția noastră de a decomprima structura pensiilor, și o creștere de 3,5% a numărului pensionarilor. În plus, cheltuielile legate de șomaj (alocațiile de șomaj și plățile compensatorii clasificate drept cheltuieli pentru reforma) se prevede acum sa crească la 1,5% din P.I.B., reflectand o rata a somajului mai mare decât cea preconizata, precum și cheltuieli suplimentare cu pachetele compensatorii, pe care speram să le finantam în principal printr-o donație de la Uniunea Europeană. Ca o reflectare parțială a creșterii mari a contribuțiilor pentru asigurări sociale (cu 11%), am decis, de asemenea, sa asiguram alocații suplimentare de 12% pentru salarii. Cheltuielile legate de reforma economică sunt prevăzute acum sa insumeze 2,6% din P.I.B., pentru restructurarea băncilor, plățile compensatorii și închiderea de mine. În sfârșit, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt în prezent conservator estimate sa insumeze 6,6% din P.I.B., în conformitate cu o posibila recastigare treptata a încrederii care ar putea împiedica dobânzile sa scada rapid corelat cu inflatia.

17. Poziția fiscală de mai sus este încă supusă unei incertitudini considerabile și riscului, care pot reclama măsuri suplimentare pentru a asigura menținerea programului fiscal în coordonatele sale. Contractia economică continua poate să submineze veniturile fiscale; costul restructurării băncilor ar putea depăși cu mult 2% din P.I.B. prevăzut în program; somajul ar putea crește chiar mai mult, solicitând plata unor ajutoare suplimentare de șomaj, iar ratele de dobânda ar putea sa nu înregistreze nici chiar scăderea foarte modesta proiectata în prezent, declansand plati mai mari de dobânzi. De asemenea, comprimarea cheltuielilor în termeni reali este posibil să aibă loc ca urmare a atacului din mai multe direcții. Pentru a facilita măsuri preventive rapide, a fost introdus un sistem cuprinzator de monitorizare bugetară, asa cum este descris într-un memorandum tehnic. Într-adevăr, Guvernul a identificat deja o lista de măsuri pentru situații neprevăzute, pe care este gata să le ia în cazul în care situația fiscală s-ar inrautati. Acestea includ reduceri în continuare ale cheltuielilor de capital - care sunt facilitate de natura de autofinanțare a fondurilor de investiții, care în prezent conduc la nerealizari de venituri - și colectarea energica a datoriei existente. În plus, Guvernul va rezista presiunilor pentru o rectificare timpurie a alocațiilor de cheltuieli bugetare pentru a face fața unei inflatii mai mari. Acordul asupra rectificarii bugetului va fi subiectul primei analize în cadrul aranjamentului stand-by.

18. În ceea ce privește anul 2000, vom avea ca obiectiv o imbunatatire în continuare a echilibrului general fundamental al bugetului consolidat, astfel încât sa nu fie puse în pericol refacerea economică și credibilitatea politicilor. Data fiind necesitatea cheltuielilor în continuare pentru reforma economică pe termen mediu, va fi esențial să se consolideze colectarea veniturilor printr-o intarire generală a regimului fiscal. Aceasta implica lărgirea bazei de impozitare, astfel încât distribuția poverii fiscale să fie îmbunătățită. În acest scop, am început, cu asistența de la Fond și Banca Mondială, sa reformam actualul sistem distorsionat și inechitabil de impozitare directa prin introducerea unui impozit pe venitul global și reformarea impozitului pe profitul întreprinderilor. Aceasta va permite Guvernului să justifice eliminarea multitudinii de facilități acordate ad-hoc - stabilite prin legile nr. 92 și 241 - și sa abordeze corespunzător problema stimulentelor generalizate pentru încurajarea investițiilor fără erodarea excesiva a bazei de impozitare. Cu aceasta acțiune în curs am adoptat un moratoriu privind autorizarea investitorilor prin recenta ordonanța privind investițiile strategice până când o misiune comuna din partea Băncii Mondiale și a Fondului poate să ne furnizeze recomandări alternative privind îmbunătățirea mediului pentru investiții. Se va ajunge la înțelegeri privind cadrul revizuit de facilități pentru investitori în timpul celei de-a doua analize a aranjamentului stand-by. O limitare efectivă a erodarii bazei impozabile prin mijloacele acestui moratoriu a fost o preconditie pentru luarea în considerare a acestui program de către Consiliul directorilor executivi ai Fondului și a fost implementata la 3 iunie 1999.

19. Având în vedere constrangerile bugetare, caracterizate prin resurse disponibile limitate și pretenții crescande asupra acestora, va fi necesar ca în anii următori să se facă o mai mare selecție a proiectelor de cheltuieli. Pentru a orienta deciziile în acest domeniu, vom începe, până în septembrie 1999, sa lucram la analiza și rationalizarea cheltuielilor publice, cu asistența de la Banca Mondială și Fond. Alocațiile de cheltuieli vor trebui sa reflecte prioritățile României, în special sectoarele sociale-cheie și infrastructura. În aceasta privinta, Guvernul va rezista presiunilor pentru lărgirea programului de acordare a tichetelor de masa. Mai mult, proiectele cu cheltuieli mari de tichete, precum și cele pentru tehnica militară și construcția de locuințe, de exemplu, vor fi analizate cu atenție, pentru a fi siguri ca astfel de scheme nu compromit obiectivele efortului de stabilizare.

C. Politica monetara și a cursului de schimb

20. Obiectivele-cheie ale politicii monetare vor fi reducerea inflației, astfel încât să se păstreze avantajele de competitivitate realizate prin deprecierea recenta, și stabilizarea treptata a cursului de schimb al leului datorită importantei acestuia ca ancora nominală. Dat fiind mediul nefavorabil, caracterizat prin anticiparile inflationiste persistente, printr-un sistem bancar fragil, prin nesiguranta determinata de plățile mari ale serviciului datoriei și presiunea de reducere a rezervelor valutare oficiale, îndeplinirea acestor obiective va reclama un efort determinant din partea B.N.R.

21. B.N.R. va menține condiții monetare foarte severe, în special în următoarele luni, și va trece cu atenție la restructurarea băncilor pentru a stopa efectele negative sistemice și macroeconomice. Vor exista unele posibilități de realizare a unei reduceri treptate și susținute a ratelor dobânzii în a doua jumătate a anului, pe măsura ce nesiguranta privind sectorul extern va fi depășită și încrederea pieței în politici se va îmbunătăți. Programul stabilește limite maxime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R. și plafoane pentru activele sale interne nete, desemnate drept criterii de performanță în cadrul aranjamentului stand-by (anexa B-I și B-II). În cazul în care creșterea bazei monetare va fi mai mare decât cea programata ca urmare a superperformantelor externe, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului și va reexamina aceste obiective ținând seama de evoluția poziției fundamentale externe și de progresul obținut în reducerea inflației. Dacă, pe de altă parte, presiunile de depreciere vor aparea, B.N.R. va majoră în continuare ratele dobânzii și vom proteja rezervele valutare printr-o inasprire generală a tuturor politicilor financiare.

22. Menținerea unei politici monetare severe va fi complicata de nevoia efectuării operațiunilor de restructurare a băncilor, care va implica injectii mari de lichiditate, ce ar putea fi dificil de sterilizat într-un climat de încredere redusă în leu și în sistemul bancar. Aceasta, în special, datorită faptului ca în prezent B.N.R. se bazează, în principal, pe operațiunile de preluare de depozite pentru retragerea lichidității. Aceste operațiuni s-au dovedit a fi un instrument relativ ineficient în condițiile actuale ale pieței pentru ca pun B.N.R. în poziția de debitor net față de sectorul bancar, obligat sa reactioneze pasiv la ofertele de depozit ale băncilor. În plus, abilitatea noastră de a conduce operațiuni de open-market este într-o anumită măsura franata de structura termenilor obligațiunilor din portofoliul B.N.R. Astfel, cu o oarecare opoziție, B.N.R. este gata sa majoreze rezervele minime obligatorii la 20% de la 15%, începând cu 15 iulie 1999, temporar, în scopul facilitării operațiunii de sterilizare. În ceea ce privește depozitele în valută, această măsură are avantajul suplimentar al reducerii, într-o oarecare măsura, a expunerii nete a sistemului bancar. Pentru a reduce efectele perturbatoare ale acestei măsuri, B.N.R. a majorat simultan remunerarea rezervelor obligatorii la un nivel mai apropiat de nivelul ratelor medii ale dobânzilor băncilor comerciale pentru depozite. Majorarea ponderii rezervelor obligatorii poate crea nevoia băncilor de acces la facilitatea Lombard la B.N.R. Pe baza condițiilor de pe piața monetara și a băncilor individuale, B.N.R. este pregatita sa satisfacă aceste cereri la rate ale dobânzii superioare celor care prevalează pe piața interbancara. În sfârșit, intentionam sa institutionalizam o piața secundară pentru titlurile de stat, ca modalitate de sporire a eficientei politicii monetare.

D. Politica veniturilor și disciplina financiară

23. Politica veniturilor va juca un rol esențial în restrangerea cererii interne și în îmbunătățirea rentabilitatii întreprinderilor și a competitivitatii externe. În acest scop, intentionam sa introducem cu strictețe plafoane pentru salariile nominale în domeniul administrației de stat, regiilor autonome și al companiilor naționale și la cele 24 dintre cele mai mari societăți comerciale cu pierderi, care, împreună, reprezintă aproximativ 30% din totalul forței de muncă înregistrate în economie. În mod specific:

* Conform programului fiscal revizuit pentru anul 1999, creșterea fondului de salarii nominal brut pentru sectorul bugetar va fi limitată la 28%, implicând o reducere cu 9% în termeni reali pe baza creșterii proiectate a prețurilor de consum.

* În conformitate cu legea bugetului (art. 29), fondul anual de salarii brute din regiile autonome și companiile naționale va fi limitat la echivalentul a de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998; aceasta presupune o majorare cu 16% a fondului salariilor nominale ale acestor societăți, ceea ce reprezintă o reducere cu 18% în termeni reali; bugetele acestor entități au fost aprobate de Guvern în luna mai 1999.

* Pe baza unei ordonanțe de urgență, adoptată la 8 aprilie, fondul de salarii brute nominale pe anul 1999 pentru cele 24 dintre cele mai mari societăți comerciale cu pierderi a fost limitat la de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998.

Anticipam ca politica descrisă mai sus va frana evoluția salariilor în economia generală în mare, pe lângă sectoarele direct afectate de aceasta. În aceasta privinta, trebuie notat faptul ca F.P.S. a emis instrucțiuni pentru reprezentanții săi în adunările generale ale acționarilor din toate societățile comerciale din portofoliul sau pentru a limita salariile în conformitate cu legea bugetului. Am stabilit plafoane cumulative trimestriale privind fondul de salarii brut în sectorul bugetar, regii autonome, companii naționale și la 24 dintre cele mai mari societăți comerciale. Aceste plafoane vor constitui criterii de performanță în cadrul aranjamentului stand-by (vezi anexa B-IX).

24. Pentru o disciplina financiară mai mare a întreprinderilor, vom implementa, de asemenea, în forta și consistent, o politica de sistare a furnizarii de energie de către CONEL și ROMGAZ și a livrărilor de petrol de către PETROM către întreprinderile care nu își plătesc datoriile. Totalul arieratelor existente față de aceste 3 entități insuma 10,6 trilioane lei la sfârșitul lunii februarie 1999, care constituie un plafon pentru valoarea acestor arierate pentru întregul sold al anului 1999. Acest plafon reprezintă, de asemenea, un criteriu de performanță în cadrul aranjamentului stand-by.

E. Balanța de plati și administrarea datoriei externe

25. Deficitul contului curent este prognozat sa scada în 1999 de la un nivel de 3,0 miliarde dolari S.U.A. la aproximativ 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.), pe baza reducerii deficitului fiscal și a unei substanțiale îmbunătățiri a competitivitatii externe. Dat fiind acest deficit al contului curent, soldul prognozat al contului de capital și creșterea stabilită pentru activele externe nete, golul de finanțare pentru 1999 este prognozat la 1,0 miliarde dolari S.U.A., care poate fi acoperit prin sprijinul excepțional pentru balanța de plati, acordat de creditorii oficiali (Banca Mondială, Uniunea Europeană și Fondul).

26. Anul 1999 cunoaște o creștere a plăților pentru serviciul datoriei externe, datorită parțial celor 0,8 miliarde dolari S.U.A., obligații ale serviciului datoriei externe pentru obligațiunile emise de B.N.R. Rata serviciului datoriei externe este prognozata sa crească de la 22% în 1998 la 29% în 1999 și să se stabilizeze la un nivel cu puțin peste 20%, pe termen mediu. În scopul împărțirii poverii între creditorii oficiali și cei privati, analizam în prezent cu creditorii privati asigurarea unei noi finanțări, în valoare de 0,6 miliarde dolari S.U.A., echivalenta cu 80% din obligațiunile externe scadente ale B.N.R. Aceasta refinantare va fi realizată în doua etape: vom asigura o noua finanțare, în valoare de 350 milioane dolari S.U.A. de la creditori privati, ca o preconditie, înainte ca Consiliul directorilor executivi ai F.M.I. sa ia în considerare aranjamentul stand-by la începutul lunii august 1999, iar restul de 250 milioane dolari S.U.A. va fi obținut din surse private, înainte de prima examinare a realizării programului, în septembrie 1999. Vom contracta ambele împrumuturi de la creditori privati, cu o structura a scadentelor de cel puțin 2 ani, și ambele vor avea risc pur românesc (adică nu vor fi garantate).

27. Pentru a evita exacerbarea plăților pentru serviciul datoriei pe termen mediu, vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu și lung la 3,1 miliarde dolari S.U.A. în 1999, cu un subplafon de 0,8 miliarde dolari S.U.A. pentru împrumuturile cu scadente între 1-3 ani (vezi anexa B-V și B-VI). Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile (inclusiv cele legate de apărare) contractate de Guvern, B.N.R., bănci și întreprinderi de stat. Împrumuturile externe ale entitatilor publice locale vor fi strict controlate și vor necesita aprobarea expresă a Ministerului Finanțelor. Ca un criteriu de performanță, în cadrul aranjamentului stand-by vom asigura ca în perioada programului sa nu se înregistreze arierate de plati externe către creditorii oficiali.

28. În ultimul trimestru al anului 1998 ne-am confruntat cu încercări ale investitorilor străini în România de a pune în aplicare clauza de "put option" (solicitarea de rambursare anticipata) a obligațiunilor/creditelor contractate de una dintre regiile autonome (RENEL/CONEL) și una dintre băncile de stat (BANCOREX). În consecința, ca o chestiune de principiu și pentru a evita plati neplanificate în cadrul serviciului datoriei externe, vom limita contractarea de instrumente pentru datoria Guvernului, care au încorporate în ele clauza "put option".

29. În perioada aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii valutare sau nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple și nu vom impune sau intensifica restrictii la import din ratiuni de balanța de plati sau fiscale. În legătură cu aceasta, ne-am angajat sa eliminam suprataxa la import până la sfârșitul anului 1999, după ce a fost redusă la 4% la 1 ianuarie 1999. Eliminarea suprataxei va fi un subiect în cadrul celei de-a doua analize. Mai mult, nu vor fi încheiate noi acorduri bilaterale de plati care nu sunt conforme cu art. VIII. Am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia pentru reglementarea arieratelor externe în discuție și vom continua aceste discuții pentru a soluționa aceasta chestiune într-o maniera consistenta cu obiectivele programului nostru.

IV. Reforma structurală și politica socială

30. Am ajuns la un acord cu Banca Mondială asupra unui program de reforme structurale, concentrat pe restructurarea bancară, privatizare și reducerea pierderilor din sectorul public; programul va fi sprijinit de un împrumut de ajustare a sectorului privat (PSAL) în valoare de 300 milioane dolari S.U.A., care a fost recent aprobat de Consiliul directorilor executivi ai Băncii Mondiale.

A. Reducerea pierderilor întreprinderilor publice și privatizarea

31. Asteptam sa reducem semnificativ pierderile sectorului public din economie prin privatizari, inchideri și restructurari inițiate în cadrul programului cu Banca Mondială. În parte, aceasta se va realiza prin lichidarea a 40 de societăți reprezentând 5% din pierderile sectorului de stat și prin privatizarea unor întreprinderi ce reprezintă 7,7% din pierderile sectorului de stat. În timp ce aceasta reducere a pierderilor nu va fi realizată în cursul anului 1999, ne asteptam sa vedem beneficii semnificative chiar pe termen scurt, mai ales sub forma sporirii disciplinei financiare. În plus, ne-am angajat sa reducem pierderile operationale din sectorul de minerit, cărbune și metalurgic - care acumuleaza aproape o treime din pierderile sectorului de stat - cu 25% în termeni reali până la finele anului 1999. Aceasta reducere a pierderilor va fi realizată prin închiderea activității a 46 de mine, reducerea forței de muncă cu 8.000 de persoane și eliminarea subvențiilor cu 40% în echivalent dolari. Mai general, noua lege a privatizării (care a intrat în vigoare la 30 de zile după publicarea sa în Monitorul Oficial al României pe 27 mai 1999) și normele care o guvernează permit o implementare mai expeditiva și eficienta a inchiderilor efective de întreprinderi și ar putea contribui în mod semnificativ la o reducere a pierderilor prin închiderea anumitor întreprinderi mari neprivatizabile.

32. În primul trimestru al anului 1999 am privatizat 585 de întreprinderi, din care 35 sunt mari. Împreună, aceste întreprinderi totalizează 5,7% din capitalul social al F.P.S., comparativ cu privatizarea a 8% din capitalul social al F.P.S. în cursul întregului an 1998 și a altor 10% din capitalul F.P.S. în perioada 1990-1997. În ciuda acestei accelerari recente a ritmului privatizării (am privatizat ROMTELECOM, Banca Română pentru Dezvoltare, Banc Post, pentru a numi câteva din cele mai importante întreprinderi, și o serie de întreprinderi mici și mijlocii) realizarea pe ansamblu este până în prezent dezamagitoare. Astfel, în colaborare cu Banca Mondială, vom experimenta câteva noi metode de privatizare. În timp ce unele dintre aceste metode ar putea sa nu aibă rezultate imediate, ele vor accelera procesul de privatizare pe termen mediu. Astfel, programul prevede în cursul anului 1999: a) inițierea privatizării a 50 de întreprinderi acceptabile pentru Banca Mondială, prin asa-numita metoda "în pachet" (aceste întreprinderi reprezintă 10,7% din capitalul social al F.P.S.); b) inițierea privatizării a 9 întreprinderi mari acceptabile pentru Banca Mondială, prin metoda caz cu caz, care implica oferte internaționale (aceste întreprinderi reprezintă 7,8% din capitalul social al F.P.S.); c) inițierea restructurării/lichidării altor 5 întreprinderi mari prin aceasta metoda (aceste întreprinderi reprezintă 6,4% din capitalul social al F.P.S.); precum și d) continuarea privatizarilor directe de către F.P.S. (întreprinderi reprezentând cumulat 8%, 11% și 14% din capitalul social al F.P.S. la sfârșitul lunilor iulie, octombrie și, respectiv, decembrie 1999). Ne angajăm sa depasim obiectivele stabilite cu Banca Mondială, în special în lumina importantei veniturilor din privatizare pentru buget și finanțarea balanței de plati. Progresul înregistrat în realizarea obiectivelor privatizării vor fi evaluate în cursul analizelor aranjamentului stand-by.

B. Reforma sistemului bancar

33. Administrarea temporară a BANCOREX ne-a atenționat serios asupra slabiciunilor sistemului bancar românesc și a determinat B.N.R. sa initieze examinari active ale sectorului bancar din România. Cel mai important, B.N.R. va stabili strategia și instrumentele pentru refacerea solvabilității și profitabilitatii băncilor considerate viabile, în timp ce cu celelalte va acționa corespunzător și prudent. Acest efort va fi realizat cu asistența tehnica de la Fond (vezi paragraful 36 de mai jos). În plus, vom analiza legislația existenta în ideea sporirii puterilor manageriale ale administratorului special, îndeosebi în ceea ce privește pregătirea băncilor pentru privatizare sau - în absenta perspectivelor viabile - pentru închiderea și lichidarea ordonată.

34. Cu privire la restructurarea bancară, ne aflam în procesul de implementare a lichidării BANCOREX, o măsura-cheie pentru îmbunătățirea sănătății generale a sistemului bancar. Transferul pasivelor (o preconditie în cadrul programului) este într-un stadiu avansat de realizare, cu toate depozitele persoanelor fizice și juridice la Banca Comercială Română (B.C.R.) și la alte bănci. Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat cu scadența de un an, denominate în lei, plătind dobânda medie la împrumut, permitand astfel ca aceste pasive să fie onorate. Am transferat 5,9 trilioane lei, aproximativ 39% din activele neperformante ale acestei bănci, la Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), la sfârșitul lunii iunie 1999, unde vor fi administrate. Transferul activelor rămase ale acestei bănci se va încheia cu asistența tehnica a unei echipe numite de Banca Mondială până la sfârșitul lunii iulie 1999. Licenta BANCOREX va fi retrasă până la sfârșitul lunii iulie și până atunci BANCOREX se va abține să se angajeze în orice noi activități bancare. În plus, a fost initiata în forta vânzarea altor active ale BANCOREX. Împreună cu Banca Mondială am cuantificat veniturile probabile și intentionam să le utilizam pentru ameliorarea costurilor lichidării.

35. Cu privire la Banca Agricolă, cooperam activ cu Banca Mondială pentru a elabora un plan complet de restructurare financiară și operationala pentru a pregati banca în vederea privatizării, acest plan urmând a fi convenit cu Banca Mondială înainte de aprobarea Consiliului directorilor executivi. Până la sfârșitul lunii august 1999 ne asteptam să fie identificate și transferate la A.V.A.B. cel puțin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole. Anticipam, de asemenea, ca până la această dată vom numi consilierul în privatizare pentru Banca Agricolă.

36. În domeniul-cheie al supravegherii bancare, avem în vedere măsuri pentru întărirea capacităților B.N.R. de supraveghere și de constrângere pentru a asigura respectarea de către bănci a reglementărilor prudentiale. În aceasta privinta, am solicitat asistența tehnica de la Fond, în mod specific sub forma unui consilier al guvernatorului pentru probleme legate de supravegherea bancară. Printre altele, expertul va acorda asistența în implementarea recomandărilor din Raportul de audit operational (RAO) privind funcțiile de supraveghere ale B.N.R. și care a fost elaborat în conformitate cu termenii de referința emisi de UE - PHARE. În conformitate cu aceste recomandări, B.N.R.: a) a constituit un grup special de lucru, condus de către viceguvernatorul însărcinat cu supravegherea bancară; și b) va întocmi o lista a băncilor cu probleme, cărora urmează sa li se facă alocari speciale de resurse, atât on-site, cat și off-site. B.N.R. va lua măsuri prompte și adecvate pentru a aborda problema lipsei substanțiale de personal la Departamentul de supraveghere prudentiala, precum și a lipsei echipamentelor corespunzătoare de tehnologia informatiei. În plus, vom organiza un audit extern al B.C.R. pe baza standardelor internaționale de contabilitate (IAS), care va fi încheiat până la sfârșitul lunii iulie 1999, și vom comunică personalului Fondului rezultatele acestui audit.

37. În plus, sunt necesare reglementări noi sau revizuite pentru a motiva băncile să își soluționeze problemele și să își consolideze poziția financiară. Ca urmare, B.N.R. va majoră cerința existenta de adecvare a capitalului minim și va ajusta definitia elementelor de gradul 1 privind Acordul de la Basel asupra capitalului. Reglementarea revizuită va autoriza B.N.R. sa reducă capitalul disponibil al băncilor pentru a putea face fața riscurilor care nu sunt cuantificate corespunzător (de exemplu, riscul unei rate excesive a dobânzii). Regulile revizuite vor fi promulgate înainte de sfârșitul lunii septembrie 1999. B.N.R. va emite, de asemenea, norme privind controlul intern, auditul intern și administrarea riscului, în conformitate cu documentele existente emise de către Comitetul de supraveghere bancară de la Basel. De asemenea, B.N.R. va introduce, până în luna septembrie 1999, o reglementare care să ceara băncilor sa constituie lunar provizioane de 100% pentru: (i) dobânzi restante cu mai mult de 90 de zile; (îi) toate dobânzile acumulate anterior, dar neîncasate; și (iii) expunerea bilanțurilor altor instituții de credit, cu o întârziere mai mare de 30 de zile. Măsurile necesare vor fi luate înainte de sfârșitul lunii septembrie pentru a permite băncilor sa stabilească și să prezinte conturile anuale care reflecta o imagine corecta a condițiilor lor financiare.

C. Protecția socială

38. Declinul economic continuu din economia românească în ultimii ani, împreună cu măsurile de privatizare și restructurare adoptate vor pune segmente mai largi ale populației într-o poziție precara. Somajul, care a înregistrat un nivel de 12% la sfârșitul lunii martie 1999, se asteapta sa crească semnificativ până la sfârșitul anului. În afară dorintei noastre de a ameliora dificultățile și suferințele economice, noi recunoastem, de asemenea, ca motivele de nemulțumire economică ale populației trebuie rezolvate, pentru a evita ca sansele politice ale proiectului nostru ambitios de reforma să fie umbrite. În aceasta privinta, am intensificat un dialog cu partenerii nostri sociali, în vederea obținerii unui consens larg pentru implementarea programului.

39. În primul rând, desigur, diminuarea preconizata a dezechilibrelor economice și restructurarea întreprinderilor vor îmbunătăți perspectivele pentru o creștere susținută a forței de muncă și a nivelului de trai. În plus, ne-am stabilit ca obiectiv transferuri sociale - reprezentând 10,5% din P.I.B. pe anul 1999 - către grupurile vulnerabile ale populației: ajutoarele de șomaj sunt planificate sa rămână constante în termeni reali; au fost prevăzute plati compensatorii de 0,7% din P.I.B.; vor fi introduse măsuri active pe piața muncii, concentrate pe recalificare; subvențiile pentru salarii, valabile până acum numai pentru proaspetii absolvenți de universitate, vor fi acordate mai multor beneficiari, iar alocațiile pentru copii vor insuma 1,1% din P.I.B.

40. De asemenea, am luat inițiativa de imbunatatire a sistemului mai larg de furnizare a serviciilor sociale. Pensiile vor continua să fie decomprimate, prin aceasta înțelegandu-se ca se acordă recompense și stimulente celor care nu se sustrag sistemului plăților contribuțiilor de asigurări sociale. Pentru a îmbunătăți eficienta serviciilor de sănătate, am dezvoltat administrarea asigurărilor de sănătate la 43 de case naționale de asigurare, aplicând astfel principiul de subsidiaritate adoptat în alte tari.

V. Monitorizarea programului

41. Criteriile de performanță cantitative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (îi) plafoane trimestriale pentru creditul sistemului bancar acordat bugetului consolidat; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale aferente bugetului de stat, regiilor autonome și companiilor naționale cu pierderi; (v) plafoane trimestriale totale pentru contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale, cu subplafoane pentru scadentele de la un an la trei ani; (vi) plafoane trimestriale pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta mai mica de un an inclusiv, contractată sau garantată de stat; (vii) plafoane trimestriale pentru asumarea datoriilor întreprinderilor către bănci și garantarea creditelor bancare către întreprinderi de către Guvern; (viii) plafoane trimestriale pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ și PETROM; și (ix) limite minime trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ și PETROM. Se va aplica, de asemenea, un criteriu de performanță continuu privind neacumularea de noi arierate externe către creditorii oficiali. Obiectivele indicative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru baza monetara; (îi) plafoane trimestriale pentru volumul arieratelor de plati externe; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale sistemului bancar; și (iv) plafoane trimestriale pentru masa monetara. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a pozițiilor zilnice pentru luna respectiva.

42. Criteriile structurale includ: (i) obiective trimestriale pentru vânzările prin privatizare; (îi) reducerea pierderilor din sectorul de stat; (iii) până la sfârșitul lunii august 1999, identificarea și transferul a cel puțin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole la Agenția de Valorificare a Activelor Bancare și numirea unui consilier pentru privatizare; și (iv) transferul tuturor activelor rămase ale BANCOREX la A.V.A.B. până la sfârșitul lunii iunie 1999.

43. Programul va fi examinat de Fond de trei ori în perioada aranjamentului stand-by (august 1999 - martie 2000): la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 și 15 februarie 2000. În cursul primei analize, intentionam sa ajungem la o înțelegere, printre altele, asupra unei rectificari a bugetului pe anul 1999, în timp ce finalizarea celei de-a doua analize va necesita acordul asupra proiectului de buget pe anul 2000.