Amendamentul din 11 iunie 2014

Titlul 1 CONDIȚII MINIME NECESARE PENTRU MUNCA NAVIGATORILOR LA BORDUL UNEI NAVE

Regula 1.1 – Vârsta minimă

Scop: asigurarea că nicio persoană care nu are vârsta minimă nu muncește la bordul unei nave

1.

Nicio persoană cu vârsta inferioară vârstei minime nu poate fi folosită, angajată sau să muncească la bordul unei nave.

2.

Vârsta minimă în momentul intrării inițiale în vigoare a prezentei convenții este de 16 ani.

3.

O vârstă minimă superioară este cerută în cazurile specificate în Cod.

Norma A 1.1 - Vârsta minimă

1.

Folosirea, angajarea, sau munca la bordul unei nave a oricărei persoane în vârstă de mai puțin de 16 ani este interzisă.

2.

Munca pe timpul nopții a unui navigator în vârstă de mai puțin de 18 ani este interzisă. Conform

prezentei norme, termenul "noapte" este definit potrivit legislației și practicii naționale. El acoperă perioada de cel puțin 9 ore consecutive, începând cel mai târziu la miezul nopții și terminându-se cel mai devreme la ora 5 dimineața.

3.

O derogare de la stricta respectare a restricției referitoare la munca de noapte poate fi hotărâtă de autoritatea competentă când:

a)

pregătirea efectivă a navigatorilor prevăzută în cadrul programelor și planurilor de studiu stabilite ar putea să fie compromisă; sau

b)

caracterul special al îndatoririi sau un program de pregătire profesională aprobat cere ca navigatorii vizați de derogare să muncească noaptea și autoritatea decide, după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori interesate, că această muncă nu le va prejudicia sănătatea sau starea de bine.

4.

Folosirea, angajarea, sau munca navigatorilor în vârstă de mai puțin de 18 ani sunt interzise atunci când sunt susceptibile de a le compromite sănătatea sau siguranța. Aceste tipuri de muncă vor fi determinate de legislația națională sau de autoritatea competentă, după consultarea

organizațiilor

de

armatori

și

de

navigatori

interesate,

conform

normelor internaționale aplicabile.

Principiul director B 1.1 – Vârsta minimă

1.

La stabilirea condițiilor de viață și de muncă, Membrii trebuie să acorde o atenție specială nevoilor tinerilor sub 18 ani.

Regula 1.2 – Certificatul medical

Scop: Asigurarea că tofi navigatorii sunt apfi din punct de vedere medical să își îndeplinească îndatoririle pe mare

1.

Niciun navigator nu poate să lucreze pe o navă decât dacă se atestă medical că este apt să își îndeplinească îndatoririle.

2.

Se acceptă numai excepțiile menționate în Cod.

Normă A 1.2 – Certificatul medical

1.

Autoritatea competentă va solicita ca, înainte de începerea activității pe o navă, navigatorii să aibă un certificat medical valid asupra lor, care să ateste că aceștia sunt apți din punct de vedere medical să își desfășoare activitatea pe mare.

2.

Pentru a se asigura că certificatele medicale ale navigatorilor reflectă în mod real starea de sănătate a acestora potrivit îndatoririlor pe care trebuie să le îndeplinească, autoritatea competentă va recomanda natura examinării medicale și a certificatului, după consultări cu organizațiile armatorilor

și

navigatorilor

interesate

și

după

ce

a

acordat

atenția

necesară

principiilor internaționale aplicabile menționate în Partea B a Codului.

3.

Aceasta Normă nu aduce prejudicii Convenției internaționale privind standardele de pregătire, certificare și efectuarea serviciului de cart

pentru navigatori din 1978, așa cum a fost amendată („STCW"). Un certificat medical emis potrivit cerințelor STCW va fi acceptat de către autoritatea competentă, potrivit Regulii 1.2. De asemenea, va fi acceptat și un certificat medical care îndeplinește condițiile similare acestor solicitări, în cazul navigatorilor care nu intră sub incidența STCW.

4.

Certificatul medical va fi eliberat de către un medic calificat sau, în cazul unui certificat care se referă numai la vedere, de către o persoană recunoscută de către autoritatea competentă ca fiind calificată să emită un astfel de certificat. Medicii trebuie să se bucure de independență profesională deplină în exercitarea procedurilor de examinare medicală.

5.

Navigatorilor cărora le-a fost refuzată acordarea certificatului sau au avut o limitare stabilită asupra abilității lor de a munci, mai ales în ceea ce privește durata, domeniul de activitate sau zona geografică, pot beneficia de o altă examinare de către un alt medic independent sau de către alt medic-arbitru independent.

6.

Fiecare certificat medical va stabili că:

(a)

auzul și vederea navigatorului în cauză și percepția culorilor în cazul navigatorilor care urmează să fie angajați pentru atribuții pentru care aptitudinea de a lucra riscă să fie diminuată de daltonism, sunt satisfăcătoare;

(b)

navigatorul în cauză nu suferă de nici un antecedent medical care poate fi agravat de munca pe mare sau care îl poate face pe navigator inapt pentru o astfel de muncă sau care să pună în pericol sănătatea altor persoane de la bordul navei.

7.

Cu excepția cazului în care o perioadă mai scurtă este cerută datorită îndatoririlor specifice care trebuie prestate de către navigatorul în cauză sau potrivit prevederilor STCW:

(a)

un certificat medical rămâne valabil pentru maxim 2 ani; dacă navigatorul nu a împlinit vârsta de 18 ani, perioada maximă de validitate va fi de un an;

(b)

un certificat care să ateste percepția culorilor rămâne valabil pentru o perioadă de maxim 6 ani.

8.

În cazuri urgente, autoritatea competentă poate permite navigatorului să lucreze fără un certificat medical valabil până la următoarea escală unde navigatorul poate obține un certificat medical de la un medic calificat cu condiția ca:

(a)

perioada unei astfel de permisii să nu depășească 3 luni, și

(b)

navigatorul în cauză să fie în posesia unui certificat medical recent expirat.

9.

Dacă perioada de valabilitate a certificatului expiră în cursul unui voiaj, certificatul va continua să fie valabil până la următoarea escală unde navigatorul poate obține un certificat medical de la un medic calificat, având în vedere că perioada să nu depășească 3 luni.

10.

Certificatele medicale pentru navigatorii care lucrează pe nave angajate în mod obișnuit în voiaje internaționale trebuie să fie eliberate și în limba engleză.

Principiul director B 1.2 – Certificatul medical

Principiul director B 1.2.1 - Principii internaționale

1.

Autoritatea competentă, medicii, examinatorii, armatorii, reprezentanții navigatorilor și orice alte persoane care se ocupă de efectuarea vizitelor medicale menite să determine aptitudinea fizică a viitorilor navigatori și a celor în activitate trebuie să urmeze

Ghidul ILO/WHO privind examinările medicale de aptitudine care preced îmbarcarea și cele periodice ale navigatorilor , inclusiv toate variantele ulterioare și

orice alte

principii internaționale aplicabile publicate de

Organizația

Internațională a Muncii, Organizația Maritimă Internațională și Organizația Mondială a Sănătății.

Regula 1.3 – Pregătire profesională și calificări

Scop: asigurarea ca navigatorii să fie pregătifi sau calificafi pentru a își exercita activităfile la bordul navei

1.

Pentru a desfășura o activitate la bordul unei nave, un navigator trebuie să fi urmat un curs de pregătire, să fie titularul unui certificat de capacitate sau să fie prin alte mijloace calificat pentru a își exercita îndatoririle.

2.

Navigatorii nu trebuie să fie autorizați să lucreze la bordul unei nave decât dacă au absolvit un curs de pregătire în ceea ce privește securitatea individuală la bordul navelor.

3.

Pregătirea și certificarea în conformitate cu instrumentele obligatorii adoptate de IMO vor fi considerate ca îndeplinind prevederile paragrafelor 1 și 2 ale prezentei reguli.

4.

Orice Membru care, la momentul ratificării prezentei convenții, aplică dispozițiile convenției (nr. 74 din 1946) privind certificarea timonierilor, trebuie să continue să-și îndeplinească obligațiile care decurg din acest instrument, în afară de cazul în care au fost adoptate de către Organizația Maritimă Internațională și au intrat în vigoare prevederi cu caracter obligatoriu privind respectivele dispoziții sau,

după caz, dacă au trecut cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții conform paragrafului 3 al articolului VIII, oricare dintre aceste date este mai aproape.

Regula 1.4 - Recrutare și plasare

Scop : asigurarea că navigatorii au acces la un sistem eficient și bine reglementat de recrutare și plasare

1.

Orice navigator trebuie să aibă acces la un sistem eficient, adecvat și transparent pentru a-și găsi, în mod gratuit, un loc de muncă la bordul unei nave.

2.

Serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor care operează pe teritoriul unui Membru trebuie să se conformeze normelor enunțate în Cod.

3.

Fiecare Membru va solicita, în ceea ce privește navigatorii care lucrează la bordul navelor aflate sub pavilionul său, ca armatorii care utilizează servicii de recrutare și de plasare a navigatorilor din țările și teritoriile în care prezenta convenție nu se aplică, să se asigure că aceste servicii se conformează prevederilor enunțate în Cod.

Normă A 1.4 - Recrutare și plasare

1.

Fiecare Membru care are un serviciu public de recrutare și plasare a navigatorilor supraveghează ca acest serviciu să funcționeze conform unor reguli de natură să protejeze și să promoveze drepturile navigatorilor în ceea ce privește angajarea, așa cum sunt prevăzute în prezenta convenție.

2.

Când serviciile private de recrutare și plasare a navigatorilor al căror obiect principal este recrutarea și plasarea navigatorilor și care recrutează și plasează un număr mare de navigatori operează pe teritoriul unui Membru, acestea nu își pot exercita activitatea decât conform unui sistem standardizat de licențiere, certificare sau reglementare. Un asemenea sistem nu se poate stabili, modifica sau schimba decât după consultarea organizațiilor interesate de armatori și navigatori. În cazul în care există îndoieli dacă această convenție se aplică pentru un serviciu privat de plasare și recrutare, problema va fi stabilită de către autoritatea competentă din fiecare Membru după consultarea organizațiilor interesate de armatori și navigatori. O răspândire excesivă a serviciilor private de recrutare și plasare nu va fi încurajată.

3.

Dispozițiile paragrafului 2 ale prezentei norme se aplică, de asemenea, în măsura în care autoritatea competentă, în urma consultărilor cu organizațiile de armatori și navigatori interesate, estimează că sunt adaptate, în cazul serviciilor de recrutare și plasare asigurate de către o organizație a navigatorilor pe teritoriul unui Membru pentru a furniza navigatori care sunt cetățeni ai Membrului respectiv pe nave care-i poartă pavilionul. Serviciile vizate de acest paragraf sunt cele care îndeplinesc următoarele condiții:

a)

serviciul de recrutare și plasare este gestionat conform unui contract colectiv de muncă încheiat între organizația navigatorilor și armator;

b)

atât organizația navigatorilor, cât și armatorul, sunt stabiliți pe teritoriul Membrului;

c)

Membrul dispune de o legislație națională sau de o procedură de autorizare sau înregistrare a contractului colectiv de muncă care permite exploatarea serviciului de recrutare și plasare;

d)

serviciul de recrutare și plasare este gestionat conform unor reguli și măsuri comparabile cu cele prevăzute la paragraful 5 al prezentei norme pentru a proteja și promova drepturile navigatorilor în ceea ce privește angajarea.

4.

Nimic din prezenta normă sau din regula 1.4 nu are ca efect:

a)

afectarea posibilității, pentru un Membru, de a asigura un serviciu public gratuit de recrutare și plasare a navigatorilor în cadrul unei politici care vizează să răspundă nevoilor navigatorilor și armatorilor, fie că este vorba despre serviciul public de

angajare deschis tuturor lucrătorilor și angajatorilor sau că este vorba de coordonarea cu acesta din urmă; sau

b)

să impună unui Membru obligația de a stabili pe teritoriul său un sistem de gestionare a serviciilor private de recrutare și plasare a navigatorilor.

5.

Orice Membru care adoptă sistemul menționat la paragraful 2 al prezentei norme trebuie, pe cale legislativă, sau prin alte măsuri, cel puțin:

a)

să interzică serviciilor de recrutare și plasare a navigatorilor să recurgă la mijloace, mecanisme sau liste pentru a împiedica sau a face navigatorii să-și schimbe hotărârea de a obține un loc de muncă pentru care posedă calificările cerute;

b)

să interzică facturarea unor onorarii sau altor cheltuieli navigatorilor, direct sau indirect, în totalitate sau în parte, pentru recrutarea, plasarea sau obținerea unui loc de muncă, în afară costurilor pe care navigatorii trebuie să și le asume pentru obținerea unui certificat medical național obligatoriu, a carnetului de marinar și a pașaportului sau altui document personal similar de călătorie, în afară costurilor de viză, care trebuie să fie suportate de armator;

c)

să se asigure că serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor care operează pe teritoriul său:

i)

pun la dispoziție, în scopul verificării de către autoritatea competentă, un registru actualizat cu toți navigatorii recrutați sau plasați prin intermediul lor;

îi) se asigură că, înaintea angajării sau pe parcursul procesului de angajare, navigatorii sunt informați cu privire la drepturile și obligațiile enunțate în contractul de angajare și că sunt luate dispozițiile necesare pentru ca navigatorii să poată să-și examineze contractul de angajare înainte și după semnare și pentru ca o copie a acestuia

să le parvină;

iii)

verifică faptul că navigatorii recrutați sau plasați prin intermediul lor poseda calificările cerute și dețin documentele necesare pentru postul respectiv și contractele individuale de muncă ale navigatorilor sunt în conformitate cu legislația și prevederile oricărui contract colectiv de muncă inclus în contractul individual;

iv)

se asigură, în măsura în care acest lucru este realizabil, că armatorul are mijloacele pentru a evita ca navigatorii să fie abandonați într-un port străin;

v)

examinează orice plângere referitoare la activitatea lor și răspund la aceasta și avizează autoritatea competentă cu privire la plângerile la care nu s-a găsit nici o soluție;

vi)

înființează un sistem de protecție, sub forma unei asigurări sau a unei măsuri echivalente potrivite, pentru compensarea navigatorilor care au suferit pierderi pecuniare din cauză că serviciul de recrutare sau de plasare sau armatorul, în virtutea contractului individual de muncă al navigatorilor, nu și-a îndeplinit obligațiile.

6.

Autoritatea competentă supervizează și controlează îndeaproape toate serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor care operează pe teritoriul Membrului în cauză. Orice licențe, certificări sau alte autorizații care permit desfășurarea unui serviciu privat pe teritoriul respectivului stat sunt acordate sau reînnoite doar după verificarea faptului că serviciul de recrutare și plasare a navigatorilor îndeplinește condițiile prevăzute de legislația națională.

7.

Autoritatea competentă se asigură că există mecanisme și procedee adecvate în vederea anchetării, la nevoie, a subiectului plângerilor cu privire la activitățile serviciilor de recrutare și plasare a navigatorilor, dacă este cazul cu concursul reprezentanților armatorilor și al navigatorilor.

8.

Orice Membru care a ratificat această convenție trebuie, în măsura posibilităților, să-și informeze cetățenii asupra problemelor care pot rezulta din angajarea pe o navă aflată sub pavilionul unui

stat care n-a ratificat convenția, atâta vreme cât n-a fost stabilită aplicarea unor norme echivalente celor fixate prin această convenție. Măsurile luate în acest scop de către statele care au ratificat prezenta convenție nu trebuie să fie în contradicție cu principiul liberei circulații a muncitorilor stipulat de tratatele la care cele două state pot fi părți.

9.

Orice Membru care a ratificat această convenție trebuie să solicite ca armatorii navelor aflate sub pavilionul său, care utilizează servicii de recrutare și de plasare a navigatorilor stabilite în țările sau în teritoriile unde prezenta convenție nu se aplică, să se asigure, pe cât posibil, că aceste servicii respectă prevederile prezentelor norme.

10.

Nimic din prezența normă nu are ca efect reducerea obligațiilor și responsabilităților armatorilor sau ale vreunui Membru în ceea ce privește navele aflate sub pavilionul său.

Principiul director B 1.4 – Recrutare și plasare

Principiul director B 1.4.1 - Principii operaționale și organizatorice

1.

La îndeplinirea obligațiilor sale potrivit Normei A 1.4, paragraful 1, autoritatea competentă trebuie să aibă în vedere:

(a)

adoptarea măsurilor necesare pentru promovarea unei cooperări eficiente între serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor, publice sau private;

(b)

luarea în considerare, cu participarea organizațiilor armatorilor, navigatorilor și instituțiilor de pregătire profesională în cauză, a necesitaților sectorului maritim, la nivel național și internațional, la elaborarea programelor de pregătire profesională a navigatorilor care au responsabilități la bord privind siguranța navigației și prevenirea poluării;

(c)

stabilirea unor dispoziții corespunzătoare, când este cazul, pentru cooperarea dintre reprezentanții armatorilor și cei ai organizațiilor navigatorilor în ceea ce privește organizarea și funcționarea serviciilor de recrutare și plasare a navigatorilor, acolo unde acestea există;

(d)

determinarea condițiilor în care pot fi procesate datele personale ale navigatorilor de către serviciile de recrutare și plasare, inclusiv colectarea, păstrarea, gruparea și comunicarea unor astfel de date unor părți terțe, având în vedere dreptul la viața privată și la nevoia de a păstra confidențialitatea;

(e)

stabilirea unui mecanism pentru colectarea și analiza tuturor informațiilor relevante privind piața muncii în sectorul maritim, mai ales oferta actuală și previzibilă de navigatori îmbarcați, clasificați în funcție de vârstă, sex, grad și calificări, ca și privind necesitățile sectorului, colectarea datelor în funcție de vârstă sau sex fiind admisă numai în scopuri statistice sau dacă aceste date sunt folosite în cadrul unui program pentru prevenirea discriminării bazate pe vârsta sau sex;

(f)

asigurarea faptului că personalul responsabil cu supravegherea serviciilor publice și private de recrutare și plasare a navigatorilor pentru echipajele navelor care au responsabilități în siguranța navigației și în ceea ce privește operațiunile de prevenire a poluării, are o pregătire adecvată, inclusiv o experiență recunoscută în serviciul pe mare și deține cunoștințele necesare în domeniul sectorului maritim, inclusiv instrumentele maritime internaționale privind pregătirea, certificarea și normele de lucru;

(g)

recomandarea normelor operaționale și adoptarea Codurilor de conduită și etică pentru serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor; și

(h)

supravegherea sistemului de autorizare și certificare, în baza unui sistem de standarde de calitate.

2.

La aplicarea sistemului menționat la Norma A 1.4, paragraful 2, fiecare Membru trebuie să prevadă solicitarea unor servicii de recrutare și plasare a navigatorilor, stabilite pe teritoriul său, pentru a menține și dezvolta practici operaționale verificabile. Pentru a stabili dacă aceste practici operaționale din sectorul privat sunt aplicabile și celor din sectorul public de recrutare și plasare a navigatorilor, trebuie să se aibă în vedere următoarele:

(a)

examinările medicale, documentele de identitate ale navigatorilor și alte astfel de elemente, ce pot fi necesare pentru navigatori în vederea obținerii unui loc de muncă;

(b)

păstrarea unor dosare complete ale navigatorilor care se află în sistemul de recrutare și plasare, dosare care să respecte dreptul la viața privată și la confidențialitate și care să includă următoarele elemente, dar să nu se limiteze la acestea:

(i) calificările navigatorilor;

(îi) locurile de muncă anterioare;

(iii) date personale relevante pentru angajare; și

(iv) date medicale relevante pentru angajare;

(c)

păstrarea unor liste actualizate a navelor pentru care serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor furnizează navigatori și asigurarea faptului că există mijloace prin care serviciile pot fi contactate, în caz de urgență, oricând;

(d)

proceduri de asigurare că navigatorii nu sunt exploatați de către serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor sau de către personalul acestor servicii, în ceea ce privește oferta de angajare pe anumite nave sau de către anumite companii;

(e)

proceduri proprii de prevenire a riscurilor de exploatare a navigatorilor care ar putea rezulta din înaintarea unor avansuri sau al altor tranzacții financiare între armatori și navigatorii intermediați de către serviciile de recrutare și plasare a navigatorilor;

(f)

publicarea costurilor, dacă există, pe care trebuie să le suporte navigatorul în cadrul procesului de recrutare;

(g)

asigurarea faptului că navigatorilor li se oferă consiliere asupra oricăror condiții deosebite pe care le implică munca pentru care urmează să fie angajați și asupra politicilor adoptate de armator în ceea ce privește angajarea lor;

(h)

proceduri care tratează cazurile de incompetență sau indisciplină conform principiilor de echitate din care fac parte dreptul și practica națională și, dacă este cazul, contractele colective de muncă;

(i)

proceduri pentru asigurarea, pe cât posibil, că toate certificatele obligatorii și documentele depuse în vederea angajării sunt actualizate și nu au fost obținute în mod fraudulos, iar referințele pentru angajare sunt verificate;

(j)

proceduri pentru asigurarea faptului că la solicitările de informații sau consiliere ale familiilor navigatorilor în timp ce navigatorii sunt pe mare se oferă răspunsuri prompte și gratuite; și

(k)

verificarea conformității condițiilor de muncă de la bordul navelor unde sunt plasați navigatorii cu contracte colective de muncă negociate aplicabile dintre armatori și reprezentanții organizațiilor navigatorilor și, în principiu, furnizarea de navigatori numai armatorilor care oferă termeni și condiții de angajare conforme legislației sau contractelor colective de muncă aplicabile.

3.

Cooperarea internațională dintre Membri și organizațiile interesate ar putea fi încurajată, în special în ceea ce privește:

(a)

schimbul sistematic de informații în sectorul maritim și al pieții muncii maritime într-un cadrul bilateral, regional și multilateral;

(b)

schimbul de informații privind legislația în domeniul muncii maritime;

(c)

armonizarea politicilor, a metodelor de lucru și a legislației care stau la baza recrutării și plasării navigatorilor;

(d)

îmbunătățirea

procedurilor

și

a

condițiilor

pentru

recrutarea

și

plasarea

internațională a navigatorilor; și

(e)

planificarea forței de muncă, ținându-se cont de cererea și oferta de navigatori și de necesitățile sectorului maritim.

Titlul 2 CONDIȚII DE ANGAJARE

Regula 2.1 - Contractele individuale de muncă ale navigatorilor

Scop: asigurarea unui contract de muncă echitabil pentru navigatori

1.

Termenii și condițiile de angajare ale unui navigator sunt definite sau menționate într-un contract redactat în termeni clari, cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal, și trebuie să fie în conformitate cu standardele enunțate în Cod.

2.

Contractul individual de muncă

trebuie să fie aprobat de navigator, în condițiile în care cel interesat să aibă libertatea de a examina clauzele și condițiile, să fie sfătuit cu privire la acestea și să le accepte de bunăvoie înainte de a semna.

3.

În măsura în care legislația și practica Membrului o permit, contractul individual de muncă se înțelege ca incluzând contractele colective de muncă.

Normă A 2.1 - Contractele individuale de muncă ale navigatorilor

1.

Orice Membru adoptă o legislație care cere ca navele aflate sub pavilionul său să respecte următoarele prevederi:

a)

la bordul navelor aflate sub pavilionul său, navigatorii trebuie să fie în posesia unui contract individual de muncă semnat de navigator și armator sau un reprezentant al acestuia, sau, dacă nu sunt salariați, a unui document care să ateste existența unui aranjament contractual sau asimilabil, garantându-le condiții decente de muncă și viață la bord, conform dispozițiilor prezentei convenții;

b)

navigatorii care au semnat un contract individual de muncă trebuie să poată examina documentul în cauză și să ceară un sfat de specialitate înainte de a-l semna și să dispună de orice altă facilitate de natură să asigure că se angajează în mod liber, fiind informați corect asupra drepturilor și responsabilităților ce le revin;

c)

armatorul și navigatorul dețin, fiecare, câte un exemplar original al contractului individual

de muncă;

d)

sunt luate măsuri pentru ca navigatorii, inclusiv comandantul navei, să poată obține la bord, fără dificultate, informații exacte referitoare la condițiile locului de muncă, și pentru ca funcționarii autorității competente, inclusiv în porturile în care nava face escală, să poată avea acces la aceste informații, inclusiv la copii după contractele individuale de muncă;

a)

fiecare navigator primește un document care să menționeze angajarea sa la bordul navei

2.

Dacă contractul individual de muncă se constituie, ca parte sau întreg, dintr-un contract colectiv de muncă, un exemplar al acestui contract colectiv de muncă este pus la dispoziție, la bord. Dacă contractul individual de muncă și orice contract colectiv de muncă aplicabil nu sunt în limba engleză, documentele următoare sunt puse la dispoziție în limba engleză, (excepție făcând navele care efectuează doar voiaje interne):

a)

) o copie a contractului tip, și

b)

părțile contractului colectiv de muncă supuse unei inspecții din partea statului portului conform dispozițiilor regulii 5.2.

3.

Documentul menționat la paragraful 1 e) al prezentei norme nu conține nici o apreciere a calității muncii marinarului și nici o indicație referitoare la salariul său. Legislația națională determină forma acestui document, mențiunile care figurează în acesta și condițiile în care acestea sunt consemnate.

4.

Fiecare Membru trebuie să adopte o legislație care să indice mențiunile care trebuie incluse în toate contractele individuale de muncă guvernate delegislația națională. Contractul individual de muncă cuprinde, în toate cazurile, următoarele particularități:

a)

numele și prenumele navigatorului, data nașterii sau vârsta, precum și locul nașterii;

b)

numele și adresa armatorului;

c)

locul și data încheierii contractului individual de muncă;

d)

funcția pe care este angajat navigatorul;

e)

suma totală a salariului navigatorului sau după caz, formula eventual utilizată pentru a-l calcula;

f)

concediul plătit anual sau după caz, formula utilizată pentru a-l calcula;

g)

termenul contractului și condițiile încetării sale, în special:

i)

dacă contractul este încheiat pe o perioadă nedeterminată, condițiile în care fiecare parte l-ar putea denunța, precum și perioada de preaviz, care nu trebuie să fie mai scurtă pentru armator decât pentru navigator;

ii)

dacă contractul este încheiat pe o perioadă determinată, data expirării ; și

iii)

dacă contractul este încheiat pentru un voiaj, portul de destinație și perioada la sfârșitul căreia angajamentul navigatorului încetează după sosirea la destinație;

h)

beneficiile în materie de protecție a sănătății și de securitate socială care trebuie asigurate navigatorului de către armator;

i)

dreptul navigatorului la repatriere;

j)

referirea la contractul colectiv de muncă, dacă este cazul; și

k)

orice alte mențiuni impuse de legislația națională.

5.

Fiecare Membru adoptă o legislație care să stabilească duratele minime pentru preavizul dat de către navigatori și de către armator pentru încetarea anticipată a contractului individual de muncă. Aceste durate ale preavizului

sunt

stabilite după

consultarea organizațiilor

interesate

ale armatorilor și navigatorilor și nu sunt mai mici de șapte zile.

6.

Un preaviz cu o durată mai mică decât minimum poate fi dat în circumstanțele recunoscute de legislația națională sau de contractele colective de muncă aplicabile care justifică încetarea contractului individual de muncă cu un preaviz mai scurt sau fără preaviz. În determinarea acestor circumstanțe, Membrul se asigură că este luată în considerare necesitatea navigatorului de a rezilia, fără penalizare, contractul de angajare cu un preaviz mai scurt sau fără preaviz, din motive umanitare sau din alte motive urgente.

Principiul director B 2.1 – Contractele individuale de muncă ale navigatorilor

Principiul director B 2.1.1 - Înregistrările privind angajarea

1.

La determinarea informațiilor ce vor fi înregistrate în foaia matricolă menționată la Norma A 2.1., paragraful 1 (e), fiecare membru trebuie să se asigure că acest document conține informații suficiente, traduse în limba engleză, pentru a facilita obținerea de noi contracte sau pentru a îndeplini cerințele serviciului pe mare pentru promovare. Documentul de debarcare al navigatorului poate satisface cerințele menționate în paragraful 1 (e) al respectivei Norme.

Regula 2.2 – Salarii

Scop: asigurarea retribuirii serviciilor navigatorilor

1.

Toți navigatorii trebuie să fie retribuiți pentru munca depusă în mod regulat și integral, conform contractului de muncă.

Normă A 2.2 – Salarii

1.

Fiecare Membru cere ca sumele datorate navigatorilor care lucrează la bordul navelor aflate sub pavilionul său să fie vărsate la intervale care să nu depășească o lună și conform dispozițiilor contractelor colective de muncă aplicabile.

2.

Navigatorii primesc extras lunar cu totalul sumelor datorate și cu cele vărsate, pe care trebuie să figureze salariul, plățile suplimentare și ratele de schimb aplicate dacă vărsămintele au fost făcute într-o monedă sau la o rată de schimb distincte de cele convenite.

3.

Fiecare Membru cere armatorului să ia măsuri, precum cele menționate la paragraful

4 al prezentei norme, pentru a da navigatorilor posibilitatea să trimită familiilor sau persoanelor pe care le au în întreținere sau care au dreptul la aceasta o parte din remunerație sau remunerația integrală.

4.

Măsurile care trebuie luate pentru a da posibilitatea navigatorilor să trimită familiilor remunerațiile sunt următoarele:

a)

un sistem care să în permită navigatorilor să ceară, la momentul începerii activității sau în cursul angajării, ca o parte a salariilor să fie în mod regulat vărsată familiilor, prin virament bancar sau prin mijloace analoge; și

b)

cerința ca aceste viramente să fie efectuate în timp util și direct persoanei sau persoanelor desemnate de navigatori.

5.

Orice sumă reținută pentru un serviciu vizat la paragraful 3 și 4 al prezentei norme trebuie să fie într-un cuantum rezonabil și, în lipsa unor dispoziții contrare, rata de schimb aplicată va trebui, conform legislației naționale, să corespundă ratelor curente ale pieței sau ratelor oficiale publicate și să nu fie defavorabilă navigatorului.

6.

Fiecare Membru care adoptă legi sau regulamente care determină salariile navigatorilor trebuie să ia în considerare aplicarea principiilor directoare enunțate în partea B a Codului.

Principiul director B 2.2 – Salarii

Principiul director B 2.2.1 - Definiții specifice

1.

Conform acestui principiu director, termenul:

(a)

timonier

se referă la orice navigator considerat competent pentru a presta orice sarcină necesară ce trebuie executată pe punte de un nebrevetat, alta decât sarcinile personalului superintendent sau specializat sau orice navigator definit ca atare de legislația sau practică națională sau în cadrul convențiilor colective;

(b)

salariul de bază

se referă la plata sau salariul de bază, oricum ar fi alcătuită aceasta, pentru orele normale de muncă; nu include orele suplimentare, prime sau gratificații, alocații, concediul plătit sau orice altă remunerație suplimentară;

(c)

salariul consolidat

se referă la salariul care include salariul de bază și alte beneficii acordate; un salariu consolidat poate include compensații pentru toate orele suplimentare lucrate și pentru toate

celelalte beneficii sau poate include numai anumite beneficii în cazul unei consolidări

brute parțiale;

(d)

orele de lucru

se referă la timpul în care navigatorii sunt obligați să muncească pe navă;

(e)

ore suplimentare

se referă la timpul lucrat în plus peste orele normale de muncă.

Principiul director B 2.2.2 - Calcul și plată

1.

Pentru navigatorii a căror remunerație include compensații separate pentru orele suplimentare:

(a)

în scopul calculării salariilor, orele normale de lucru pe mare și în port nu trebuie să depășească 8 ore/zi;

(b)

în scopul calculării orelor suplimentare, durata normală de lucru pe săptămână remunerată prin salariu de bază trebuie fixată de legislația sau regulile naționale, în cazul în care nu este stabilită prin contracte colective de muncă și nu trebuie să depășească 48 de ore pe săptămână; contractele colective de muncă pot oferi un tratament diferit, dar nu mai puțin favorabil;

(c)

rata sau ratele de remunerare pentru orele suplimentare, care nu trebuie să fie mai mici de 1 și ¼ decât salariul de bază sau salariul pe oră, trebuie stabilite prin legislația și regulile naționale sau prin contractele colective de muncă, dacă este cazul; și

(d)

comandantul sau persoana desemnată de acesta trebuie să păstreze arhiva cu toate orele suplimentare efectuate, semnate de către navigator și care să nu fie mai veche de o lună.

2.

Pentru navigatorii ale căror salarii sunt total sau parțial consolidate:

(a)

contractul de angajare a navigatorului trebuie să specifice clar, dacă este cazul, numărul de ore de muncă pe care navigatorul trebuie să îl desfășoare în schimbul remunerației sale și orice alocație suplimentară care poate fi datorată în plus la salariul consolidat și în ce circumstanțe;

(b)

în cazul în care orele suplimentare sunt plătite ca ore peste program din cele acoperite de salariul consolidat, rata orară nu trebuie să fie mai mică de 1 și 1/4 din rata orară de bază corespunzătoare orelor normale de lucru, așa cum sunt definite la paragraful 1 al prezentului Principiu director; același principiu director trebuie aplicat orelor suplimentare incluse în salariul consolidat;

(c)

remunerația pentru acea parte din salariul total sau parțial consolidat reprezentând orele normale de lucru, așa cum este definit la paragraful 1 (a) al prezentului Principiu director, nu este mai mică decât salariul minim aplicabil; și

(d)

pentru navigatorii ale căror salarii sunt parțial consolidate, arhiva tuturor orelor suplimentare trebuie păstrată și aprobată potrivit paragrafului 1 (d) al prezentului Principiu director.

3.

Legislația națională sau contractele colective de muncă pot oferi compensații pentru orele suplimentare sau pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de sărbători legale, compensații sub forma scutirilor de serviciu sau scutirilor de prezență la bord echivalente, sau concediu suplimentar în locul remunerației sau al oricărei alte compensații oferită în acest scop.

4.

Legislația națională adoptată după consultările cu organizațiile reprezentative ale armatorilor și navigatorilor sau, dacă este cazul, contractele colective de muncă, trebuie să aibă în vedere următoarele principii:

(a)

remunerația egală pentru o muncă cu valoare egală trebuie să se aplice tuturor navigatorilor angajați pe aceeași navă, fără discriminare în funcție de rasă, culoare, sex, religie, opțiuni politice, origine socială sau naționalitate;

(b)

contractul individual de muncă al navigatorului conținând salariile aplicabile sau procentele din salariu trebuie să se găsească la bordul navei; informațiile privind cuantumul salariilor sau procentele din salariu trebuie puse la dispoziția fiecărui navigator, fie prin cel puțin o copie semnată a informației relevante și înmânată navigatorului în limba pe care acesta o înțelege, fie prin afișarea unei copii a contractului într-un loc accesibil echipajului, fie prin alte mijloace;

(c)

salariile trebuie plătite într-o monedă la cursul oficial; după caz acestea pot fi plătite prin transfer bancar, cec bancar, cec poștal sau ordin de plată;

(d)

la încetarea angajamentului, orice remunerație datorată trebuie plătită fără întârziere nejustificată;

(e)

sancțiuni adecvate sau alte soluții potrivite trebuie impuse de către autoritatea competentă în cazul în care armatorii întârzie achitarea remunerațiilor datorate, sau când aceștia nu reușesc să achite integral remunerația datorată;

(f)

salariile trebuie plătite direct în conturile bancare desemnate de către navigatori, cu excepția cazului în care aceștia nu solicită altfel în scris;

(g)

cu condiția respectării subparagrafului (h) al acestui paragraf, armatorul nu trebuie să limiteze dreptul navigatorilor de a dispune în mod liber de remunerația primită;

(h)

deduceri din remunerație sunt permise numai dacă:

(i)

există o prevedere expresă în reglementările sau legislația națională sau în contractul colectiv de muncă aplicabil privind condițiile realizării unor astfel de deduceri efectuate într-o manieră considerată de către autoritatea competentă ca fiind cea mai potrivită, iar navigatorul a fost informat despre acest lucru;

(îi) deducerile nu depășesc în total limita care a fost stabilită prin reglementările sau legislația națională, prin contractele colective de muncă sau prin decizii judiciare pentru realizarea unor astfel de deduceri;

(i) pentru obținerea și păstrarea unui loc de muncă, nu trebuie făcută nici o reținere asupra remunerației navigatorilor;

(j)

amenzile aplicate navigatorilor, altele

decât cele autorizate prin legislația națională, contractele colective de muncă sau alte dispoziții trebuie interzise;

(k)

autoritatea competentă trebuie să fie abilitată să inspecteze depozitele și serviciile de la bordul navelor pentru a se asigura că sunt aplicate prețuri rezonabile și corecte în interesul navigatorilor în cauză; și

(l)

în măsura în care creanțele navigatorilor pentru salarii și alte sume datorate ca urmare a angajării lor nu sunt garantate potrivit prevederilor Convenției Maritime Internaționale privind privilegiile și ipotecile din 1993, astfel de creanțe trebuie protejate conform Convenției nr. 173 din 1992 privind protecția pentru creanțele lucrătorilor (Insolvența Angajatorului).

5.

Fiecare Membru trebuie, după consultări cu organizațiile reprezentative ale armatorilor și navigatorilor, să instituie proceduri de instrumentare a plângerilor legate de orice problemă care se regăsește în prezentul Principiu director.

Principiul director B 2.2.3 - Salariul minim

1.

Fără a aduce prejudiciu principiului negocierilor colective libere, fiecare Membru trebuie, după consultări cu organizațiile reprezentative ale armatorilor și navigatorilor, să stabilească procedurile în

vederea

determinării

salariului

minim

pentru

navigatori.

Reprezentanții

organizațiilor reprezentative ale armatorilor și navigatorilor trebuie să participe la stabilirea unor astfel de proceduri.

2.

În cadrul procesului de elaborare a unor astfel de proceduri și a salariului minim, trebuie acordată o atenție deosebită normelor internaționale ale muncii referitoare la stabilirea salariul minim, cum ar fi principiile următoare:

(a)

nivelul minim al salariilor trebuie să ia în considerare natura muncii în domeniul maritim, numărul membrilor echipajului navelor și durata normală de lucru a navigatorilor; și

(b)

nivelul minim al salariilor trebuie ajustat în funcție de schimbările survenite privind nivelul de trai și nevoile navigatorilor.

3.

Autoritatea competentă trebuie să se asigure:

(a)

că prin intermediul unui sistem de supraveghere și de sancțiuni, salariile plătite nu sunt inferioare unor cuantumuri stabilite; și

(b)

că orice navigator care a fost plătit cu un procent mai mic decât salariul minim își poate recupera, prin intermediul unei proceduri judiciare sau prin altă procedura necostisitoare și rapidă cuantumul care nu i-a fost plătit.

Principiul director B 2.2.4 - Cuantumul salariului lunar de bază pentru timonier

1.

Salariul de bază pentru o lună calendaristică de serviciu pentru un timonier nu trebuie să fie mai mic decât cuantumul periodic stabilit de Comisia Paritară Maritimă sau de către alt organism autorizat de către Organismului de Conducere al Biroului Internațional al Muncii. În baza deciziei Organismului de Conducere (BIM), Directorul General va notifica Membrilor Organizației orice revizuire a cuantumului astfel stabilit.

2.

Nimic din acest Principiu director nu trebuie considerat că aduce prejudiciu aranjamentelor convenite între armatori sau organizațiile acestora și organizațiile navigatorilor în ceea ce privește stabilirea unor condiții minime de angajare, sub rezerva că aceste condiții să fie recunoscute de către autoritatea competentă.

Regula 2.3 – Orele de muncă și orele de odihnă

Scop: Asigurarea unor ore de muncă și de odihnă reglementate pentru navigatori

1.

Fiecare Membru se va asigura că orele de muncă și de odihnă ale navigatorilor sunt reglementate.

2.

Fiecare Membru va stabili un număr maxim de ore de muncă și un număr minim de ore de odihnă în cadrul unor perioade date care să fie în concordanță cu prevederile Codului.

Norma A2.3 - Orele de muncă și orele de odihnă

1.

În scopul aplicării acestei norme, termenul:

(a)

ore de muncă

desemnează perioada în care navigatorii trebuie să lucreze pe navă;

(b)

ore de odihnă

desemnează perioada din afara orelor de muncă, termenul neincluzând pauzele scurte.

2.

Fiecare Membru stabilește, în limitele indicate la paragrafele 5-8 ale prezentei Norme, fie numărul maxim de ore de muncă care nu trebuie să fie depășit într-un interval de timp dat, fie numărul minim de ore de odihnă care trebuie acordate într-o perioadă de timp determinată.

3.

Fiecare Membru recunoaște că norma orelor de muncă pentru navigatori, ca și pentru ceilalți lucrători, este de opt ore / zi cu o zi de odihnă săptămânal și odihna în zilele de sărbătoare. Totuși, nimic nu împiedică Membrii să adopte dispoziții vizând autorizarea sau înregistrarea unui contract colectiv de muncă care stabilește orele normale de muncă pentru navigatori pe o bază nu mai puțin favorabilă decât prezenta normă.

4.

La stabilirea normelor naționale, fiecare Membru va avea în vedere pericolul pe care îl determină oboseala excesivă a navigatorilor, în special a celor ale căror atribuții implică siguranța navigației și funcționarea în siguranță a navei.

5.

Limitele orelor de muncă și de odihnă sunt stabilite după cum urmează:

(a)

numărul maxim de ore de muncă nu va depăși:

(i)

14 ore într-o perioadă de 24 de ore; și (îi) 72 ore într-o perioadă de 7 zile;

Sau

(b)

minimul orelor de odihnă nu va fi mai mic decât:

(i)

10 ore într-o perioadă de 24 de ore; (îi) 77 de ore într-o perioadă de 7 zile.

6.

Orele de odihnă pot fi împărțite în cel mult două perioade, dintre care una va fi de cel puțin 6 ore, iar intervalul dintre două perioade consecutive de odihnă nu va depăși 14 ore.

7.

Rolurile de echipaj de abandon și pentru combaterea incendiilor, precum și rolurile prevăzute de reglementările naționale și internaționale vor fi organizate astfel încât să evite, în măsura posibilului, perturbarea orelor de odihnă și să nu genereze oboseala.

8.

Atunci când un navigator este de gardă, de exemplu în cazul în care sala mașini este nesupravegheată, navigatorul va beneficia de o perioadă de odihnă compensatorie dacă perioada normală de odihnă este perturbată de apeluri în afara orelor de program.

9.

În situația în care nu există contracte colective de muncă sau sentințe arbitrale sau dacă autoritatea competentă stabilește că prevederile din contract sau hotărârea referitoare la paragraful 7 sau 8 al prezentei norme sunt insuficiente, autoritatea competentă va stabili astfel de prevederi pentru a asigura o perioadă de odihnă suficientă pentru navigatorii respectivi.

10.

Fiecare Membru va solicita amplasarea, într-un loc ușor accesibil, a unui tabel cu organizarea muncii la bord, care trebuie să indice pentru fiecare funcție cel puțin:

(a)

programul de serviciu pe mare și în port; și

(b)

numărul maxim de ore de muncă sau numărul minim de ore de odihnă prevăzut de legislația națională sau de contractele colective aplicabile.

11.

Tabelul menționat la paragraful 10 al prezentei norme va fi stabilit în format standard în limba sau limbile de lucru ale navei și în engleză.

12.

Fiecare Membru va solicita păstrarea de registre cu orele de muncă zilnice sau cu orele de odihnă zilnice pentru a permite monitorizarea respectării prevederilor paragrafelor 5-11 ale prezentei norme. Registrele vor fi în format standard stabilit de autoritatea competentă, ținând seama de orice indicații disponibile din partea Organizației Internaționale a Muncii sau vor fi în orice format standard elaborat de Organizație. Acestea vor fi în limbile menționate de paragraful 11 al prezentei norme. Navigatorii vor primi o copie a însemnărilor din registre care-i privesc, avizată de comandant sau de o persoană împuternicită de comandant și de către navigator.

13.

Niciuna din prevederile paragrafelor 5 și 6 ale prezentei norme nu împiedică un Membru să adopte o legislație națională sau o procedură care să permită autorității competente să autorizeze sau să înregistreze contracte colective de muncă care să prevadă derogări de la limitele stabilite. Aceste derogări vor urma, în măsura posibilă, prevederile prezentei norme, dar pot avea în vedere perioade de concediu mai dese sau mai lungi sau acordarea de concedii compensatorii pentru navigatorii de cart sau navigatorii de la bordul navelor care efectuează voiaje de scurtă durată.

14.

Niciuna din prevederile prezentei norme nu afectează dreptul comandantului navei de a cere unui navigator să presteze ore de muncă necesare pentru asigurarea securității imediate a navei, a persoanelor de la bord sau a încărcăturii sau pentru a acorda ajutor altor nave sau persoane naufragiate sau aflate în pericol pe mare. Dacă este cazul, comandantul poate să suspende programul de ore de muncă sau de odihnă și să solicite navigatorului să presteze ore de muncă necesare până la normalizarea situației. De îndată ce va fi posibil după normalizarea situației, comandantul se va asigura că fiecare navigator care a lucrat în cadrul unei perioade programate de odihnă, va primi o perioadă corespunzătoare de odihnă.

Principiul director B 2.3 - Orele de lucru și orele de odihnă Principiul B 2.3.1 - Navigatorii tineri

1.

Următoarele prevederi trebuie aplicate pe mare și în port pentru toți navigatorii tineri care au mai puțin de 18 ani:

(a)

orele de muncă nu trebuie să depășească 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, iar orele suplimentare devin inevitabile numai din motive de siguranță;

(b)

trebuie acordat un timp suficient pentru toate mesele și trebuie asigurată o pauză de cel puțin o oră pentru masa principală; și

(c)

trebuie acordată o pauză de odihnă de 15 minute la fiecare două ore de muncă continuă.

2.

În mod excepțional, prevederile paragrafului 1 al prezentului Principiu director nu se aplică dacă:

(a)

acestea sunt impracticabile pentru tinerii navigatori de

la punte, din sala mașini și din departamentele de catering cărora li s-au repartizat atribuții de cart, sau care lucrează într-un sistem de ture; sau

(b)

dacă împiedică pregătirea eficientă a tinerilor navigatori potrivit programelor și orarelor de pregătire stabilite.

3.

Astfel de situații excepționale și motivele acestora trebuie înregistrate și semnate de către comandant.

4.

Paragraful 1 al prezentului Principiu director nu scutește tinerii navigatori de obligația general valabilă pentru toți navigatorii de a lucra în situații de urgență conform dispozițiilor paragrafului 14 al Normei A 2.3.

Regula 2.4 – Dreptul la concediu

Scop: Asigurarea unui concediu adecvat pentru navigatori

1.

Fiecare Membru va solicita ca navigatorilor angajați pe navele aflate sub pavilionul lor să li se plătească un concediu anual în condițiile dorite, potrivit prevederilor Codului.

2.

Navigatorilor le sunt acordate permisii la țărm, în beneficiul sănătății și bunăstării lor, cu condiția respectării cerințelor operaționale ale posturilor lor.

Norma A2.4 – Dreptul la concediu

1.

Fiecare Membru va adopta legi și reglementări care stabilesc normele minime pentru concediul anual al navigatorilor de pe navele aflate sub pavilionul lor, ținând seama de nevoile speciale ale navigatorilor cu privire la un astfel de concediu.

2.

Sub rezerva dispozițiilor oricărui contract colectiv de muncă sau legislații prevăzând o modalitate de calcul adecvat, ținând seama de nevoile particulare ale navigatorilor în acest sens, concediile anuale plătite sunt calculate pe baza unui minim de 2,5 zile calendaristice pe lună de angajare. Modul de calcul al perioadei de serviciu este stabilit de autoritatea competentă sau de organismul corespunzător din fiecare țară. Absențele justificate de la locul de muncă nu sunt considerate concediu anual.

3.

Este interzis orice acord de renunțare la concediul anual minim plătit prevăzut în prezenta norma, cu excepția cazurilor prevăzute de autoritatea competentă.

Principiul director B 2.4 - Dreptul la concediu Principiul director B 2.4.1 - Calculul drepturilor

1.

Conform condițiilor stabilite de către autoritatea competentă sau de către organismul adecvat în fiecare stat, orice perioadă de serviciu efectuată în afara contractului trebuie considerată ca făcând parte din perioada de serviciu.

2.

Conform condițiilor determinate de către autoritatea competentă sau de contractele colective de muncă aplicabile, absența de la serviciu în scopul participării la un curs de pregătire în domeniul maritim, sau pentru alte motive precum boală, accidente sau maternitate, trebuie considerate ca fiind parte din perioada de serviciu.

3.

Nivelul plătii pe perioada concediului anual trebuie să fie același cu nivelul normal al remunerației navigatorului, potrivit legislației naționale sau contractului individual de muncă aplicabil al navigatorilor. În cazul navigatorilor angajați pe perioade mai scurte de un an sau în cazul încetării contractului de muncă, dreptul la concediu trebuie calculat potrivit formulei pro-rata.

4.

Nu trebuie considerate ca parte a concediului anual plătit:

(a)

zilele de sărbători legale

recunoscute

de către statul de pavilion, chiar dacă sunt sau nu în perioada concediului anual plătit;

(b)

perioadele de incapacitate de muncă care sunt urmarea bolilor, accidentelor sau maternității, în condițiile determinate de autoritatea competentă sau de către organismul potrivit în fiecare stat;

(c)

permisii temporare la țărm acordate navigatorului pe perioada unui contract de angajare; și

(d)

concediul compensatoriu de orice fel, în condițiile determinate de autoritatea competentă sau de către organismul potrivit în fiecare stat.

Principiul director B 2.4.2 - Concediul anual

1.

Dacă nu este stabilită prin regulamente, contracte colective de muncă, sentința arbitrală sau alte modalități conforme cu practica națională, perioada în care se va efectua concediul anual trebuie determinată de către armator după consultări și, dacă este posibil, cu acordul navigatorilor în cauză sau cu reprezentanții acestora.

2.

În principiu, navigatorii trebuie să aibă dreptul să își ia concediul anual în locul unde au legăturile substanțiale, care, în mod normal ar fi același cu locul în care au dreptul să fie repatriați. Navigatorilor nu trebuie să li se impună să își ia concediul anual în alt loc, exceptându-se cazurile în care un acord de angajare a navigatorilor, legislația națională sau alte regulamente prevăd altfel.

3.

Dacă navigatorilor li se impune să își ia concediul anual când se afla în alt loc decât cele autorizate la paragraful 2 al prezentului Principiu director, aceștia ar trebui să beneficieze de transport gratuit până la cel mai apropiat punct de domiciliul lor, fie că este vorba de locul de angajare sau de cel de recrutare; mijloacele de subzistență și alte costuri directe trebuie să fie suportate de către armator; perioada de călătorie nu trebuie dedusă din concediul anual plătit la care are dreptul navigatorul.

4.

Un navigator aflat în timpul concediului anual poate fi chemat numai în cazuri de urgență extremă și cu consimțământul acestuia.

Principiul director B 2.4.3 - Fracționarea și cumularea

1.

Fracționarea concediului anual plătit sau cumularea concediului pe anul în curs cu un concediu viitor poate fi autorizată de autoritatea competentă sau de către organismul adecvat din fiecare stat.

2.

Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 1 al prezentului Principiu director și în situația în care nu s-a convenit altfel printr-un acord dintre armator și navigatori, concediul anual plătit recomandat ar trebui să reprezinte o perioadă neîntreruptă.

Principiul director B 2.4.4 - Tinerii navigatori

1.

Măsuri speciale trebuie avute în vedere referitor la tinerii navigatori sub 18 ani care au servit 6 luni sau o altă perioadă mai mică de timp în baza unui contract colectiv de muncă sau contract individual de muncă, fără concediu, pe o navă care tranzitează ape internaționale, care nu a revenit în țara de dIMOciliu în acest timp și care nu va reveni în următoarele 3 luni de voiaj. Astfel de măsuri pot consta în repatrierea fără costuri pentru aceștia la locul angajării inițiale din țara lor de domiciliu, în scopul efectuării concediilor cumulate în timpul acestui voiaj.

Regula 2.5 – Repatrierea

Scop: Asigurarea că navigatorii se pot întoarce acasă

1.

Navigatorii au dreptul de a fi repatriați gratuit în circumstanțele și condițiile specificate în Cod.

2.

Fiecare Membru va solicita navelor care se află sub pavilionul său să ofere o garanție financiară pentru a se asigura că navigatorii sunt repatriați corespunzător, potrivit prevederilor Codului.

Normă A 2.5 - Repatrierea

1.

Fiecare Membru se va asigura că navigatorii care se afla pe navele sub pavilionul său au dreptul la repatriere dacă:

(a)

contractul de angajare a navigatorilor expiră în timp ce sunt în străinătate;

(b)

contractul de angajare a navigatorilor este reziliat:

(i) de către armator; sau

(îi) de către navigator, din motive întemeiate; și, de asemenea

(c)

navigatorii nu mai sunt apți de a-și îndeplini îndatoririle potrivit contractului de angajare sau când nu mai este posibil să i se ceară acest lucru, ținând cont de împrejurări speciale.

2.

Fiecare Membru se va asigura că există prevederi adecvate în legislația sa sau există alte măsuri sau în contractele colective de muncă, care să stipuleze:

(a)

circumstanțele în care navigatorii au dreptul la repatriere potrivit paragrafului 1 (b) și (c) al prezentei Norme;

(b)

durata maximă a perioadei de serviciu la bordul unei nave după care navigatorul are dreptul să fie repatriat - astfel de perioade nu trebuie să fie mai lungi de 12 luni; și

(c)

drepturile exacte ce urmează a fi acordate de către armatori în vederea repatrierii, inclusiv acelea referitoare la destinațiile de repatriere, transport, cheltuielile care trebuie acoperite și alte dispoziții.

3.

Fiecare Membru va interzice armatorilor să solicite navigatorilor să facă plăti anticipate la începutul contractului cu privire la costul repatrierii și să acopere costurile legate de repatriere din salariile sau alte drepturi ale navigatorilor, exceptând situația în care se demonstrează că navigatorul și-a încălcat grav obligațiile de serviciu, potrivit legislației naționale, altor dispoziții sau contractelor colective aplicabile.

4.

Legislația națională nu trebuie să obstrucționeze drepturilor armatorilor în ceea ce privește recuperarea costurilor de repatriere potrivit unor acorduri contractuale cu persoane terțe.

5.

Dacă un armator omite să ia dispozițiile necesare pentru repatrierea navigatorilor care au acest drept sau să își asume cheltuielile de repatriere:

(a)

autoritatea competentă a statului Membru de pavilion va aranja repatrierea navigatorilor în cauză; dacă nu face acest lucru, statul în care navigatorii urmează să fie repatriați sau statul a cărui cetățenie o dețin pot aranja repatrierea acestora și își vor recupera cheltuielile de la statul membru de pavilion;

(b)

cheltuielile suportate pentru repatrierea navigatorilor vor fi recuperate de la armator de către statul membru de pavilion;

(c)

cheltuielile de repatriere nu vor fi suportate, în niciun caz, de către navigatori, excepție făcând paragraful 3 al prezentei Norme.

6.

Având în vedere instrumentele internaționale aplicabile, inclusiv Convenția Internațională din 1999 privind Arestul

Navelor, un Membru care a plătit cheltuielile de repatriere potrivit prevederilor acestui Cod, poate reține sau poate cere reținerea navelor armatorului în cauză până la efectuarea rambursării potrivit paragrafului 5 al prezentei Norme.

7.

Fiecare Membru va facilita repatrierea de la bordul navelor a navigatorilor care lucrează pe navele care ancorează în porturile sale sau care trec prin apele sale teritoriale sau interioare, precum și îmbarcarea la bord a înlocuitorului acestuia.

8.

În mod deosebit, un Membru nu va refuza dreptul de repatriere niciunui navigator, ca urmare a condițiilor financiare ale armatorului sau a faptului că armatorul nu are posibilitatea sau nu dorește să înlocuiască un navigator.

9.

Fiecare Membru va solicita navelor care se află sub pavilionul său să aibă la bord și să pună la dispoziția navigatorilor o copie a prevederilor naționale referitoare la repatriere, scrise în limba potrivită.

Principiul director B 2.5 - Repatrierea Principiul director B 2.5.1 - Condiții privind dreptul de repatriere

1.

Navigatorii au dreptul la repatriere:

(a)

în cazurile menționate la Norma A 2.5, paragraful 1 (a), după expirarea perioadei de preaviz acordată potrivit prevederilor contractului de angajare a navigatorilor;

(b)

în cazurile menționate la Norma A 2.5, paragraful 1 (b) și (c):

(i)

în caz de boală, accident sau alt motiv medical care impune repatrierea acestora dacă sunt transportabili din punct de vedere medical;

(îi) în caz de naufragiu;

(iii)

în cazul în care armatorul nu mai este în măsură de a-și îndeplini obligațiile legale sau contractuale ca și angajator al navigatorilor din motive precum insolvabilitatea, vânzarea navei, schimbarea înregistrării navei sau orice alt motiv similar;

(iv)

în cazul în care nava este trimisă spre zonă de război, așa cum se stipulează în legislația națională sau contractele de angajare a navigatorilor, unde navigatorul nu consimte să meargă;

(v)

în cazul încheierii sau suspendării angajării conform unei sentințe arbitrale sau contracte colective de muncă sau încetarea angajării din orice alt motiv similar.

2.

La determinarea duratei maxime a perioadelor de serviciu la bord, după care navigatorul are dreptul să fie repatriat, potrivit prevederilor prezentului Cod, se va ține cont de factorii care afectează mediul de lucru al navigatorului. Fiecare Membru va încerca, în măsura posibilului, să reducă aceste perioade ca urmare a schimbărilor și evoluțiilor tehnologice și se poate axa pe prevederile oricărei recomandări în acest domeniu a Comisiei Paritare Maritime.

3.

Costurile care trebuie suportate de către armator pentru repatriere, potrivit Normei A 2.5 trebuie să cuprindă cel puțin:

(a)

călătoria până la destinația aleasă pentru repatriere, conform paragrafului 6 al prezentului Principiu director;

(b)

cazarea și masa din momentul în care navigatorii părăsesc nava și până ajung la destinația de repatriere;

(c)

plata și diurna din momentul în care navigatorul părăsește nava și până când ajunge la destinația de repatriere, dacă așa se prevede în legislația națională sau în contractele colective de muncă;

(d)

transportul a 30 de kg din bagajul personal al navigatorilor la destinația de repatriere; și

(e)

tratament medical, dacă este cazul, până când navigatorii sunt apți pentru transport către destinația de repatriere.

4.

Timpul petrecut așteptând repatrierea și durata călătoriei nu trebuie scăzute din concediul plătit al navigatorului.

5.

Armatorii trebuie să suporte, în continuare, cheltuielile de repatriere până când navigatorii în cauză au ajuns la țărm la destinația stabilită, potrivit prezentului Cod sau sunt angajați într-o meserie potrivită la bordul navei care se îndreaptă spre una dintre aceste destinații.

6.

Fiecare Membru trebuie să solicite armatorilor să își asume responsabilitatea pentru aranjamentele privind repatrierea prin mijloace potrivite și rapide. Modalitatea obișnuită de transport este avionul. Membrul trebuie să stabilească destinațiile la care navigatorii vor fi repatriați. Destinațiile trebuie să includă statele în care se presupune că navigatorii au legături substanțiale, inclusiv:

(a)

locația unde navigatorul a fost de acord să se angajeze;

(b)

locația stipulată prin contractul colectiv de muncă;

(c)

statul de domiciliu al navigatorului; sau

(d)

orice astfel de locații care pot fi stabilite de comun acord la momentul angajării.

7.

Navigatorii trebuie să aibă dreptul de a alege dintre destinațiile stabilite locația unde doresc să fie repatriați.

8.

Dreptul la repatriere poate înceta dacă navigatorii în cauză nu îl revendică în timp util definit prin legislația națională sau contractele colective de muncă.

Principiul director B 2.5.2 - Aplicarea de către Membri

1.

Orice sprjin practic posibil trebuie acordat navigatorului care a rămas într-un port străin în timp ce așteptă să fie repatriat și în cazul întârzierii repatrierii navigatorului, autoritatea competentă din portul străin trebuie să asigure că reprezentantul consular sau local al statului de pavilion și statul de cetățenie a navigatorului sau statul de domiciliu, după caz sunt informate imediat.

2.

Fiecare Membru trebuie să se asigure că există aranjamente satisfăcătoare:

(a)

pentru ca navigatorii angajați pe o navă care se află sub pavilion străin să fie repatriați când sunt debarcați într-un port străin din motive pentru care nu se fac răspunzători:

(i)

în portul în care navigatorul în cauză a fost angajat; sau

(îi) într-un port din statul de cetățenie sau de domiciliu al navigatorului; sau

(iii) într-un alt port ales de comun acord de către navigator și comandant sau armator, cu acceptul autorității competente sau sub rezerva altor garanții corespunzătoare;

(b)

pentru îngrijiri medicale și întreținerea navigatorilor angajați pe o navă care are pavilion străin și care sunt lăsați la țărm într-un port străin, ca urmare a unei boli sau a unui accident produse în timpul serviciului pe navă și care nu sunt urmarea neglijenței navigatorilor.

3.

Dacă se dovedește că nu sunt potriviți pentru viața pe mare, tinerilor navigatori care nu au împlinit 18 ani și care au lucrat pe o navă cel puțin 4 luni în timpul primului voiaj internațional, trebuie să li se acorde posibilitatea de a fi repatriați gratuit în primul port de escală potrivit, unde există servicii consulare ale statului de pavilion sau ale statului de naționalitate sau de domiciliu ale navigatorului. Notificarea unei astfel de repatrieri și motivele acesteia trebuie prezentate autorității care a emis documentele care îi permit navigatorului în cauză să se angajeze pe mare.

Regula 2.6 – Compensarea navigatorilor în cazul pierderii sau scufundării navei

Scop: Asigurarea compensării navigatorilor când o navă este pierdută ori s-a scufundat

1.

Navigatorii au dreptul la compensație adecvată în caz de vătămare, pierdere sau pierderea locului de muncă datorate scufundării sau pierderii navei.

Norma A2.6– Compensarea navigatorilor în cazul pierderii sau scufundării navei

1.

Fiecare Membru va adopta reglementări care să asigure că, în toate cazurile de pierdere sau scufundare a navei, armatorul să plătească fiecărui navigator aflat la bord o indemnizație în caz de șomaj rezultând dintr-o asemenea pierdere ori scufundare.

2.

Reglementările menționate la paragraful 1 al prezentei Norme nu vor aduce atingere oricăror altor drepturi de care beneficiază un navigator în temeiul legislației Membrului privind pierderile sau vătămările datorate scufundării sau pierderii navei.

Principiul director B 2.6 - Compensarea navigatorilor în cazul pierderii sau scufundării navei Principiul director B 2.6.1 - Calculul indemnizației de șomaj

1.

Indemnizația de șomaj care este rezultatul pierderii sau scufundării navei trebuie plătită pentru toate zilele efective de șomaj la nivelul salariului, conform contractului de angajare, dar cuantumul total al indemnizației acordate fiecărui navigator nu va putea depăși limita a două luni de salariu.

2.

Fiecare Membru trebuie să se asigure că navigatorii au aceleași proceduri legale pentru a recupera astfel de indemnizații, așa cum au pentru recuperarea restanțelor din salariile câștigate în timpul serviciului.

Regula 2.7 – Dotarea cu echipaj

Scop: Asigurarea că munca navigatorilor se desfășoară la bordul navei cu personal suficient pentru exploatarea navei în condifii de eficienfă și securitate

1.

Fiecare Membru va cere ca toate navele aflate sub pavilionul său să beneficieze de un număr suficient de navigatori angajați la bord, pentru a se asigura că navele sunt exploatate eficient și în siguranță și ținând cont în toate situațiile de condițiile de securitate, luând în considerare preocupările pentru starea de oboseală a navigatorilor, precum și particularitățile specifice ale voiajului.

Norma A2.7 – Dotarea cu echipaj

1.

Fiecare Membru va cere ca toate navele aflate sub pavilionul său să beneficieze de un număr suficient de navigatori la bord,

pentru a se asigura că navele sunt exploatate eficient și în siguranță. Fiecare navă va avea un echipaj adecvat, în ceea ce privește numărul și calificările, pentru a asigura securitatea și siguranța navei, respectând toate condițiile de exploatare, conform documentului privind echipajul minim de siguranță sau a unui document echivalent emis de autoritatea competentă, conformându-se dispozițiilor prezentei Convenții.

2.

Când stabilește, aprobă sau revizuiește nivelul dotărilor cu echipaj, autoritatea competentă ia în considerare necesitatea de a evita sau reduce duratele excesive de muncă, pentru a asigura odihnă suficientă și pentru a limita starea de oboseală, precum și principiile din instrumentele internaționale aplicabile, în special cele ale Organizației Maritime Internaționale, referitoare la dotările cu echipaj.

3.

Când stabilește nivelul dotărilor cu echipaj, autoritatea competentă va lua în considerare toate cerințele cuprinse în Regula 3.2 și Norma A 3.2 - referitoare la alimentația și serviciul de servire a mesei.

Principiul director B 2.7 - Dotarea cu echipaj Principiul director B 2.7.1 - Reglementarea diferendelor

1.

Fiecare Membru trebuie să instituie și să verifice existența unui mecanism eficient pentru investigarea și soluționarea plângerilor sau diferendelor referitoare la schema de echipaj a unei nave.

2.

Reprezentanții organizațiilor de armatori și navigatori trebuie să participe, cu sau fără alte persoane sau autorități, la punerea în funcțiune a unui astfel de mecanism.

Regula 2.8 – Cariera, dezvoltarea aptitudinilor profesionale și oportunităJile de angajare pentru navigatori

Scop: Promovarea carierei, a dezvoltării aptitudinilor profesionale și oportunităfilor de angajare pentru navigatori

1.

Fiecare Membru va adopta politici naționale pentru a promova ocuparea în sectorul maritim și pentru a încuraja cariera, dezvoltarea aptitudinilor profesionale și

oportunităfile

de angajare pentru navigatorii domiciliați pe teritoriul său.

Norma A2.8– Cariera, dezvoltarea aptitudinilor profesionale și oportunităfile de angajare pentru navigatori

1.

Fiecare Membru va adopta politici naționale care să încurajeze cariera, dezvoltarea aptitudinilor profesionale și oportunitățile de angajare pentru navigatori, pentru a oferi sectorului maritim forța de muncă stabilă și competentă.

2.

Obiectivul politicilor menționate la paragraful 1 al prezentei Norme va fi acela de a ajuta navigatorii să-și întărească aptitudinile profesionale, calificările și posibilitățile de angajare.

3.

După consultarea organizațiilor armatorilor și navigatorilor în cauză, autoritatea competentă va stabili obiective clare pentru îndrumarea profesională, studiile și pregătirea navigatorilor ale căror atribuții la bordul navei sunt legate de exploatarea în siguranță a navei, inclusiv în materie de formare continuă.

Principiul director B 2.8 - Cariera, dezvoltarea aptitudinilor profesionale și oportunitățile de angajare pentru navigatori

Principiul director B 2.8.1 - Măsuri pentru promovarea carierei, dezvoltarea aptitudinilor profesionale și oportunitățile de angajare pentru navigatori

1.

Măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la Norma A 2.8 pot include:

(a)

acorduri cu armatorul sau organizațiile de armatori, referitoare la dezvoltarea carierei și formare; sau

(b)

dispoziții privind promovarea ocupării prin stabilirea și păstrarea unor registre sau liste pe categorii a navigatorilor calificați; sau

(c)

promovarea posibilităților, atât la bordul navelor, cât și pe țărm, pentru formarea viitoare și educarea navigatorilor în vederea dezvoltării abilitaților profesionale și înzestrării cu competențe transferabile pentru a le permite acestora să își găsească și să păstreze un loc de muncă decent, în vederea îmbunatățirii perspectivelor de ocupare individuală și pentru a se adapta evoluțiilor tehnologice și condițiilor pieței muncii din sectorul maritim.

Principiul director B 2.8.2 - Registrele navigatorilor

1.

Când registrele sau listele stau la baza angajării navigatorilor, acestea trebuie să includă toate categoriile ocupaționale ale navigatorilor, conform legislației naționale, practicii sau contractelor colective de muncă.

2.

Navigatorii care se regăsesc în astfel de registre sau liste trebuie să aibă prioritate la angajarea la bordul navelor.

3.

Navigatorii care se regăsesc în astfel de registre sau liste trebuie să fie disponibili pentru muncă, conform legislației naționale, practicii sau contractelor colective de muncă.

4.

În măsura în care legislația națională o permite, efectivul din registre sau liste trebuie revizuit periodic pentru stabilirea unui nivel corespunzător necesitaților sectorului maritim.

5.

Când este necesară reducerea efectivului dintr-un astfel de registru sau listă, trebuie adoptate toate măsurile potrivite pentru a preveni sau atenua efectele care aduc prejudicii navigatorilor, ținându- se cont de situația economică și socială din țara respectivă.

Titlul 3 CAZARE, FACILITĂȚI DE RECREERE, ALIMENTAȚIE ȘI SERVICIUL DE MASĂ

Regula 3.1- Cazare și facilităJi de recreere

Scop: Asigurarea faptului că navigatorii dispun de cazare decentă și facilităfi de recreere la bord

1.

Fiecare Membru se va asigura că navele aflate sub pavilionul lor oferă și mențin condiții de masă și cazare și facilități de recreere decente pentru navigatorii care se află la bordul navei și care să fie compatibile cu promovarea sănătății și bunăstării navigatorilor.

2.

Prevederile Codului care implementează această Regulă referitoare la construcția navei și echipament, se aplică numai navelor construite în timpul sau după intrarea în vigoare a acestei Convenții, pentru Membrii interesați. Pentru navele construite înaintea acestei date, prevederile referitoare la construirea și echipamentul navelor, enunțate în Convenția nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor (revizuită), Convenția nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor (dispoziții complementare), vor continua să fie aplicate în măsura în care acestea erau aplicabile înainte de această dată, potrivit legislației și practicii Membrului în cauză. O navă este considerată a fi construită la data la care s-a fixat chila sau când construcția sa se află într-un stadiu echivalent.

3.

Dacă în mod expres nu se prevede altfel, orice dispoziție rezultând dintr-un amendament al Codului referitoare la cazarea și facilitățile de recreere se va aplica doar navelor construite la data sau după data la care amendamentul va avea efect pentru Membrii implicați.

Norma A3.1 - Cazarea și facilităfile de recreere

1.

Fiecare Membru va adopta o legislație care să prevadă că navele aflate sub pavilionul său:

(a)

respectă normele minime pentru a se asigura că, cazarea navigatorilor, condițiile de muncă și viață la bord, sau ambele, sunt sigure, decente și în conformitate cu prevederile relevante ale acestei norme, și

(b)

sunt inspectate pentru a asigura conformitatea inițială și ulterioară cu aceste norme.

2.

Pentru elaborarea și aplicarea

legislației referitoare la prezenta normă, după consultarea organizațiilor armatorilor și navigatorilor interesate, autoritatea competentă:

a)

va lua în considerare Regula 4.3 și prevederile asociate ale Codului privind protecția sănătății, siguranței și prevenirea accidentelor, ținând cont de necesitățile specifice navigatorilor care se află și lucrează la bordul navei, și:

b)

va avea în vedere Principiile directoare din Partea B a acestui Cod.

3.

Inspecțiile solicitate în baza regulii 5.1.4 se vor realiza când:

(a)

o navă este înmatriculată sau reînmatriculată; sau

(b)

condițiile de cazare pe navă au fost substanțial modificate.

4.

Autoritatea competentă va acorda o atenție deosebită pentru aplicarea prevederilor prezentei Convenții privind:

a)

dimensiunea cabinelor și altor spații de cazare,

b)

încălzirea și ventilația,

c)

zgomotul, vibrațiile și alți factori ambientali,

d)

facilitățile sanitare;

e)

iluminatul; și

f)

spațiu sanitar.

5.

Autoritatea competentă a fiecărui Membru va solicita ca navele aflate sub pavilionul său să respecte normele minime privind

spațiile de cazare și facilitățile de recreere la bord stabilite în paragrafele 6 -17 ale prezentei norme.

6.

În privința prevederilor generale pentru condițiile de cazare:

(a)

în locurile destinate cazării, înălțimea spațiului liber trebuie să fie suficientă; aceasta nu trebuie să fie mai mică de 203 centimetri, în scopul asigurării unei depline libertăți de mișcare; autoritatea competentă poate permite o anumită reducere limitată a înălțimii spațiului liber într-o parte sau în întreg locul, dacă o asemenea reducere:

(i)

este rezonabilă, și

(ii)

nu va avea ca efect disconfortul navigatorilor,

(b)

spațiile de cazare trebuie să fie izolate corespunzător;

(c)

pe nave, altele decât navele de pasageri, așa cum sunt ele definite prin Regula 2 e și f a Convenției Internaționale din 1974 privind Salvarea Vieții pe Mare, modificată (Convenția SOLAS), cabinele pentru dormit vor fi situate deasupra liniei de încărcare, la centrul sau la pupa navei, exceptând cazurile speciale, acolo unde mărimea, tipul sau serviciul planificat al navei vizează un loc impracticabil, cabinele pot fi poziționate la prova navei, dar în niciun caz mai spre prova decât peretele de coliziune prova.

(d)

pe navele de pasageri și navele speciale construite potrivit Codului de siguranță pentru Nave Speciale aplicabile navelor cu destinație specială a IMO din 1983 și versiunile ulterioare (denumite în continuare "navele cu destinație specială"), autoritatea competentă poate, sub rezerva luării unor dispoziții corespunzătoare pentru iluminat și ventilație, să permită locația cabinelor pentru dormit sub linia de încărcare, dar în niciun caz sub pasarelele de lucru;

(e)

nu va exista acces direct la cabinele de dormit dinspre spațiile de marfă, sala mașini, bucătării, magazii, uscătorii sau zone sanitare comune; acea parte a peretelui despărțitor care separă aceste locuri de cabine și pereții despărțitori externi va fi construită din oțel sau alt material care să fie impermeabil la apă și gaz.

(f)

materialele folosite pentru a construi pereții despărțitori interiori, panourile și căptușelile, podelele și racordurile vor fi adaptate scopului și favorabile asigurării unui mediu sănătos,

(g)

locurile de cazare trebuie să fie bine iluminate și prevăzute cu dispozitive suficiente pentru scurgerea apei;

(h)

cazarea și facilitățile de recreere și de masă vor respecta dispozițiile din Regula 4.3 și prevederile similare din Cod, cu privire la protecția sănătății și siguranței, prevenirea accidentelor, prevenirea riscurilor expunerii la niveluri riscante de zgomot și vibrație, a altor factori ambientali și chimici de la bordul navelor, și vor garanta un mediu acceptabil de viață și de muncă la bord pentru navigatori.

7.

În ceea ce privește cerințele pentru ventilație și încălzire:

(a)

cabinele de dormit și sălile de masă vor fi ventilate adecvat,

(b)

navele, cu excepția acelora care navigă în mod obișnuit acolo unde condițiile temperate de climă nu necesită acestea, vor fi echipate cu sistem de climatizare pentru cazarea navigatorilor, pentru orice stație radio poziționată separat, precum și pentru postul central de comandă din sala mașini.

(c)

toate spațiile sanitare vor avea ventilație în aer liber, independentă de orice altă parte a spațiului de locuit; și

(d)

se va asigura căldura adecvată printr-un sistem de încălzire corespunzător, cu excepția navelor aflate exclusiv în voiajuri cu condiții tropicale de climă.

8.

În ceea ce privește cerințele pentru iluminat, sub rezerva unor amenajări speciale, eventual permise la bordul navelor de pasageri, cabinele și sălile de servit masa vor fi iluminate cu lumină naturală și vor fi prevăzute cu lumina artificială adecvată.

9.

În cazurile când se impun spații de odihnă la bordul navei, acestea vor satisface următoarele cerințe:

(a)

pe nave, altele decât navele de pasageri, o cabină individuală va fi asigurată fiecărui navigator; în cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 3,000 tdw sau al navelor cu destinație specială, pot fi acordate derogări de la această prevedere, de către autoritatea competentă după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori interesate.

(b)

vor fi asigurate cabine separate pentru bărbați și femei,

(c)

cabinele vor avea o dimensiune adecvată și vor fi corespunzător echipate, astfel încât să asigure un confort rezonabil și să ușureze întreținerea.

(d)

o cușetă separată va trebui asigurată în orice situație pentru fiecare navigator.

(e)

dimensiunile interioare minime ale unei cușete vor fi de cel puțin 198 centimetri per 80 centimetri,

(f)

suprafața pentru fiecare ocupant al cabinei nu va putea fi mai mică decât:

(i)

4.5 metri pătrați pentru navele cu un tonaj brut mai mic de 3,000 tdw;

(îi) 5.5 metri pătrați pentru navele cu un tonaj brut între 3,000 tdw și 10,000 tdw;

(iii) 7 metri pătrați pentru navele cu un tonaj brut egal sau mai mare de 10,000 tdw;

(g)

cu toate acestea, pentru a asigura o singură cușetă în cabine pe nave cu tonaje brute mai mici de 3,000 tdw, navele de pasageri și navele cu destinație specială, autoritatea competenta poate permite o suprafață mai mică.

(h)

pe navele cu un tonaj brut mai mic de 3,000 tdw, altele decât navele de pasageri și navele cu destinație specială, cabinele pot fi ocupate de maximum 2 navigatori; suprafața podelei acestor cabine nu va fi mai mică de 7 metri pătrați.

(i)

pe navele de pasageri și navele cu destinație specială suprafața podelei

cabinelor pentru navigatorii care nu îndeplinesc funcția de ofițer al navei nu va fi mai mică de:

(i)

7.5 metri pătrați în cabinele de 2 persoane, (îi)11.5 metri pătrați în cabinele de 3 persoane,

(iii) 14.5 metri pătrați în cabinele de 4 persoane,

(j)

pe navele cu destinație specială cabinele pot găzdui mai mult de 4 persoane, suprafața pe ocupant a acestor cabine nu va fi mai mică de 3,6 metri pătrați.

(k)

pe navele, altele decât navele de pasageri și navele cu destinație specială, cabinele pentru navigatorii care îndeplinesc funcția de ofițer al navei, acolo unde nu există saloane particulare sau birouri, suprafața pe ocupant a cabinelor nu va fi mai mică de:

(j)

7.5 metri pătrați pe navele cu un tonaj brut mai mic de 3.000 tdw,

(îi) 8.5 metri pătrați pe navele cu un tonaj brut între 3,000 tdw și 10,000 tdw,

(iii) 10 metri pătrați pe navele cu un tonaj brut egal sau mai mare de 10,000 tdw.

(l)

pe navele de pasageri și navele cu destinație specială suprafața pe ocupant pentru navigatorii care îndeplinesc funcția de ofițer al navei, acolo unde nu există saloane particulare sau birouri, suprafața pe ocupant nu poate fi mai mică de 7,5 metri pătrați pentru ofițerii subalterni și 8.5 metri pătrați pentru ofițerii superiori; prin ofițeri subalterni înțelegem ofițerii la nivel operațional și prin ofițeri superiori, înțelegem ofițerii la nivel managerial;

(m)

comandantul, șeful mecanic și ofițerii secunzi vor avea, în completarea cabinei lor o încăpere care va servi drept un salon privat, birou sau spațiu echivalent; navele cu un tonaj brut mai mic de 3,000 tdw pot fi scutite de către autoritatea competentă de la această prevedere după consultarea cu organizațiile interesate ale armatorilor și navigatorilor.

(n)

pentru fiecare ocupant, mobila va include un dulap de haine (minimum 475 litri) și un sertar sau spațiu echivalent nu mai mic de 56 de litri; dacă sertarul este încorporat în dulapul de haine atunci volumul minim combinat a dulapului de haine va fi 500 litri; va fi prevăzut cu o etajeră și va putea fi încuiat de către ocupant astfel încât să-i asigure intimitatea,

(o)

fiecare cabină va fi prevăzută cu o masă sau birou, fix, rabatabil sau culisant și scaune confortabile după nevoi.

10.

În ceea ce privește cerințele pentru spațiul de servit masa:

(a)

spațiul de servit masa va fi amplasat separat de cabine și cât de aproape posibil de bucătăria de pe navă, navele cu un tonaj brut mai mic de 3,000 tdw pot fi scutite de către autoritatea competentă de la această prevedere după consultarea cu proprietarul navei și a organizațiilor de navigatori implicate, și

(b)

spațiile de servit masa vor avea o dimensiune adecvată, vor fi confortabil mobilate și amenajate (inclusiv posibilitatea procurării de băuturi la orice oră)

luând în considerare numărul navigatorilor susceptibili să le folosească la un moment dat. Spații de servit masa pot fi separate sau comune, dup caz.

11.

În ceea ce privește cerințele pentru facilitățile sanitare:

(a)

toți navigatorii vor avea acces convenabil pe navă la facilitățile sanitare care să întrunească normele minime de sănătate și igienă și normele rezonabile de confort. Pot fi prevăzute facilități sanitare separate pentru bărbați și femei,

(b)

vor exista facilități sanitare ușor accesibile din comanda de navigație și din sala mașini sau aproape de postul de comandă al sălii mașini, navele cu un tonaj brut mai mic de 3,000 tdw, pot fi scutite de către autoritatea competentă de la această cerință după consultarea organizațiilor de armatori și organizațiilor de navigatori interesate.

(c)

pe toate navele se vor asigura într-o locație adecvată, cel puțin o toaletă, o chiuvetă și o cadă sau duș sau ambele pentru fiecare 6 persoane sau mai puțin, în cazul celor care nu dispun de facilități personale.

(d)

cu excepția navelor de pasageri, fiecare cabină va fi dotată cu o chiuvetă care să aibă apă dulce curentă, caldă și rece, exceptând cazul în care o asemenea chiuvetă este situată în baia privată asigurată.

(e)

pentru navele de pasageri care efectuează în mod obișnuit voiajuri mai mici de 4 ore, autoritatea competentă poate avea în vedere dispoziții speciale sau o reducere a numărului de instalații sanitare cerute; și

(f)

Apa dulce curentă, caldă și rece va fi disponibilă în toate locurile destinate spălării.

12.

În ceea ce privește dispozițiile pentru spații sanitare, navele care au la bord 15 sau mai mulți navigatori și sunt angajate într-un voiaj cu o durată mai mare de 3 zile, dispun de un spațiu sanitar distinct, rezervat exclusiv scopurilor medicale. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la această dispoziție pentru navele angajate în navigația costieră; la aprobarea spațiului sanitar, autoritatea competentă se va asigura că acesta

este, în toate cazurile, ușor accesibil, asigură găzduire confortabilă pentru ocupanți și permite acordarea de atenție promptă.

13.

Vor fi disponibile facilitățile corespunzător plasate și utilate de spălătorie.

14.

Toate navele vor avea un spațiu sau spații pe o punte deschisă la care navigatorii să poată avea acces în afara orelor de serviciu, care să aibă dimensiuni adecvate în raport cu dimensiunea navei și numărul de navigatori aflați la bord.

15.

Toate navele vor fi dotate cu birouri separate sau cu un birou comun al navei pentru folosirea de către compartimentele de pe punte și sala mașini; navele cu un tonaj brut mai mic de 3,000 tdw pot fi scutite de către autoritatea competentă de la această cerință după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori interesate.

16.

Navele care în mod regulat iau contact cu porturi infestate de țânțari trebuie echipate, în consecință conform recomandărilor autorității competente.

17.

Având în vedere dispozițiile Regulii 4.3 și cele ale Codului privind protecția sănătății și siguranței și prevenirea accidentelor, vor fi asigurate în beneficiul tuturor navigatorilor, facilități de recreere adecvate, comodități și servicii, astfel adaptate pentru a răspunde nevoilor speciale ale navigatorilor care se află la bordul navei.

18.

Autoritatea competentă va solicita desfășurarea de inspecții frecvente la bordul navelor, de către sau sub autoritatea comandantului, pentru a se asigura că, cabina navigatorului este

menținută într-o stare bună de întreținere și curățenie. Rezultatele fiecărei inspecții vor fi consemnate în scris și vor fi disponibile pentru consultare.

19.

În cazul navelor unde este necesară luarea în considerare, fără discriminare, a intereselor navigatorilor care au practici religioase și sociale diferite și distincte, autoritatea competentă poate, după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori interesate, să autorizeze derogări echitabil aplicabile de la dispozițiile prezentei norme, cu condiția ca pe ansamblu să nu rezulte o situație mai puțin favorabilă decât cea care ar decurge din aplicarea prezentei norme.

20.

Fiecare Membru poate, după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori interesate, cu excepția navelor cu un tonaj brut mai mic de 200 tdw, unde este rezonabil să se procedeze astfel, să ia în considerare dimensiunea navei și numărul navigatorilor aflați la bord în conformitate cu cerințele urmatorelor prevederi ale acestei norme, astfel:

(a)

paragrafele 7 (b), 11 (d) și 13, și

(b)

paragrafele 9 (f) și de la (h) la (l) inclusiv, doar în ceea ce privește suprafața pardoselii.

21.

Orice excepție de la prevederile prezentei norme, poate fi făcută acolo unde este permisă în mod expres, în prezenta normă și doar în cazuri particulare, în care aceste excepții pot fi justificate clar pe motive temeinice și sub rezerva protejării sănătății și securității navigatorilor.

Principiul director B 3.1 - Cazare și facilități de recreere Principiul director B3.1.1 - Proiectare și construcție

1.

Pereții exteriori ai cabinelor de dormit și sălilor de mese trebuie să asigure o izolare adecvată. Toate învelișurile mașinilor și pereții despărțitori ai bucătăriilor și altor spații în care se produce căldură trebuie să fie adecvat separate, acolo unde există posibilitatea unor efecte de încălzire în vecinătatea cabinelor și culoarelor de trecere. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a oferi protecție împotriva efectelor încălzirii cu aburi, conductelor de apă caldă sau ambelor.

2.

Cabinele de dormit, sălile de mese, sălile de recreere și culoarele din spațiul de locuit trebuie să fie separate în mod corespunzător pentru a preveni condensul și supraîncălzirea.

3.

Pereții și plafoanele trebuie să fie din material cu o suprafață ușor de menținut curată. Nu trebuie folosită nicio formă de construcție care să poată favoriza paraziții sau alți dăunători.

4.

Pereții și plafoanele cabinelor și spațiilor de servit masa trebuie să poată fi ușor de menținut curate și să fie de o culoare deschisă, rezistentă și non-toxică.

5.

Podelele din toate cabinele trebuie să fie din materiale de construcții omologate și trebuie să fie prevăzute cu suprafață antiderapantă, impermeabilă la umiditate și ușor de menținut curată.

6.

Acolo unde podelele sunt din materiale compozite, îmbinarea cu lateralele ar trebui realizată pentru a evita fisurile.

Principiul director B 3.1.2 - Ventilație

1.

Sistemul de ventilație pentru cabine și sălile de masă trebuie controlat pentru a menține aerul într-o stare satisfăcătoare și pentru a asigura o circulație suficientă a aerului în toate condițiile de vreme și climat.

2.

Sistemele de climatizare, fie de tip central, fie sub forma unităților individuale, trebuie prevăzute să:

(a)

mențină aerul la o temperatură satisfăcătoare și umiditate relativă prin comparație cu condițiile aerului exterior, să asigure o suficiență a schimbului de aer în toate spațiile climatizate, să aibă în vedere caracteristicile specifice ale operațiunilor pe mare și să nu producă zgomote în exces sau vibrații; și

(b)

să faciliteze întreținerea și dezinfectarea facilă pentru a preveni sau controla răspândirea

bolilor.

3.

Sursa de energie pentru funcționarea climatizării și a altor sisteme complementare pentru ventilație, prevăzute la paragrafele precedente ale prezentului Principiu director, trebuie să fie disponibile în orice moment atunci când navigatorii se află sau muncesc la bordul navei și când împrejurările impun acest lucru. Totuși, nu trebuie folosită o sursă de energie utilizabilă în cazuri de urgență.

Principiul director B3.1.3 - Încălzire

1.

Sistemul de încălzire a spațiilor de locuit, trebuie să fie funcțional în orice moment când navigatorii se află la bord și condițiile necesită folosirea acestuia.

2.

Pe toate navele unde este necesar un sistem de încălzire, acesta trebuie asigurat

prin mijloace ce utilizează apă fierbinte, aer cald, electricitate, aburi sau echivalentul acestora. Totuși, în spațiile de locuit,

aburii nu trebuie utilizați ca mediu de transmitere a căldurii. Sistemul de încălzire trebuie să aibă capacitatea de a menține temperatura din spațiul de locuit, la un nivel satisfăcător, în condiții normale de vreme și climă, întâlnite în zona de navigație în care este angajată nava. Autoritatea competentă trebuie să recomande condițiile ce trebuie îndeplinite.

3.

Radiatoarele și alte aparate de încălzire trebuie plasate și, acolo unde este necesar, protejate pentru a evita riscul de incendiu, pericolul sau disconfortul navigatorilor.

Principiul director B3.1.4 - Iluminat

1.

Pe toate navele, lumina electrică trebuie furnizată în toate spațiile de locuit. Dacă nu există două surse independente de energie pentru iluminat, trebuie asigurată iluminarea suplimentară prin lămpi sau aparate de iluminat pentru cazuri de urgență, construite în mod corespunzător.

2.

În cabine, la capătul fiecărui pat trebuie instalată o lampă electrică pentru citit.

3.

Autoritatea competentă trebuie să stabilească norme adecvate pentru iluminarea naturală și artificială.

Principiul director B3.1.5 - Cabine

1.

Trebuie să existe o amplasare corespunzătoare a cușetelor la bord, într-un mod cât mai confortabil pentru navigator și pentru orice persoană care l-ar putea însoți pe acesta.

2.

Acolo unde dimensiunile navei, activitatea în care urmează să fie angajată și planul acesteia permit, cabinele ar trebui proiectate și echipate cu baie privată, inclusiv toaletă, pentru a oferi un confort adecvat pentru ocupanți și pentru a facilita curățenia.

3.

În măsura în care este posibil, cabinele navigatorilor ar trebui astfel plasate încât carturile să fie separate și ca niciun navigator care lucrează în timpul zilei să nu împartă o cabină cu cel care face cart.

4.

În cazul navigatorilor care îndeplinesc sarcina unui ofițer cadet, nu trebuie să fie mai mult de două persoane într-o cabină.

5.

Trebuie avută în vedere extinderea facilitații menționate la Norma A 3.1, alineatul 9 (m) pentru ofițerul secund mecanic, acolo unde este posibil.

6.

Spațiul ocupat de cușete și vestiare, corpurile de sertare și scaune trebuie incluse în măsurarea suprafeței podelei. Spațiile mici sau de formă neregulată, care nu se adaugă în mod util la spațiul disponibil pentru mișcarea liberă și nu pot fi utilizate pentru mobilă, trebuie excluse.

7.

Paturile nu trebuie să fie supraetajate în număr mai mare de două; în cazul paturilor aranjate de-a lungul navei acestea trebuie să fie pe un singur nivela acolo unde hublourile sunt situate deasupra navei.

8.

Patul de jos, în cazul a două paturi supraetajate, trebuie să fie la minim 30 cm distanță de podea, patul de sus trebuie să fie plasat aproximativ la jumătatea distanței dintre partea inferioară a patului de jos și partea inferioară a grinzilor plafonului punții.

9.

Cadrul și placa laterală ale unui pat, dacă există, trebuie să fie din materiale aprobate, tare, neted și care să nu favorizeze coroziunea sau existența paraziților sau altor dăunători.

10.

Dacă se utilizează cadre tubulare pentru construcția paturilor, acestea trebuie sigilate complet și să nu aibă perforații care să permită accesul paraziților sau altor dăunători.

11.

Fiecare pat trebuie să aibă o saltea confortabilă cu sIMOeră sau saltea sIMOeră combinată. Salteaua și umplutura acesteia trebuie să fie dintr-un material aprobat. Nu trebuie utilizată la umplerea saltelelor un material care poate adăposti paraziții.

12.

Dacă paturile sunt suprapuse, un înveliș anti-praf trebuie înserat între partea de jos a saltelei sau sIMOerei, pentru patul de sus.

13.

Mobila trebuie să fie din material neted, rezistent, care să nu fie predispus la deformare sau coroziune.

14.

Cabinele trebuie dotate cu perdele sau echivalentul acestora pentru hublouri.

15.

Cabinele trebuie dotate cu o oglindă, dulapuri mici pentru obiectele de toaletă, un raft pentru cărți și un număr suficient de cuiere.

Principiul director B3.1.6 - Spațiile de servit masa

1.

Spațiile de servit masa pot să fie comune sau separate. Decizia în acest sens ar trebui luată după consultarea reprezentanților navigatorilor și armatorilor și supusă aprobării autorității competente. Trebuie ținut seama de dimensiunile navei și de nevoile culturale, religioase și sociale distincte ale navigatorilor.

2.

Acolo unde există facilitatea unor spații de servit masa separate pentru navigatori, trebuie acordate spații separate pentru:

(a)

comandant și ofițeri; și

(b)

alți navigatori.

3.

Pe nave, altele decât navele de pasageri, suprafața spațiilor de servit masa la dispoziția navigatorilor nu trebuie să fie mai mică de 1,5 metri pătrați de persoană din capacitatea planificată de locuri.

4.

Pe toate navele, spațiile de servit masa trebuie echipate cu mese și scaune adecvate, fixe sau mobile, suficiente pentru cel mai mare număr de navigatori posibil a le utiliza în același timp.

5.

Trebuie să fie disponibile în orice moment atunci când există navigatori la bord:

(a)

un frigider, amplasat eficient și cu o capacitate suficientă pentru numărul de persoane ce folosesc aceste spații;

(b)

facilități pentru băuturi fierbinți; și

(c)

facilități pentru apă rece.

6.

Acolo unde nu există spații de depozitare accesibile pentru spațiile de servit masa, trebuie asigurate dulapuri adecvate pentru ustensilele de masă și facilități adecvate spălării acestora.

7.

Suprafețele meselor și scaunelor trebuie să fie din material rezistent la umezeală.

Principiul director B3.1.7 - Instalații sanitare

1.

Chiuvetele și căzile de baie trebuie să aibă dimensiuni adecvate și construite din materiale aprobate cu o suprafață netedă care să nu se spargă, exfolieze sau să corodeze.

2.

Toate toaletele trebuie să aibă un model aprobat și să fie dotate cu un jet abundent de apă sau cu alte mijloace adecvate de scurgere, precum aer, care să fie disponibile în orice moment și controlabile în mod independent.

3.

Instalațiile sanitare destinate uzului a mai multor persoane trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)

podelele trebuie să fie din material durabil aprobat, impermeabil la umezeală și cu scurgere corespunzătoare;

(b)

pereții despărțitori trebuie să fie din oțel sau alt material aprobat și trebuie să fie impermeabil până la cel puțin 23 de centimetri deasupra nivelului punții;

(c)

spațiul trebuie să fie iluminat, încălzit și ventilat în mod suficient;

(d)

toaletele trebuie situate într-un loc accesibil, dar separat de dormitoare și băi, fără acces direct din cabine sau printr-un culoar între cabine și toalete la care nu există un alt acces; această prevedere nu se aplică dacă toaleta este situată într-un compartiment dintre două cabine care au un total de maxim patru persoane; și

(e)

acolo unde există mai mult de o toaletă într-un compartiment, acestea trebuie separate în mod suficient pentru a asigura intimitatea.

4.

Facilitățile de spălătorie acordate navigatorilor trebuie să includă:

(a)

mașini de spălat;

(b)

mașini de uscat sau uscătorii încălzite și ventilate în mod corespunzător; și

(c)

fiare de călcat și mese de călcat sau echivalentul acestora.

Principiul director B3.1.8 - Spațiu sanitar

1.

Spațiu sanitar trebuie proiectat astfel încât să faciliteze consultarea și acordarea de prim ajutor, precum și prevenirea răspândirii bolilor infecțioase.

2.

Amplasarea intrării, paturilor, luminii, ventilației, încălzirii și surselor de apă trebuie să asigure confortul și să faciliteze tratamentul ocupanților.

3.

Numărul necesar al paturilor din spațiu sanitar trebuie stabilit de autoritatea competentă.

4.

Spațiu sanitar trebuie prevăzut pentru uzul exclusiv al ocupanților, fie în partea spațiilor de locuit, fie în imediata apropiere a acestuia. Acesta trebuie să conțină minim o toaletă, o chiuvetă și o cadă sau un duș.

Principiul director B3.1.9 - Alte facilități

1.

Acolo unde se acordă facilități separate pentru personalul din sala mașini, pentru a-și schimba hainele, acestea trebuie să fie:

(a)

situate în afara sălii mașini, dar ușor accesibile; și

(b)

dotate cu dulapuri individuale de haine, precum și cu căzi sau dușuri sau ambele și chiuvete cu apă curentă caldă și rece.

Principiul director B3.1.10 - Așternuturi, ustensile de masă și prevederi tranzitorii

1.

Fiecare membru trebuie să aibă în vedere aplicarea următoarelor principii:

(a)

armatorul trebuie să asigure așternuturi și ustensile de masă tuturor navigatorilor pentru uzul pe perioada serviciului la bordul navei și acești navigatori trebuie să fie responsabili pentru returnarea acestora la momentele precizate de comandant și la încheierea serviciului pe navă;

(b)

așternuturile trebuie să fie de bună calitate, farfuriile, cănile și celelalte ustensile de masă trebuie să fie din materiale aprobate care pot fi curățate cu ușurință; și

(c)

prosoapele, săpunul și hârtia de toaletă pentru navigatori trebuie asigurate de armator.

Principiul director B3.1.11 - Aranjamente pentru facilități de recreere, poștă și vizite la bordul navei

1.

Serviciile și facilitățile de recreere trebuie revizuite frecvent pentru a se asigura că sunt adecvate în lumina schimbărilor nevoilor navigatorilor ce rezultă din evoluțiile tehnice, funcționale și de altă natură din industria de navigație.

2.

Mobilierul pentru facilitățile de recreere trebuie să includă minimum un dulap pentru cărți și facilități pentru citit, scris și, acolo unde este cazul, jocuri.

3.

În legătură cu planificarea facilitaților de recreere, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare asigurarea unui

bufet.

4.

Trebuie avute în vedere includerea următoarelor facilități, fără vreun cost pentru navigator, acolo unde este posibil:

(a)

o încăpere pentru fumat;

(b)

vizionarea programelor de televiziune și recepția posturilor de radio;

(c)

proiectarea de filme, al căror număr trebuie să fie suficient pentru durata voiajului și, acolo unde este necesar, schimbate la intervale rezonabile;

(d)

echipamente sportive, jocuri de table și cărți;

(e)

bazin de înot, unde este posibil;

(f)

o bibliotecă care să conțină cărți din domeniul profesional și alte cărți, al căror număr să fie adecvat pentru durata voiajului și schimbat la intervale rezonabile;

(g)

facilități pentru artă meșteșugărească de recreere;

(h)

echipament electronic precum radio, televiziune, video-uri, DVD/CD playere, computere și software și casetofoane cu posibilitate de înregistrare;

(i)

după caz, baruri pentru navigatori, numai dacă nu sunt împotriva obiceiurilor naționale, religioase sau sociale; și

(j)

acces convenabil la comunicații telefonice de pe navă către uscat și facilități de internet și e- mail, la tarife rezonabil.

5.

Trebuie făcut orice efort pentru a se asigura că trimiterea corespondentei navigatorilor este sigură și rapidă. De asemenea, trebuie avute în vedere eforturile de a se evita ca navigatorii să plătească taxe poștale adiționale, atunci când corespondența trebuie retrimisă din motive care nu depind de ei.

6.

Trebuie avute în vedere măsuri pentru a asigura, în baza oricăror reglementări naționale sau internaționale, că ori de câte ori este posibil și convenabil, navigatorii să primească în mod prompt permisiunea ca părinții, rudele și prietenii să-i viziteze la bordul navei, atunci când se află în port. Aceste măsuri trebuie să țină seama de măsurile de securitate.

7.

Trebuie să se permită navigatorilor să poată fi însoțiți de partenerii lor în voiaje ocazionale, acolo unde este posibil și convenabil. Acești parteneri trebuie să dețină o asigurare care să-i acopere în caz de accident sau boală; armatorul trebuie să acorde navigatorului tot sprijinul pentru a obține această asigurare.

Principiul director B3.1.12 - Prevenirea zgomotelor și vibrațiilor

1.

Facilitățile de cazare, recreere și de masă, trebuie situate cât mai departe posibil de sala mașini, comanda de navigație, macaralele de pe punte, echipamentele de ventilație, încălzire și climatizare, precum și alte mașini și aparate zgomotoase.

2.

Materialele de izolare acustică sau alte materiale adecvate de atenuare a sunetelor, trebuie utilizate la construcția și finisarea pereților despărțitori, plafoanelor și punților din spațiile zgomotoase, precum și uși automate izolatoare de sunete.

3.

Sala mașini și alte spații de mașini trebuie dotate, oriunde este posibil, cu camere de control centralizat antifonate pentru personalul din sala motoarelor. Spațiile de lucru, precum atelierul de mașini, trebuie izolate, în măsură posibilă, de zgomotul din sala generală a motoarelor și trebuie luate măsuri pentru reducerea zgomotului funcționării mașinilor.

4.

Limitele pentru nivelele de zgomot pentru spațiile de lucru și viață trebuie să fie în conformitate cu principiile internaționale pentru nivele de expunere ale ILO, inclusiv cele din Codul de practică ILO numit Factori ambientali la locul de muncă, 2001, și, acolo unde este cazul, protecția specifică recomandată de Organizația Maritimă Internațională și cu orice completări ulterioare sau instrumente suplimentare pentru nivelurile de zgomot acceptabile la bordul navelor. O copie a instrumentelor aplicabile în limba engleză sau în limba de lucru a navei trebuie să se regăsească la bord și trebuie să fie accesibilă navigatorilor.

5.

Niciun spațiu de locuit, recreațional sau de servire a mesei, nu trebuie expus la vibrații excesive.

Regula 3.2 - Alimentația și serviciul de servire a mesei

Scop : asigurarea unei alimentafii de bună calitate navigatorilor, inclusiv apă potabilă, servite în condifii de igienă.

1.

Toți Membrii trebuie să se asigure că navele aflate sub pavilionul lor, furnizează hrană și apă potabilă de calitate corespunzătoare, a cărei valoare nutrițională și cantitate corespund nevoilor persoanelor aflate la bord, ținându-se seama de apartenența lor culturală și religioasă.

2.

Navigatorilor aflați la bordul navei li se asigură hrana în mod gratuit, până la sfârșitul contractului.

3.

Navigatorii angajați ca bucătari pe navă, având ca sarcină prepararea meselor, trebuie să aibă calificarea corespunzătoare pentru acest post.

Norma A3.2 - Alimentafia și serviciul de servire a mesei

1.

Toți Membrii trebuie să adopte o legislație și alte măsuri vizând garantarea normelor minimale în ceea ce privește cantitatea și calitatea alimentației și apei potabile, precum și norme referitoare la serviciul de masă pentru mesele servite navigatorilor aflați la bordul navelor sub pavilionul lor și trebuie, prin

intermediul unor activități educative să facă cunoscute și să promoveze aplicarea normelor la care se referă prezentul paragraf.

2.

Toți Membrii trebuie să se asigure că navele aflate sub pavilionul lor, respectă următoarele norme minime:

a)

o aprovizionare suficientă cu alimente și apă potabilă, de o valoare nutritivă, calitate și varietate satisfăcătoare, ținând seama de numărul navigatorilor aflați la bord, de religia lor, de obiceiurile culturale în materie de alimentație, cât și de durata și natura voiajului;

b)

o amenajare și un echipament al serviciului de bucătărie și de servire a mesei care să ofere navigatorilor mese variate și hrănitoare, preparate și servite în condiții igienice; și

c)

personal de bucătărie și de servire a mesei format corespunzător sau instruit conform funcției;

3.

Armatorii trebuie să se asigure că navigatorii angajați ca bucătari pe navă, sunt formați, calificați și recunoscuți competenți pentru postul respectiv conform dispozițiilor legislației Membrului interesat.

4.

Prevederile vizate la paragraful 3 al prezentei norme includ necesitatea urmării cu succes a unui curs de formare agreat sau recunoscut de autoritatea competentă, axat pe aptitudinea practică de a face bucătărie, igiena personală și igiena alimentară, stocarea proviziilor, gestiunea de stoc și protecția mediului și sănătatea și securitatea în serviciul de masă și de bucătărie.

5.

La bordul navelor care operează cu un efectiv de mai puțin de zece persoane, care, datorită mărimii echipajului și a modului de exploatare, pot să nu fie obligați de autoritatea competentă să aibă la bord un bucătar deplin calificat, orice persoană care prepară hrana în bucătărie, trebuie să fie formată sau instruită în domeniile incluzând igiena alimentară și personală, precum și în manipularea și stocarea alimentelor la bord.

6.

În cazuri de extremă necesitate, autoritatea competentă poate elibera o dispensă care autorizează un bucătar care nu este pe deplin calificat să servească pe o anumită navă, pe o perioadă determinată, până la portul de escală următor sau pe o perioadă care să nu depășească o lună, cu condiția ca persoana căreia i se acordă dispensa să fi primit o formare sau o instruire incluzând igiena alimentară și personală, ca și în manipularea și stocarea alimentelor la bord.

7.

Conform procedurilor prevăzute la titlul 5 în materie de conformitate continuă a dispozițiilor, autoritatea competentă cere efectuarea de către comandant sau sub autoritatea sa, a unor inspecții frecvente la bordul navelor, pentru:

a)

aprovizionarea cu alimente și apă potabilă;

b)

toate locațiile și echipamentele utilizate pentru stocarea și manipularea alimentelor și a apei potabile; și

c)

bucătăria și toate instalațiile folosite pentru prepararea și servirea meselor.

8.

Niciun navigator cu vârsta sub 18 ani nu trebuie să fie angajat sau să lucreze ca bucătar pe navă.

Principiul director B3.2 - Alimentația și serviciul de servire a mesei Principiul director B3.2.1 - Inspecția, educația, cercetarea și publicarea

1.

În cooperare cu alte agenții și organizații competente, autoritatea competentă ar trebui să colecteze informații la zi despre nutriție și metodele de cumpărare, stocare și conservare a alimentelor, ca și despre modul de preparare și de servire a meselor, ținând seama de specificul serviciului de masă la bordul navei. Aceste informații ar trebui să fie puse la dispoziție gratuit sau la un cost rezonabil, fabricanților și

comercianților specializați în furnizarea alimentelor sau a materialului de bucătărie și de masă

pentru nave, comandanților, ospătarilor și bucătarilor de pe nave, organizațiilor armatorilor și navigatorilor interesate. În acest scop, ar trebui folosite mijloace corespunzătoare de difuzare, cum ar fi manuale, broșuri, afișe, grafice sau anunțuri în ziare de profil.

2.

Autoritatea competentă ar trebui să facă recomandări în vederea evitării risipei de alimente, facilitării menținerii unui nivel corespunzător al igienei și asigurării unei organizări optime a muncii.

3.

În cooperare cu agenții și organizații competente, autoritatea competentă ar trebui să elaboreze material didactic și să difuzeze informații la bord privind metodele pentru asigurarea unor provizii de alimente și a unui serviciu de masă satisfăcătoare.

4.

Autoritatea competentă ar trebui să coopereze strâns cu organizațiile armatorilor și navigatorilor interesate și cu autoritățile naționale sau locale care se ocupă de alimentație și sănătate, și poate ca în caz de nevoie să recurgă la serviciile acestor autorități.

Principiul director B3.2.2 - Bucătarii de pe navă

1.

Navigatorii calificați ca bucătari pe navă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)

să fi efectuat serviciul pe mare o perioadă minimă fixată de autoritatea competentă, perioadă care poate varia în funcție de calificările și experiența relevantă a celor interesați;

b)

să fi promovat un examen stabilit de autoritatea competentă sau un examen echivalent, ca urmare a efectuării unui curs de formare aprobat pentru bucătari;

2.

Respectivul examen poate fi organizat și certificatul

poate fi eliberat fie direct de autoritatea competentă, fie, sub controlul acesteia, de către o școală de bucătari autorizată.

3.

Autoritatea competentă ar trebui să prevadă recunoașterea, după caz, a certificatelor de capacitate pentru bucătari pe nave eliberate de Membrii care au ratificat

prezenta convenție sau convenția nr. 69/1946 privind diploma de capacitate a bucătarilor de pe nave, sau de alte instituții autorizate.

Titlul 4 PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII, ÎNGRIJIRI MEDICALE, BUNĂSTAREA ȘI PROTECȚIA ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII SOCIALE

Regula 4.1 – Îngrijirile medicale la bordul navei și pe uscat

Scop: Protecfia sănătăfii navigatorilor și asigurarea accesului lor imediat la îngrijiri medicale la bordul navei și pe uscat

1.

Fiecare Membru se va asigura că toți navigatorii de pe navele aflate sub pavilionul său, beneficiază de măsuri adecvate pentru protecția sănătății lor și au acces la îngrijiri medicale prompte și adecvate în timp ce lucrează la bord.

2.

Protecția și îngrijirile prevăzute la paragraful 1 al prezentei Reguli vor fi, în principiu, furnizate gratuit navigatorilor.

3.

Fiecare Membru se va asigura că navigatorii de la bordul navelor aflate pe teritoriul său, care necesită îngrijiri medicale imediate, au acces la facilitățile medicale de la uscat.

4.

Cerințele pentru protecția sănătății la bord și îngrijirile medicale prevăzute în Cod includ norme pentru măsuri destinate asigurării protecției sănătății și îngrijiri medicale pentru navigatori, comparabile cu cele destinate în general lucrătorilor pe uscat.

Norma A4.1 - Îngrijirile medicale la bordul navei și pe uscat

1.

Fiecare Membru se va asigura că măsurile adoptate pentru protecția sănătății și îngrijirile medicale, inclusiv asistența stomatologică de bază, pentru navigatorii care lucrează la bordul unei nave care arborează pavilionul său:

a)

garantează navigatorilor că li se aplică toate dispozițiile generale referitoare la protecția sănătății în muncă și la îngrijirile medicale care au legătură cu serviciul acestora, precum și toate dispozițiile speciale specifice muncii la bordul navelor;

b)

garantează navigatorilor protecția sănătății și îngrijiri medicale comparabile pe cât posibil cu cele de care beneficiază în general lucrătorii de la țărm, inclusiv acces rapid la medicamente, material medical, servicii de diagnosticare și tratament necesare, precum și la informații și cunoștințe medicale;

c)

acordă navigatorilor dreptul de a consulta, fără întârziere, un medic sau un dentist calificat în porturile de escală, când acest lucru este posibil;

d)

garantează că, potrivit legislației și practicii Membrului, serviciile de îngrijire medicală și protecție a sănătății sunt furnizate fără cheltuieli din partea navigatorului aflat la bordul navei sau care a coborât la țarm într-un port străin; și

e)

nu se limitează doar la tratarea navigatorilor bolnavi sau răniți, ci cuprind și măsuri cu caracter preventiv, în special elaborarea programelor de promovare a sănătății și de educație sanitară.

2.

Autoritatea competentă adoptă un model tip al raportului medical pe care îl folosesc comandanții și personalul medical competent de la bord și de pe uscat. Acest raport are un caracter confidențial și servește exclusiv pentru a facilita tratamentul navigatorilor.

3.

Fiecare Membru

adoptă o legislație care stabilește necesitățile pentru spitalizare la bord și pentru facilitățile de îngrijire medicală, echipament și pregătire pentru navele care se află sub pavilionul său.

4.

Legislația națională va include cerințe privind cel puțin respectarea următoarelor prevederi:

a)

orice navă dispune de o farmacie la bord, de echipament medical și de un ghid medical, ale cărui specificații sunt precizate de către autoritatea competentă și care fac obiectul inspecției periodice a autorității competente. Prevederile naționale trebuie să țină cont de tipul navei, de numărul persoanelor aflate la bord, de natura, destinația și durata voiajului, precum și de normele medicale recomandate pe plan național și internațional;

b)

fiecare navă care are la bord 100 de persoane sau mai mult și care efectuează în mod obișnuit voiaje internaționale mai lungi de 3 zile, trebuie să aibă la bord un medic calificat, însărcinat cu îngrijirile medicale. De asemenea, legislația națională definește, ținând cont de durata, natura, condițiile voiajului și numărul navigatorilor, ce alte nave trebuie să dispună de un medic la bord;

c)

navele care nu au un medic la bord, trebuie să aibă cel puțin un navigator însărcinat cu îngrijirile medicale și administrarea medicamentelor, în cadrul exercitării funcțiilor sale obișnuite sau un navigator apt să acorde primul ajutor. Navigatorii care trebuie să asigure îngrijirile medicale la bord și care nu sunt medici, trebuie să fi încheiat un curs de formare în domeniul îngrijirilor medicale, care să respecte prevederile Convenției Internaționale din 1978 privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart, cu modificările ulterioare (STCW); navigatorii însărcinați cu acordarea primului ajutor, trebuie să fi încheiat un curs de prim ajutor, potrivit prevederilor STCW; legislația națională precizează

nivelul de formare necesar având în vedere, mai ales factori precum durata, natura și condițiile voiajului, precum și numărul navigatorilor aflați la bord; și

d)

autoritatea competentă adoptă măsurile necesare, astfel încât consultările medicale prin radio sau satelit, inclusiv sfaturile specialiștilor să fie posibile, 24 de ore pe zi, pentru navele aflate pe mare. Sfaturile, inclusiv transmisia radio sau prin satelit a mesajelor medicale dintre o navă și persoanele aflate la țărm, sunt asigurate gratuit pentru toate navele, oricare ar fi statul de pavilion.

Principiul director B4.1 - Îngrijiri medicale la bordul navelor și pe uscat Principiul director B4.1.1 - Acordarea de îngrijiri medicale

1.

Pentru navele care nu sunt obligate să aibă un medic la bord, autoritatea competentă, la stabilirea nivelului de pregătire pentru îngrijiri medicale necesare, ar trebui să solicite ca:

a)

navele care au posibilitatea să aibă acces îm mod uzual în timp de opt ore la îngrijiri medicale calificate și la facilități medicale trebuie să aibă cel puțin un navigator desemnat cu pregătire aprobată în acordarea de prim ajutor medical conform cerințelor STCW care să-i permită să ia imediat măsurile eficiente în caz de accident sau boală susceptibile a se produce la bord și să folosească în mod util sfaturile medicale transmise prin radio sau satelit; și

b)

toate celelalte nave trebuie să dispună de cel puțin un navigator desemnat cu pregătire aprobată în acordarea de asistență medicală, conform cerințelor STCW, cuprinzând o formare practică și o formare în tehnicile de salvare a vieții, cum ar fi terapia intravenoasă, care trebuie să permită celor interesați să participe eficient la programe coordonate de asistență medicală pentru navele aflate pe mare și să asigure bolnavilor sau răniților un nivel de îngrijiri medicale satisfăcător pe parcursul perioadei cât sunt susceptibili să stea la bord.

2.

Pregătirea menționată la paragraful 1 al prezentului principiu director, ar trebui să se bazeze pe conținutul celor mai recente ediții ale

Ghidului medical internafional pentru nave, ale Ghidului

de prim ajutor medical

în caz de accidente datorate mărfurilor periculoase, ale Documentului care servește drept ghid – Ghidul internafional

pentru pregătire maritimă și a secțiunii medicale a

Codului internafional de semnalizare , ca și ale ghidurilor naționale similare.

3.

Persoanele menționate la paragraful 1 al prezentului principiu director și toți ceilalți navigatori desemnați de autoritatea competentă, trebuie să urmeze la intervale de aproximativ 5 ani, cursuri de reconfirmare, care să le permită să-și mențină și să-și mărească numărul de cunoștințe și competențe și să fie la curent cu noutățile.

4.

Farmacia de bord și conținutul acesteia, ca și echipamentul medical și ghidul medical care se păstrează la bord, ar trebui să fie corect întreținute și inspectate la intervale regulate, nu mai mari de 12 luni, de către persoane responsabile desemnate de autoritatea competentă, care ar trebui să controleze etichetele,

datele

de

expirare,

condițiile

de

conservare

și

modul

de

administrare

a

tuturor medicamentelor și să asigure funcționarea corespunzătoare a tuturor echipamentelor. La adoptarea sau revizuirea ghidului medical de bord folosit în țară, pentru a determina conținutul farmaciei de la bord și a echipamentului medical, autoritatea competentă ar trebui să țină seama de recomandările internaționale în materie, inclusiv de cea mai recentă ediție a

Ghidului medical internafional pentru nave , ca și de alte ghiduri menționate la paragraful 2.

5.

Când o încărcătură din clasa mărfurilor periculoase nu figurează în cea mai recentă ediție a

Ghidului îngrijirilor medicale de urgenfă în caz de accidente datorate mărfurilor periculoase , informațiile necesare privind natura substanțelor, riscurile întâmpinate, echipamentele de protecție individuală de utilizat, procedurile medicale corespunzătoare și antidoturile specifice, ar trebui să fie puse la

dispoziția navigatorilor. Antidoturile specifice și echipamentele de protecție individuală ar trebui să se găsească la bord, când sunt transportate mărfuri periculoase. Această informație ar trebui să fie integrată în politicile și programele de securitate și sănătate în muncă, expuse în regula 4.3 și în dispozițiile corespondente ale Codului.

6.

Toate navele ar trebui să aibă la bord o listă completă și actualizată a stațiilor de radio prin intermediul cărora pot fi obținute consultațiile medicale și dacă sunt echipate cu un sistem de comunicații prin satelit, ar trebui să aibă la bord o listă completă și actualizată a stațiilor de coastă prin intermediul cărora pot fi obținute consultațiile medicale. Navigatorii care au în sarcină îngrijirile medicale sau de prim ajutor la bord, ar trebui să fie pregătiți să utilizeze ghidul medical de la bord și secțiunea medicală din cea mai recentă ediție a

Codului internafional de semnalizare , pentru a putea înțelege tipul de informații necesare medicului consultat, ca și sfaturile pe care le primesc.

Principiul director B4.1.2 - Model de raport medical

1.

Modelul de raport medical pentru navigatori, menționat în partea A a Codului ar trebui conceput în așa fel încât să faciliteze schimburile de informații medicale și asimilate referitoare la navigatori, între navă și uscat, în caz de boală sau accident.

Principiul director B4.1.3 - Îngrijiri medicale la uscat

1.

Serviciile medicale de la uscat pentru tratarea navigatorilor trebuie să fie adecvate scopului propus. Medicii, stomatologii și alți membri ai personalului medical trebuie să fie corespunzător calificați.

2.

Trebuie luate măsuri pentru ca în porturi, navigatorii să aibă acces la:

a)

un tratament ambulatoriu, în caz de boală sau accident;

b)

spitalizare la nevoie; și

c)

să primească un tratament stomatologic, mai ales în caz de urgență.

3.

Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru facilitarea tratării navigatorilor bolnavi. În particular, navigatorii ar trebui admiși cu promptitudine în clinici și spitale de la țărm, fără dificultăți, și indiferent de naționalitate sau convingeri religioase și, în măsura posibilului,

trebuie luate măsuri pentru asigurarea, dacă este necesar, a continuității tratamentului care completează acțiunea serviciilor sanitare care le sunt disponibile.

Principiul director B4.1.4 - Asistența medicală pentru alte nave și cooperarea internațională

1.

Fiecare Membru ar trebui să aibă în vedere participarea la cooperarea internațională în materie de asistență, programe și cercetări în domeniile protecției sănătății și îngrijirilor medicale. Această cooperare ar putea acoperii:

a)

dezvoltarea și coordonarea eforturilor de căutare și salvare și organizarea promptă a unui ajutor medical și a unei evacuări rapide pe mare, în caz de boală sau accident grav la bordul unei nave, prin intermediul unor mijloace cum ar fi sisteme de raportare periodică a poziției navelor, unor centre de coordonare a operațiunilor de salvare și serviciilor de urgență efectuate cu elicopterul, conform Convenției Internaționale privind căutarea și salvarea pe mare, 1979, așa cum a fost amendată și

Manualul internafional de căutare și salvare aeronautică și maritimă (IAMSAR );

b)

utilizarea într-o manieră optimă a tuturor navelor care au la bord un medic, precum și a navelor staționate pe mare și care pot furniza facilități de spitalizare și de salvare;

c)

stabilirea și actualizarea unei liste internaționale de medici și de unități spitalicești disponibile pe plan mondial, pentru a asigura servicii medicale de urgență navigatorilor;

d)

transportul navigatorilor la țărm în vederea unui tratament de urgență;

e)

repatrierea navigatorilor spitalizați în străinătate, de îndată ce acest lucru este posibil, conform avizului medical al medicilor care tratează cazul, ținând cont de dorințele și nevoile navigatorului;

f)

luarea unor dispoziții care vizează acordarea de asistență personală navigatorilor pe timpul repatrierii lor, conform avizului medical al medicilor care tratează cazul, ținând cont de dorințele și nevoile navigatorului;

g)

demersurile de înființare a unor centre medicale pentru navigatori, pentru:

i)

efectuarea unor investigații privind starea sănătății, tratamentele medicale și îngrijirile de sănătate preventive ale navigatorilor; și

îi) formarea de personal medical și personal din serviciile de sănătate pentru medicina maritimă;

h)

colectarea și evaluarea statisticilor privind accidentele de muncă, bolile profesionale și decesul navigatorilor și integrarea în sistemul național de statistică privind accidentele de muncă și bolile profesionale, care acoperă alte categorii de lucrători, armonizându-le cu acest sistem;

i)

organizarea de schimburi internaționale de informații tehnice, material pedagogic și personal didactic, ca și a unor cursuri de formare, seminarii și grupuri de lucru internaționale;

j)

asigurarea pentru toți navigatorii a serviciilor de sănătate și medicale, curative și preventive în porturi, și punerea la dispoziția lor a unor servicii generale medicale, de sănătate și de recuperare;

k)

documentația necesară pentru repatrierea, de îndată ce este posibil, a corpului sau a cenușii navigatorilor decedați, conform dorințelor rudelor.

2.

Cooperarea internațională în domeniul protecției sănătății și îngrijirilor medicale ale navigatorilor, ar trebui să se bazeze pe acorduri bilaterale sau multilaterale sau consultări între Membri.

Principiul director B 4.1.5 - Persoane aflate în întreținerea navigatorilor

1.

Fiecare Membru ar trebui să adopte măsuri pentru asigurarea asistenței medicale suficiente și corespunzătoare pentru persoanele domiciliate pe teritoriul lor aflate în întreținerea navigatorilor, până la realizarea unui servici de asistență medicală dedicat lucrătorilor în general, și persoanelor în întreținerea acestora, acolo unde astfel de servicii nu există, și trebuie să informeze Biroul Internațional al Muncii cu privire la măsurile pe care le-a luat în acest scop.

Regula 4.2 – Răspunderea armatorului

Scop: Asigurarea că navigatorii sunt protejafi de consecinfele financiare ale bolii, accidentului sau decesului survenit în legătură cu angajarea acestora

1.

Fiecare Membru se va asigura, că măsurile luate conform Codului,sunt puse în practică

pe navele aflate sub pavilionul său, pentru a conferi navigatorilor angajați pe nave dreptul la asistență materială și sprijin din partea armatorului referitor la consecințele financiare ale bolii, accidentului sau decesului survenit în timp ce își desfășoară activitatea în baza unui contract de muncă pentru navigatori sau care rezultă din angajarea lor în temeiul unui asemenea contract.

2.

Prezenta Regulă nu aduce atingere altor mijloace legale de care navigatorul ar putea dispune.

Norma A4.2– Răspunderea armatorului

1.

Fiecare Membru va adopta legi și regulamente, conform cărora armatorii navelor aflate sub pavilionul său, sunt responsabili pentru protecția sănătății și îngrijirea medicală a tuturor navigatorilor care lucrează la bordul navelor, potrivit următoarelor standarde minime:

(a)

armatorii vor fi obligați să suporte costurile pentru navigatorii care lucrează pe navele lor, în ceea ce privește bolile și accidentele suferite de navigatori între data începerii activității și data la care sunt considerați repatriați sau rezultând din angajarea lor, între aceste date;

(b)

armatorii vor oferi securitate financiară pentru a asigura compensația în caz de deces sau dizabilitate pe termen lung a navigatorilor, datorată unui accident de muncă, bolii sau riscului profesional, după cum prevede legislația națională, contractul de muncă pentru navigatori sau un contract colectiv de muncă;

(c)

armatorii vor fi obligați să acopere costul îngrijirii medicale, inclusiv tratamentul medical și procurarea medicamentelor necesare și a dispozitivelor terapeutice, precum și masa și cazarea departe de casă, până când navigatorul bolnav sau accidentat s-a recuperat sau până când boala ori incapacitatea a fost declarată că având caracter permanent; și

(d)

armatorii vor fi obligați să suporte cheltuielile de înmormântare în cazul decesului survenit la bord sau pe țărm în perioada de angajare.

2.

Legile sau regulamentele naționale pot limita răspunderea armatorului de a acoperi costul îngrijirii medicale, masa și cazarea, la o perioadă care nu va fi mai mică de 16 săptămâni de la data accidentului sau de la debutul bolii.

3.

În cazul în care boala sau accidentul degenerează în incapacitate de muncă, armatorul va fi obligat:

(a)

să plătească salarii întregi cât timp navigatorii bolnavi sau accidentați rămân la bord sau până când sunt repatriați, potrivit prevederilor prezentei convenții; și

(b)

să plătească salarii întregi sau parțiale, după cum prevăd legile sau regulamentele naționale ori contractele colective de muncă, de la data la care navigatorii sunt repatriați sau debarcați până la recuperarea lor sau (dacă este mai devreme) până când sunt îndreptățiți să încaseze beneficiile, conform legislației Membrului respectiv.

4.

Legile sau regulamentele naționale pot limita răspunderea armatorului de a plăti salarii întregi sau parțiale pentru un navigator care nu se mai afla la bord, la o perioadă care nu va fi mai mică de 16 săptămâni de la data accidentului sau de la debutul bolii.

5.

Legile sau regulamentele naționale pot exclude răspunderea armatorului în ceea ce privește:

(a)

accidentele survenite în afara serviciului pe navă;

(b)

accidentele sau bolile survenite datorate acțiunii, inacțiunii sau comportării greșite a navigatorului bolnav, accidentat sau decedat; și

(c)

boală sau infirmitatea ascunsă intenționat la data începerii angajării.

6.

Legile sau regulamentele naționale pot exonera pe armator de răspunderea de a plăti costul îngrijirii medicale, masa, cazarea și cheltuielile de înmormântare în măsura în care această răspundere este asumată de autoritățile publice.

7.

Armatorii sau reprezentanții lor, vor lua măsuri de salvare a bunurilor lăsate la bord de navigatorii bolnavi, accidentați sau decedați și de returnare către aceștia sau rudei celei mai apropiate.

Principiul director B 4.2 - Răspunderea armatorului

1.

Plata integrală a salariilor prevăzută la Norma A 4.2, paragraful 3 (a), poate exclude bonusurile.

2.

Legislația națională poate prevedea că un armator va înceta să fie obligat să suporte cheltuielile pentru un navigator bolnav sau rănit, de îndată ce acesta poate beneficia de prestații medicale, potrivit unei scheme de asigurare-boală sau de asigurare de accidente obligatorie sau de despăgubire pentru accidente.

3.

Legislația națională poate prevedea rambursarea cheltuielilor de înmormântare plătite de armator de către instituția de asigurare în cazurile în care sistemul de asigurări sociale sau de compensare include o prestație care îl privește pe navigatorul decedat.

Regula 4.3 – ProtecJia sănătăJii și a securităJii în muncă și prevenirea accidentelor

Scop: Asigurarea că mediul de lucru al navigatorilor la bordul navelor contribuie la sănătatea și securitate în muncă a acestora

1.

Fiecare Membru ar trebui să se asigure că navigatorii de pe navele care navigă sub pavilionul lor, au asigurată protecția sănătății în muncă și trăiesc, lucrează și se pregătesc la bordul navei într-un mediu sigur și igienic.

2.

Autoritatea competentă a fiecarui Membru va elabora și promulga linii directoare naționale pentru managementul sănătății și securității în muncă la bordul navelor care navigă sub pavilionul lor, după consultări cu organizațiile reprezentative ale armatorilor și navigatorilor și luând în considerare Codurile, directivele și

normele

aplicabile

recomandate de

către organizațiile

internaționale,

administrațiile naționale și organismele din sectorul maritim.

3.

Fiecare Membru va adopta o legislație și alte măsuri legate de chestiunile precizate în Cod, luând în considerare instrumentele internaționale aplicabile și fixând norme referitoare la protecția securității și a sănătății în muncă și la prevenirea accidentelor la bordul navelor care arborează pavilionul lor.

Norma A4.3 – Protecfia sănătăfii și a securităfii și prevenirea accidentelor

1.

Legile, regulamentele și alte măsuri care ar trebui e

adoptate potrivit paragrafului 3 al regulii 4.3. vor include următoarele teme:

a)

adoptarea și implementarea efectivă, precum și promovarea politicilor și a programelor de securitate și de sănătate în munca la bordul navelor care se află sub pavilionul Membrului, inclusiv evaluarea riscurilor, formarea și instruirea navigatorilor;

b)

măsuri rezonabile de prevenire la bordul navelor a accidentelor de muncă, leziunilor și bolilor profesionale, inclusiv măsuri care vizează reducerea și prevenirea riscurilor de expunere la factori nocivi din mediul ambiant și la produse chimice, precum și riscul de leziuni sau de boli, care pot rezulta din folosirea echipamentului și a mașinilor de la bordul navelor;

c)

programe la bord care vizează prevenirea accidentelor de muncă, a leziunilor și a bolilor profesionale, precum și o îmbunătățire constantă a protecției securității și sănătății în muncă, desfășurate împreună cu reprezentanții navigatorilor și ai oricăror persoane interesate de aplicarea acestor programe, ținându-se cont de măsurile de prevenire, inclusiv controlul creării și măsurile de inginerie, înlocuirea proceselor și procedurilor aplicabile sarcinilor colective și individuale și folosirea echipamentului de protecție individuală;

d)

Cerințe pentru inspecție, raportare și corectarea condițiilor periculoase, precum și la investigarea și raportare accidentelor de muncă survenite la bord.

2.

Prevederile la care se face referire în paragrafului 1 al prezentei norme:

a)

Trebuie să ia în considerare instrumentele internaționale aplicabile referitoare la protecția securității și sănătății în muncă, în general, precum și riscurile speciale și să trateze toate aspectele prevenirii accidentelor de muncă, leziunilor și bolilor profesionale care sunt susceptibile de a se întâmpla navigatorilor și mai ales celor care sunt specifice activității în domeniul maritim;

b)

trebuie să indice clar obligația pe care o au armatorii, navigatorii și celelalte persoane interesate de a respecta normele aplicabile, cât și politicile și programele aplicabile navei în materie de securitate și sănătate în muncă, o atenție deosebită fiind acordată sănătății și securității navigatorilor sub 18 ani;

c)

trebuie să specifice funcțiile comandantului sau ale persoanei desemnate de către acesta sau ale celor doi, în vederea asumării responsabilității aplicării și respectării politicii și programului navei în materie de securitate și sănătate în muncă; și

d)

trebuie să specifice autoritatea cu care sunt investiți navigatorii care au fost numiți sau aleși în calitate de delegați de securitate pentru a participa la reuniunile comitetului de securitate a navei. Acest comitet va fi înființat la bordul fiecărei nave pe care se află 5 sau mai mulți navigatori.

3.

Legile, regulamentele și celelalte măsuri menționate la paragraful 3 al regulii 4.3 sunt examinate periodic prin consultări cu reprezentanții organizațiilor de armatori și de navigatori și, dacă este necesar, acestea sunt revizuite ținându-se cont de schimbările intervenite în tehnologie și cercetare, cu scopul de a facilita o îmbunătățire constantă a politicilor și programelor în materie de sănătate și securitate în muncă și asigurarea unui mediu de lucru care nu este periculos pentru navigatorii care lucrează la bordul navelor aflate sub pavilionul respectivului Membru.

4.

Conformitatea cu cerințele instrumentelor internaționale aplicabile cu privire la nivelurile acceptabile de expunere la riscuri profesionale la bordul navelor și la elaborarea și implementarea politicilor și programelor navelor în materie de securitate considerată ca respectând cerințele prezentei Convenții.

5.

Autoritatea competentă se va asigura că:

a)

accidentele de muncă, leziunile și bolile profesionale să fie declarate corect, ținând cont de orientările furnizate de Organizația Internațională a Muncii cu privire la notificarea și înregistrarea accidentelor de muncă și bolilor profesionale;

b)

statistici complete ale acestor accidente și boli vor fi ținute, analizate și publicate și, dacă este cazul, urmate de cercetări asupra evoluțiilor generale și riscurilor identificate;

c)

accidentele de muncă sunt investigate.

6.

Raportarea și investigarea aspectelor privind securitatea și sănătatea în muncă vor fi de natură să garanteze protecția datelor personale ale navigatorilor și vor ține cont de orientările furnizate de Organizația Internațională a Muncii referitoare la acest subiect.

7.

Autoritatea competentă va coopera cu organizațiile armatorilor și ale navigatorilor în scopul luării de măsuri pentru a informa toți navigatorii asupra riscurilor particulare întâlnite la bordul navelor unde aceștia lucrează, de exemplu prin afișarea de notificări oficiale care să expună instrucțiuni referitoare la acest subiect.

8.

Autoritatea

competentă

va

cere

armatorilor,

atunci

când

evaluează

riscurile

în

cadrul managementului sănătății și securității în munca să se refere la informațiile statistice potrivite, raportate la navele lor și la statistici generale furnizate de autoritatea competentă.

Principiul director B4.3 - Protecția sănătății, securității și prevenirea accidentelor

Principiul director B4.3.1 - Prevederile privind accidentele profesionale, accidentele și bolile profesionale

1.

Prevederile menționate la Norma A 4.3 trebuie să ia în considerare Codul de directive practice al ILO din 1996 privind prevenirea accidentelor la bordul navei pe mare și în port și versiunile sale ulterioare și alte norme ale ILO și normele, linii directoare și Codurile de practică internaționale privind protecția sănătății și a securității în muncă, inclusiv orice niveluri de expunere pe care le-ar putea identifica.

2.

Autoritatea competentă se va asigura că principiile directoare naționale pentru gestionarea securității și sănătății se referă, în special la:

a)

prevederi generale și de bază,

b)

aspectele structurale ale navei, inclusiv mijloace de acces și riscurile în ceea ce privește produsele din asbestul;

c)

instalații mecanice;

d)

efectele temperaturii extrem de scăzute sau ridicate de pe oricare suprafață cu care navigatorii pot fi în contact;

e)

efectele zgomotului la locul de muncă și de cazarea pe navă,

f)

efectele vibratiilor la locul de muncă și de cazarea pe navă,

g)

efectele factorilor de mediu, altele decât acelea la care se referă sub-paragrafele e) și f), la de locul de muncă și de cazarea pe navă, inclusiv fumatul;

h)

măsuri speciale de siguranță pe și sub punte,

i)

echipamentul de încărcare și descărcare,

j)

prevenirea și combaterea incendiilor,

k)

ancore, lanțuri și cabluri,

l)

mărfuri periculoase și balastul,

m)

echipamentul personal de protecție pentru navigatori;

n)

munca în spații închise,

o)

efectele fizice și mentale ale oboselii;

p)

efectele dependenței de drog și alcool;

q)

protecția și prevenirea HIV/ SIDA; și

r)

răspunsul la urgențe și accidente.

3.

Evaluarea riscurilor și reducerea expunerii potrivit paragrafului 2 al prezentului principiu director trebuie să ia în considerare efectele sănătății fizice la locul de muncă, inclusiv a celor care rezultă din manipularea manuală a mărfii, zgomotului și vibrațiilor, efectele sănătății chimice și biologice la locul de muncă, efectele sănătății mentale la locul de muncă, efectele sănătății fizice și mentale ale oboselii și accidentele profesionale. Măsurile necesare trebuie să țină seama de principiul prevenirii potrivit căruia, printre altele, combaterea riscului la sursă, adaptarea muncii la individ, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă, înlocuirea locurilor de muncă periculoase cu unele nepericuloase sau mai puțin periculoase, au întâietate asupra echipamentului personal de protecție pentru navigatori.

4.

De altfel, autoritatea competentă trebuie să se asigure că implicațiile privind sănătatea și securitatea sunt luate în considerare, mai ales în ceea ce privește:

a)

răspunsul la urgențe și accidente,

b)

efectele dependenței de alcool și droguri; și

c)

protecția și prevenirea HIV/SIDA.

Principiul director B4.3.2 - Expunerea la zgomot

1.

Autoritatea competentă, împreună cu instituțiile internaționale competente și cu reprezentanți ai organizațiilor de armatori și navigatori în cauză trebuie să examineze continuu problema zgomotului la bordul navelor în vederea îmbunatățirii protecției navigatorilor, dacă este posibil, în ceea ce privește efectele adverse ale expunerii la zgomot.

2.

Examinarea menționată la paragraful 1 al prezentului Principiu director trebuie să ia în considerare efectele adverse ale expunerii auzului la zgomote excesive, sănătatea și confortul navigatorilor și măsurile prevăzute sau recomandate pentru reducerea zgomotului pe navă pentru a proteja navigatorii. Măsurile care urmează să fie luate în considerare trebuie să cuprindă următoarele:

a)

instruirea navigatorilor asupra pericolelor pentru auz și sănătate al expunerii prelungite la niveluri ridicate de zgomot și în folosirea corespunzătoare a dispozitivelor și echipamentului de protecție împotriva zgomotului;

b)

furnizarea unui echipament aprobat de protecție a auzului pentru navigatori, dacă este necesar; și

c)

evaluarea riscului și reducerea nivelurilor de expunere la zgomot în toate facilitățile de cazare, de recreere și de servire a mesei, precum și în camerele motoarelor și a altor spații care adăpostesc mașini.

Principiul director B4.3.3 - Expunerea la vibrații

1.

Autoritatea competentă, împreună cu instituțiile internaționale competente și cu reprezentanți ai organizațiilor de armatori și navigatori în cauză, luând în considerare, după caz, normele relevante internaționale, ar trebui să revizuiască în mod continuu problema vibrațiilor la bordul navelor pentru a îmbunătăți protecția navigatorilor, în măsura posibilului, împotriva efectelor adverse ale vibrațiilor.

2.

Revizuirea la care se face referire în paragraful 1 al prezentului principiu director trebuie să cuprindă efectul expunerii la vibrații excesive asupra sănătății și confortului navigatorilor și măsurile ce urmează a fi prevăzute sau recomandările în vederea reducerii vibrațiilor pe navă pentru a proteja navigatorii. Măsurile care vor fi luate în considerare includ următoarele:

a)

instruirea navigatorilor asupra pericolelor asupra sănătății lor la expunerea prelungită la vibrații;

b)

furnizarea navigatorilor a unui echipament personal de protecție, dacă este cazul; și

c)

evaluarea riscurilor și reducerea expunerii la vibrații în toate facilitățile de cazare și de recreere și de servire a mesei prin adoptarea unor măsuri conforme cu liniile directoare furnizate în Codul Organizației Internaționale a Muncii al practicii privind factorii de mediu la locul de muncă din 2001, cu modificările ulterioare, având în vedere diferența dintre expunerea în acele medii și la locul de muncă.

Principiul director B4.3.4 - Obligațiile armatorilor

1.

Orice obligație a armatorului de a furniza echipament de protecție sau alte dispozitive de prevenire a accidentelor trebuie, în general, să fie însoțite de prevederi care să solicite folosirea lor de către navigatori și de o solicitare pentru navigatori pentru că aceștia să se conformeze măsurilor de prevenire a accidentelor și de protecție a sănătății.

2.

De asemenea, trebuie avute în vedere articolele 7 și 11 ale Convenției nr. 119/1963 privind asigurarea mașinilor (instalatiilor) și prevederile corespunzătoare ale Recomandării nr. 118/1963 privind

asigurarea mașinilor (instalatiilor) potrivit cărora obligația de a asigura conformitatea cu cerința ca mașina în uz să fie asigurată corespunzător precum și ca aceasta să nu fie folosită fără a fi asigurate sistemele corespunzătoare de siguranță, este responsabilitatea angajatorului, în timp ce obligația lucrătorului este de a nu folosi mașina fără ca sistemele de siguranță să fie în poziție sau de a nu decupla sistemele de siguranță existente.

Principiul director B4.3.5 - Raportarea și colectarea datelor statistice

1.

Toate accidentele de muncă și bolile profesionale ar trebui să fie raportate astfel încât să poată fi investigate și statisticile cuprinzătoare să fie stabilite, analizate și publicate, luând în considerare protecția datelor personale ale navigatorilor interesați. Rapoartele nu ar trebui să fie limitate la decese sau accidente care implică nava.

2.

Datele statistice la care se referă în paragraful 1 al prezentului Principiu director ar trebui să se refere la numărul, natura, cauzele și efectele accidentelor, leziunilor și bolilor profesionale și să precizeze, dacă este cazul, în ce departament al navei s-a produs accidentul, tipul accidentului și dacă a survenit pe mare sau în port.

3.

Fiecare Membru trebuie să țină cont de orice sistem internațional sau model pentru înregistrarea accidentelor navigatorilor stabilit de Organizația Internațională a Muncii.

Principiul director B4.3.6 - Investigații

1.

Autoritatea competentă ar trebui să întreprindă o anchetă privind cauzele și împrejurările tuturor accidentelor de muncă și leziunilor și bolilor profesionale care constau în pierderea vieții sau grave leziuni corporale și alte asemenea cazuri specificate de legislația națională.

2.

Trebuie avute în vedere includerea următoarelor subiecte într-o anchetă:

a)

mediul de lucru, precum și suprafețele de lucru, amplasarea mașinilor (instalatiilor), mijloacele de acces, iluminatul și metodele de lucru,

b)

frecvență pe grupe diferite de vârsta a accidentelor de muncă, leziunilor și bolilor profesionale;

c)

problemele fiziologice și psihologice speciale create de mediul de pe navă,

d)

problemele care derivă din stresul fizic la bordul unei nave, în special ca o consecință a volumului de muncă crescut;

e)

problemele și consecințele progresului tehnic și influența lor asupra componenței echipajului; și

f)

problemele care derivă din orice greșeli umane.

Principiul director B.4.3.7 - Programele naționale de protecție și prevenire

1.

Pentru a dispune de o bază viabilă pentru adoptarea unor măsuri care să promoveze protecția securității și sănătății în muncă și prevenirea accidentelor de muncă, a leziunilor și bolilor profesionale care se datorează condițiilor particulare ale muncii maritime, trebuie efectuate cercetări privind tendințele generale și riscurile cuprinse în statistici.

2.

Implementarea programelor de protecție și prevenire pentru promovarea siguranței și sănătății în muncă

trebuie

astfel

organizată

astfel

încât

autoritatea

competentă,

armatorii

și

navigatorii

sau reprezentanții lor și alte organisme interesate să poată juca un rol activ, inclusiv prin metode precum organizarea sesiunilor de informare și adoptarea unor directive privind nivelurile maxime de expunere la factorii ambientali, potențial nocivi și alte riscuri sau rezultate dintr-un proces de evaluare a riscului

sistematic. În particular, ar trebui să se înființeze comitete mixte naționale sau locale însărcinate cu prevenirea și protecția siguranței și sănătății în muncă sau grupuri de lucru ad-hoc și comitete de bord în care organizațiile respective ale armatorilor și navigatorilor să fie reprezentate.

3.

Când asemenea activități au loc la nivelul companiei, trebuie avută în vedere reprezentarea navigatorilor în orice comitet de securitate la bord ale navelor armatorului în cauză.

Principiul director B4.3.8 - Conținutul programelor de protecție și prevenire

1.

Trebuie avută în vedere includerea următoarelor funcții printre acelea atribuite comitetelor și altor organisme la care se referă principiul director B4.3.7, paragraful 2:

a)

elaborarea unor linii dirctoare și politici naționale privind sistemele de gestiune a securității și sănătății în muncă și dispoziții, reguli și manuale pentru prevenirea accidentelor;

b)

organizarea cursurilor și programelor legate de protecția sănătății și securității în muncă și prevenirea accidentelor;

c)

organizarea unei informări publice privind securitatea și sănătatea în muncă și prevenirea accidentelor, inclusiv prin filme, afișe, avize și broșuri; și

d)

distribuirea materialelor informative și informației privind protecția securității și sănătății în muncă și prevenirea accidentelor care să parvină navigatorilor de la bordul navelor.

2.

Regulile sau recomandările adoptate de autoritățile sau organismele naționale sau de organizațiile internaționale interesate trebuie să fie luate în considerare pentru pregătirea unor texte referitoare la măsuri de protecție a securității și sănătății în muncă și de prevenire a accidentelor sau elaborarea unor practici recomandate.

3.

La elaborarea programelor de protecție a securității și sănătății în muncă și de prevenire a accidentelor, fiecare Membru trebuie să țină cont de orice Cod de practici privind siguranța și sănătatea navigatorilor,care a fost publicat de Organizația Internațională a Muncii.

Principiul director B4.3.9 - Formarea privind protecția în materie de securitate și sănătate în muncă și prevenirea accidentelor de muncă

1.

Programele referitoare la formare, menționate la Norma A4.3, paragraful 1 (a), trebuie revizuite periodic și actualizate în funcție de evoluția tipurilor și dimensiunilor navelor, precum și de schimbările în materialul utilizat, în organizarea echipajelor sau privind naționalitatea, limbile și metodele de lucru la bord.

2.

Informația publică privind protecția securității și sănătății în muncă și prevenirea accidentelor trebuie să fie continuă. Aceasta ar putea lua următoarele forme:

a)

materiale audiovizuale educative, precum filme, pentru uzul în centrele de formare profesională a navigatorilor și dacă e posibil, prezentate la bordul navelor.

b)

afișe lipite la bordul navelor;

c)

înserarea în publicațiile citite de navigatori a articolelor privind pericolele angajării maritime și privind măsurile de protecție a securității și sănătății în muncă și de prevenire a accidentelor, și

d)

campaniile speciale care folosesc canale media diferite pentru instruirea navigatorilor, inclusiv campanii privind condițiile de muncă sigure.

3.

Informația publică la care se referă paragraful 2 al prezentului principiu director trebuie să țină cont de naționalitățile, limbile și culturile diferite ale navigatorilor de la bordul navelor.

Principiul director B4.3.10 - Educația tinerilor navigatori în materie de sănătate și securitate

1.

Reglementările privind securitatea și sănătatea trebuie să se refere la orice prevederi generale de examinare medicală înainte și în timpul angajării ca și privind prevenirea accidentelor și protecția sănătății la locul de muncă, care sunt aplicabile activității navigatorilor. Aceste reglementări trebuie să specifice măsuri proprii care vor minimiza pericolele profesionale la care sunt expuși tinerii navigatori în exercitarea îndatoririlor lor.

2.

Reglementările trebuie să stabilească restricțiile care îi împiedică pe tinerii navigatori, ale căror aptitudini nu sunt pe deplin recunoscute de autoritatea competentă, să execute, fără control sau instruire corespunzătoare anumite tipuri de munci ce comportă un risc deosebit de accident, de afectare a sănătății acestora, de dezvoltare fizică sau care presupune un grad special de maturitate, experiență sau aptitudini. În determinarea tipurilor de munci ce vor fi restricționate de către reglementări, Autoritatea competentă poate să ia în considerare în special sarcini care presupun:

(a)

ridicarea, deplasarea sau transportul încărcăturii sau obiectelor grele;

(b)

munca în interiorul boilerelor, tancurilor și coferdamurilor,

(c)

expunerea la zgomote sau vibrații cu nivel nociv,

(d)

manipularea unor instalații de ridicat sau a altor echipamente sau utilaje cu motor, sau comunicarea prin semnale cu operatorii de echipamente de acest gen,

(e)

manipularea cablurilor de amaraj sau de remorcare sau a echipamentelor de ancorare,

(f)

armarea navei

(g)

munca la înălțime sau pe punte în condiții de vreme rea,

(h)

cartul de noapte

(i)

întreținerea echipamentului electric

(j)

expunerea la materiale potențial dăunătoare sau agenți fizici nocivi precum substanțele periculoase sau toxice și radiațiile ionizante.

(k)

curățarea aparatelor de bucătărie, și

(l)

manipularea sau controlul asupra bărcilor navei.

3.

Măsurile practice ar trebui să fie luate de autoritatea competentă sau un organism corespunzător pentru a atrage atenția tinerilor navigatori asupra informațiilor privind prevenirea accidentelor și protecția sănătății lor la bordul navelor. Asemenea măsuri ar putea include cursuri și campanii de informare oficiale de prevenire a accidentelor în atenția tinerilor și instruirea și supravegherea profesională a

tinerilor navigatori.

4.

Educarea și pregătirea tinerilor navigatori atât la țărm cât și la bordul navelor ar trebui să includă o instruire privind pericolele pe care abuzul de alcool, droguri și alte substanțe potențial dăunătoare îl pot avea asupra sănătății și bunăstării lor, ca și privind riscul și problemele HIV/SIDA și alte activități periculoase pentru sănătate.

Principiul director B4.3.11 - Cooperarea internațională

1.

Membrii, cu asistenta organizațiilor interguvernamentale și altor organizații internaționale, trebuie să facă eforturi comune pentru a ajunge la cea mai mare uniformitate de acțiune posibilă pentru promovarea securității și sănătății în muncă și prevenirea accidentelor.

2.

La elaborarea programelor pentru promovarea protecției securității și sănătății în muncă și prevenirea accidentelor potrivit dispozițiilor Normei A4.3, fiecare Membru trebuie să țină de cont de

Codurile de practică relevante publicate de Organizația Internațională a Muncii și de normele corespunzătoare ale organizațiilor internaționale.

3.

Membrii trebuie să țină cont de necesitatea cooperării internaționale pentru promovarea continuă a activității privind protecția în materie de securitate și sănătate în muncă și prevenirea accidentelor profesionale. Aceasta cooperare ar putea lua forma:

a)

acordurilor bilaterale sau multilaterale pentru uniformizarea normelor și dispozitivelor de protecție în materie de securitate și sănătate în muncă și prevenirea accidentelor profesionale;

b)

schimbului de informație privind riscurile speciale la care sunt expuși navigatorii și mijloacele de promovare a securității și sănătății în muncă și prevenirea accidentelor;

c)

asistentă în ceea ce privește testarea echipamentelor și inspecției potrivit regulilor naționale ale Statului de pavilion,

d)

colaborarea în pregătirea și difuzarea unor dispoziții, reguli sau manuale referitoare la protecția securității și sănătății în muncă și prevenirea accidentelor,

e)

colaborarea pentru producerea și folosirea mijloacelor de pregătire profesională, și

f)

facilități comune pentru, sau asistenta mutuală în instruirea navigatorilor în domeniul protecției sănătății și securității în muncă, prevenirii accidentelor și metode sigure de muncă.

Regula 4.4 – Accesul la facilităJi de bunăstare la Jărm

Scop: Asigurarea faptului că navigatorii care lucrează la bordul navelor au acces la facilităfi și servicii la fărm în vederea menfinerii sănătăfii și a bunăstării

1.

Fiecare Membru se va asigura că facilități de bunăstare, unde există, sunt ușor accesibile. De asemenea, Membrii vor promova crearea facilităților de bunăstare, respectiv a celor menționate în Cod, în porturile desemnate pentru a oferi navigatorilor de la bordul navelor care se afla în porturile sale acces la facilități și servicii de bunăstare adecvate.

2.

Responsabilitățile fiecărui Membru în ceea ce privește facilitățile la țărm, precum serviciile și facilitățile culturale, de bunăstare, de recreere și de informare sunt stipulate în Cod.

Normă A 4.4 – Accesul la facilităfi de bunăstare la fărm

1.

Fiecare Membru va solicita ca facilitățile de bunăstare existente pe teritoriul său să poată fi folosite de toți navigatorii, indiferent de naționalitatea acestora, rasă, culoare, sex, religie, opțiuni politice sau origine socială și indiferent de statul de pavilion al navei pe care s-au angajat, lucrează sau prestează o activitate.

2.

Fiecare Membru va promova crearea facilităților de bunăstare în porturile adecvate și va determina, în urma consultărilor cu organizațiile armatorilor și navigatorilor în cauză, care sunt porturile adecvate.

3.

Fiecare Membru încurajează crearea consiliilor pentru bunăstare la bord care vor revizui periodic facilitățile și serviciile de bunăstare pentru a se asigura că acestea sunt adaptate la nevoile navigatorilor, rezultând din evoluția tehnicii, a exploatării sau a oricărei alte noutăți în domeniul transporturilor maritime.

Principiul director B 4.4 - Accesul la facilități de bunăstare la țărm Principiul B 4.4.1 - Responsabilitățile Membrilor

1.

Fiecare Membru trebuie:

a)

să adopte măsuri pentru a se asigura că servicii și facilități adecvate de bunăstare sunt la dispoziția navigatorilor în porturile de escală determinate și le este asigurată o protecție adecvată în exercitarea profesiei lor; și

b)

să țină cont, în cadrul implementării acestor măsuri, de nevoile speciale ale navigatorilor, mai ales când aceștia se afla în state străine sau când intră în zone de război, asigurându-le acestora securitatea, sănătatea și timpul liber.

2.

Dispozițiile referitoare la controlul facilitaților și serviciilor de bunăstare trebuie să prevadă participarea organizațiilor reprezentative ale armatorilor și navigatorilor în cauză.

3.

Fiecare Membru trebuie să adopte măsurile necesare pentru accelerarea liberei circulații între nave, organizațiile centrale de aprovizionare și instituțiile care asigură bunăstare, întreg materialul necesar, precum filme, cărți, ziare și echipament sportiv pentru a fi folosite de navigatori la bordul navelor și în centrele de bunăstare de la țărm.

4.

Membrii trebuie să coopereze între ei pentru promovarea bunăstării navigatorilor pe mare și în porturi. O astfel de cooperare trebuie să includă:

a)

consultări între autoritățile competente cu scopul de a oferi facilități și servicii de bunăstare navigatorilor în porturi și la bordul navelor, sau de a le îmbunătăți;

b)

acorduri privind resurselor și furnizarea în comun a facilitaților de bunăstare în marile porturi astfel încât să se evite duplicarea inutilă;

c)

organizarea unor competiții sportive internaționale și încurajarea navigatorilor să participe la activități sportive; și

d)

organizarea de seminarii internaționale privind bunăstarea navigatorilor pe mare și în porturi.

Principiul director B 4.4.2 - Facilități și servicii de bunăstare în porturi

1.

Fiecare Membru trebuie să ofere sau să asigure facilitățile și serviciile de bunăstare necesare în porturile corespunzătoare de pe teritoriul său.

2.

Facilitățile și serviciile de bunăstare trebuie furnizate conform condițiilor și practicii naționale, de către una sau mai multe dintre instituțiile următoare:

(a)

autoritățile publice;

(b)

organizațiile de armatori și navigatori în cauză, conform contractelor colective de muncă sau altor aranjamente; și

(c)

organizațiile voluntare.

3.

Facilitățile necesare de bunăstare și recreere trebuie create sau îmbunătățite în porturi. Acestea trebuie să cuprindă:

(a)

săli de reuniuni și recreere, în funcție de nevoi;

(b)

săli de sport și alte facilități în aer liber, în special pentru desfășurarea competițiilor;

(c)

facilități educaționale; și

(d)

dacă este cazul, facilități care să permită practicarea religiei și consiliere personală.

4.

Aceste facilități pot fi furnizate punând la dispoziția navigatorilor, în funcție de nevoile acestora, a facilitaților destinate unei folosiri mai generale.

5.

Când un număr mare de navigatori de diferite naționalități are nevoie, într-un anumit port, de anumite facilități precum hoteluri, cluburi sau facilități sportive, autoritățile sau instituțiile competente din țara lor de origine și statele de pavilion, precum și asociațiile internaționale interesate trebuie să poarte consultări și să coopereze între ele, la fel cum cooperează cu autoritățile și organele competente din statul pe teritoriul căruia se afla portul, pentru a-și pune resursele în comun și pentru evitarea duplicării inutile.

6.

Existența hotelurilor sau a căminelor adaptate nevoilor navigatorilor ar trebui să fie disponibile acolo unde este necesar. Ar trebui prevăzute servicii echivalente cu cele din hotelurile de categorie superioară, și trebuie pe cât posbil să fie localizate în zone bune, departe de docurile porturilor. Astfel de hoteluri sau cămine trebuie supuse unui control adecvat, prețurile trebuie să fie rezonabile și, dacă este necesar și realizabil, trebuie adoptate dispoziții pentru a permite cazarea familiilor navigatorilor.

7.

Aceste facilități de cazare trebuie să fie la dispoziția tuturor navigatorilor, indiferent de naționalitate, rasă, culoare, sex, religie, opinii politice sau origine socială și indiferent de statul de pavilion al navei pe care sunt angajați sau la bordul căreia desfășoară o activitate. Fără a aduce prejudiciu acestui principiu, în anumite porturi ar putea fi necesară existența mai multor tipuri de facilități la un nivel comparabil, dar adaptate nevoilor diverselor grupuri de navigatori.

8.

Trebuie adoptate măsuri pentru ca, în măsura posibilului, personalul calificat să fie angajat cu normă întreagă, pentru gestiunea facilitaților și serviciilor de bunăstare ale navigatorilor, în plus față de orice lucrători voluntari.

Principiul director B 4.4.3 - Consiliile pentru bunăstare

1.

Consiliile pentru bunăstare trebuie create în port la nivel național și regional, după caz. Funcțiile acestora includ:

(a)

revizuirea conformității facilităților de bunăstare existente și monitorizarea nevoii de a furniza facilități suplimentare sau scoaterea din uz a celor foarte puțin utilizate; și

(b)

asistarea și consilierea persoanelor responsabile pentru furnizarea facilitaților și asigurarea coordonării între acestea.

2.

Consiliile pentru bunăstare trebuie să includă în rândul membrilor lor reprezentanți ai organizațiilor armatorilor și navigatorilor, ai autorităților competente și, dacă este cazul, ai organizațiilor voluntare și ai organismelor sociale.

3.

Dacă este cazul, consulii statelor maritime și reprezentanții locali ai organizațiilor străine pentru bunăstare trebuie, conform legislației și reglementărilor naționale, să se asocieze cu consiliile pentru bunăstare în ceea ce privește activitatea în port, la nivel regional sau național.

Principiul director B 4.4.4 - Finanțarea facilităților de bunăstare

1.

Potrivit condițiilor și practicii naționale, sprijinul financiar pentru facilitățile portuare de bunăstare trebuie să fie disponibil prin una sau mai multe dintre următoarele surse:

(a)

subvenții din fonduri publice;

(b)

taxe sau drepturi speciale achitate din surse de transport maritim;

(c)

contribuții voluntare ale armatorilor, navigatorilor sau ale organizațiilor acestora; și

(d)

contribuții voluntare din alte surse.

2.

Când impozitele, taxele și alte drepturi speciale sunt destinate finanțării, acestea ar trebui folosite numai în scopul în care sunt colectate.

Principiul director B 4.4.5 - Difuzarea informației și măsuri de facilitare

1.

Trebuie transmise navigatorilor informații despre deschiderea unor facilități, transporturi speciale, servicii de bunăstare, facilități de divertisment și educaționale și locațiile religioase, precum și facilitățile furnizate special pentru navigatori în porturile de escală.

2.

Mijloace de transport adecvate și la prețuri accesibile trebuie să fie la dispoziția navigatorilor din locații convenabile din interiorul porturilor, la orice oră rezonabilă, pentru a permite accesul acestora în zonele urbane.

3.

Autoritățile competente trebuie să ia toate măsurile potrivite pentru a aduce la cunoștința armatorilor și navigatorilor care intră în port orice legi speciale și cutume a căror încălcare le-ar putea pune în primejdie libertatea.

4.

Autoritățile competente trebuie să doteze zonele portuare și drumurile de acces în porturi cu iluminat și indicatoare rutiere adecvate și cu patrule regulate pentru protecția navigatorilor.

Principiul director B 4.4.6 - Navigatorii în port străin

1.

Pentru protecția navigatorilor în porturi străine trebuie adoptate măsuri pentru a facilita:

(a)

accesul la consulii statului lor de cetățenie sau ai statului de reședință; și

(b)

cooperarea eficientă între consuli și autoritățile locale sau naționale.

2.

Navigatorii care sunt reținuți într-un port străin trebuie tratați cu promptitudine potrivit procedurii legale și trebuie să beneficieze de protecție consulară adecvată.

3.

Dacă un navigator este reținut, oricare ar fi motivul, pe teritoriul unui Membru,

autoritatea competentă trebuie să informeze de urgență, dacă navigatorul solicită acest lucru, statul de pavilion și statul de naționalitate ale navigatorului. Autoritatea competentă trebuie să îl informeze cu promptitudine pe navigator asupra dreptului său de a face o astfel de cerere. Statul de naționalitate al navigatorului trebuie să notifice cu promptitudine rudele cele mai apropiate ale navigatorului. Autoritatea competentă trebuie să permită funcționarilor consulari ale acestor state să aibă acces imediat la navigator și să îl viziteze regulat pe parcursul perioadei de detenție.

4.

Fiecare Membru trebuie să adopte măsurile necesare, dacă este cazul, pentru a asigura siguranța navigatorilor împotriva agresiunilor și a altor acte ilegale în perioada în care nava se află în ape teritoriale și mai ales în apropierea porturilor.

5.

Persoanele responsabile în port și la bordul unei nave trebuie să facă toate eforturile pentru a facilita lăsarea la țărm a navigatorilor cât mai curând posibil după ce o navă a ajuns în port.

Regula 4.5 – Securitate socială

Scop: asigurarea adoptării măsurilor luate vizând accesul navigatorilor la securitate socială

1.

Fiecare Membru trebuie să asigure că toți navigatorii și, conform legislației naționale, persoanele aflate în sarcina acestora să beneficieze de securitate socială conform Codului, fără a prejudicia în niciun fel condițiile mai favorabile la care se face referire în paragraful 8 al articolului 19 din Constituție.

2.

Fiecare Membru se angajează să ia măsuri, în concordanță cu circumstanțele naționale, individuale și prin cooperare internațională pentru a obține progresiv o protecție socială completă pentru navigatori.

3.

Fiecare Membru trebuie să se asigure că navigatorii care fac subiectul legislației de securitate socială, și, conform legislației naționale, persoanele aflate în sarcina lor, sunt îndreptățite să beneficieze de prestații de securitate socială nu în condiții mai puțin favorabile decât lucrătorii de la țărm.

Normă A 4.5 – Securitate socială

1.

Ramurile luate în considerare la care trebuie să se ajungă pentru a obține progresiv protecție completă de securitate socială în conformitate cu regula 4.5 sunt: îngrijirile medicale, indemnizațiile de boală, indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile pentru pensie, indemnizațiile în caz de accidente de muncă sau boala profesională, indemnizațiile familiale, indemnizațiile de maternitate, indemnizațiile de invaliditate și indemnizațiile de urmaș care completează protecția prevăzută la Regula 4.1 privind îngrijirile medicale și 4.2 privind obligațiile armatorilor și de alte titluri ale prezentei convenții.

2.

La momentul ratificării, protecția care trebuie prevăzută de fiecare Membru în concordanță cu paragraful 1 al Regulii 4.5 trebuie să includă cel puțin trei din cele nouă ramuri enumerate în paragraful 1 al prezentei norme.

3.

Fiecare Membru trebuie să ia măsuri în funcție de situația sa națională pentru a furniza protecția complementară de securitate socială la care se face referire în paragraful 1 al prezentei norme pentru toți navigatorii domiciliați pe teritoriul său. Această responsabilitate ar putea fi pusă în practică, de exemplu, prin însușirea acordurilor bilaterale și multilaterale sau al sistemelor bazate pe contribuții. Protecția astfel garantată nu trebuie să fie mai puțin favorabilă decât aceea de care se bucură lucrătorii la țărm domiciliați pe acel teritoriu.

4.

În ciuda atribuirii responsabilităților din paragraful 3 al prezentei norme, Membrii pot determina, prin acorduri bilaterale și multilaterale și prin dispoziții adoptate în cadrul legal al organizațiilor regionale de integrare economică alte reguli privind legislația de securitate socială aplicabile navigatorilor.

5.

Responsabilitățile fiecărui Membru privind navigatorii la bordul navelor care se află sub pavilionul statului respectiv sunt prevăzute la regulile 4.1 și 4.2 precum și în prevederile corespunzătoare ale Codului, ca și cele decurgând din obligațiile generale, potrivit legislației internaționale.

6.

Fiecare Membru trebuie să ia în considerare diverse modalități potrivit cărora, în absența acoperirii adecvate în ramurile menționate la paragraful 1 al prezentei norme, să fie oferite prestații comparabile navigatorilor, conform legislației și practicii naționale.

7.

Protecția de la paragraful 1 al Regulii 4.5 poate fi prevăzută în legi sau regulamente, în scheme private sau acorduri colective sau într-o variantă combinată a acestora, după caz.

8.

În conformitate cu legislația și practică națională, Membrii trebuie să coopereze, prin acorduri bilaterale sau multilaterale sau prin alte reglementări, pentru a se asigura de întreținerea drepturilor de securitate socială, că acestea să fie asigurate prin schemele contributive sau necontributive, care au fost obținute sau care sunt în curs de obținere de către toți navigatorii, indiferent de domiciliu..

9.

Fiecare Membru trebuie să stabilească proceduri efective și corecte pentru reglementarea diferendelor.

10.

Fiecare Membru trebuie, la momentul ratificării să specifice ramurile pentru care se acordă protecție, în conformitate cu paragraful 2 al prezentei norme. Trebuie înștiințat Directorul General al Biroului Internațional al Muncii când acordă prestații de securitate socială potrivit unuia sau mai multor ramuri menționate la paragraful 1 al prezentei norme. Directorul General va ține un registru al acestei informări și îl va pune la dispoziția tuturor părților interesate.

11.

Rapoartele către Biroul Internațional al Muncii, potrivit articolului 22 din Constituție, vor include de asemenea, și informații referitoare la măsurile adoptate potrivit paragrafului 2 al Regulii 4.5 în vederea extinderii protecției către alte ramuri.

Principiul director B 4.5 - Securitate socială

1.

Protecția care trebuie acordată în momentul ratificării potrivit normei A 4.5, paragraful 2, trebuie să includă cel puțin îngrijirile medicale, indemnizațiile de boală și indemnizațiile în caz de accidente de muncă sau boala profesională.

2.

În circumstanțele menționate la normă A 4.5, paragraful 6, pot fi acordate prin asigurare, acordurile bilaterale și multilaterale sau alte mijloace efective, beneficii comparabile, având în vedere prevederile contractelor colective de muncă aplicabile. Când astfel de măsuri sunt adoptate, navigatorii care intră sub incidența acestora trebuie înștiințați asupra mijloacelor prin care protecția asigurată de anumite ramuri ale securității sociale este furnizată.

3.

Când navigatorii sunt supuși mai multor legislații naționale de securitate socială, Membrii în cauză trebuie să coopereze pentru a determina prin acord mutual care este legislația aplicabilă, având în vedere factori precum tipul și nivelul protecției în respectiva legislație care este mai favorabilă navigatorului în cauză, precum și preferințele navigatorilor.

4.

Procedurile care trebuie stabilite potrivit normei A4.5, paragraful 9, trebuie alcătuite astfel încât să acopere toate diferendele privind reclamațiile navigatorilor în cauză, indiferent de modalitatea în care este oferită acoperirea.

5.

Fiecare Membru care are navigatori naționali, non-nationali sau din ambele categorii care își desfășoară activitatea pe nave aflate sub pavilionul sau trebuie să ofere protecția securității sociale prevăzută de prezenta convenție așa cum este aplicabilă și trebuie să revizuiască periodic ramurile

protecției securității sociale în norma A4.5, paragraful 1, referitor la identificarea oricăror ramuri suplimentare adecvate pentru navigatorii în cauză.

6.

Contractul individual de muncă al navigatorilor trebuie să identifice mijloacele prin care protecția diferitelor ramuri ale securității sociale vor fi furnizate navigatorului de către armator, precum și orice alte informații relevante la dispoziția armatorului, precum deducerile statutare din salariile navigatorilor și contribuțiile armatorilor care pot fi făcute potrivit solicitărilor organismelor autorizate identificate potrivit sistemelor naționale relevante de securitate socială.

7.

Membrul sub pavilionul căruia se află nava trebuie, prin exercitarea efectivă a competenței sale asupra chestiunilor sociale, să se convingă că armatorii își îndeplinesc responsabilitățile în ceea ce privește protecția securității sociale, inclusiv că depun contribuțiile cerute la sistemele de securitate socială.

Titlul 5 CONFORMITATE ȘI PUNERE ÎN APLICARE

1.

Regulile din cadrul acestui Titlu specifică fiecărui Membru responsabilitatea de a respecta și aplica principiile și drepturile stabilite în articolele prezentei convenții, precum și obligațiile particulare furnizate în Titlurile 1, 2, 3 și 4.

2.

Paragrafele 3 și 4 ale articolului VI, care permit aplicarea Părții A a Codului prin prevederi echivalente pe ansamblu, nu se aplică Părții A din Cod în cadrul acestui Titlu.

3.

Potrivit paragrafului 2 al articolului VI, fiecare Membru va implementa responsabilitățile sale potrivit Regulilor în maniera stabilită prin Normele corespunzătoare din Partea A a Codului, ținând cont de Principiile directoare corespunzătoare din Partea B a Codului.

4.

Prevederile acestui Titlu vor fi implementate ținând cont că navigatorii și armatorii, ca și orice alte persoane, sunt egali în fața legii și au dreptul la protecție egală; ei nu vor face subiectul discriminării în accesul la judecată, tribunale sau alte mecanisme de reglementare a diferendelor. Prevederile acestui Titlu nu determina competența legală sau materială.

Regula 5.1 – ResponsabilităJile statului de pavilion

Scop: să se asigure că fiecare Membru implementează responsabilităfile proprii în temeiul acestei Convenfii în ceea ce privește navele aflate sub pavilionul său

Regula 5.1.1 – Principii generale

1.

Fiecare Membru este responsabil pentru a asigura implementarea obligațiilor în temeiul prezentei Convenții în ceea ce privește navele aflate sub pavilionul său.

2.

Fiecare Membru trebuie să stabilească un sistem eficient pentru inspecția și certificarea condițiilor de lucru în domeniul maritim, în conformitate cu Regulile 5.1.3 și 5.1.4 asigurându - se că, condițiile de muncă și de viață pentru navigatorii de pe navele sub pavilionul său, întrunesc și continuă să întrunească normele prezentei Convenții.

3.

Pentru stabilirea unui sistem eficient de inspecție și certificare a condițiilor de muncă în sectorul maritim, un Membru, poate după caz, autoriza instituții publice sau alte organizații (inclusiv pe acelea ale altui Membru, dacă acesta consimte), pe care le recunoaște ca fiind independente și competente pentru a efectua inspecții sau pentru a elibera certificate sau pentru ambele cazuri. În toate cazurile, Membrul rămâne total răspunzător pentru inspecția și certificarea condițiilor de muncă și de viață pentru navigatorii de pe navele care arborează pavilionul său.

4.

Un certificat de muncă în sectorul maritim, însoțit de o declarație de conformitate a muncii în sectorul maritim, atestă în lipsa unei prevederi contrare că vasul a fost inspectat corespunzător de către statul de pavilion și că

prevederile prezentei Convenții privind condițiile de muncă și de viață pentru navigatori au fost realizate în măsură certificată.

5.

Informații la care se referă sistemul în paragraful 2 al prezenței Reguli, incluzând metode folosite pentru evaluarea eficacității sale, trebuie incluse în raportul Membrului către Biroului Internațional al Muncii, conform articolului 22 al Constituției.

Norma A5.1.1 – Principii generale

1.

Fiecare Membru trebuie să stabilească clar obiectivele și normele care se referă la administrarea inspecției și sistemul de certificare, la fel ca și procedurile adecvate care evaluează măsura în care aceste obiective sunt acoperite și normele sunt respectate.

2.

Fiecare Membru va solicita tuturor navelor care arborează pavilionul său să aibă la bord o copie a prezentei Convenții.

Principiul director B 5.1.1 - Principii generale

1.

Autoritatea competentă ar trebui să ia dispozițiile necesare în vederea promovării unei cooperări eficiente dintre instituțiile publice și alte organisme, la care se face referire în regulile 5.1.1 și 5.1.2 privind condițiile de muncă și viață ale navigatorilor de la bord.

2.

Pentru a asigura o mai bună cooperare între inspectori și armatori, navigatorii și organizațiile din care provin și pentru a menține ori îmbunătăți condițiile de muncă și viață ale navigatorilor de la bord, autoritatea competenta ar trebui să consulte reprezentanții unor astfel de organisme la intervale regulate de timp în legătură cu cele mai potrivite mijloace de atingere a acestor obiective. Modalitatea unei astfel de consultări ar trebui să fie stabilită de autoritatea competentă după consultarea cu organizațiile armatorilor și ale navigatorilor.

Regula 5.1.2. - Autorizarea organizaJiilor recunoscute

1.

Instituțiile publice sau alte organizații la care se face referire în paragraful 3 al Regulii 5.1.1 (organizații

recunoscute)

trebuie să

fi

fost

recunoscute ca

îndeplinind

cerințele Codului

privind competența și independența, de către autoritatea competentă. Funcțiile de inspecție și certificare pe care organizațiile recunoscute pot fi autorizate să le îndeplinească, trebuie să decurgă din scopul activităților care sunt expres menționate în Cod ca fiind executate

de către autoritatea competentă sau de către o organizație recunoscută.

2.

Rapoartele la care se face referire în paragraful 5 al Regulii 5.1.1 trebuie să conțină informații referitoare la orice organizație recunoscută, nivelul autorizației acordate și dispozițiile date de Membru pentru a se asigura că activitățile autorizate sunt complete și eficiente.

Normă A 5.1.2 – Autorizarea organizafilor recunoscute

1.

În scopul recunoașterii, potrivit paragrafului 1 al Regulii 5.1.2, autoritatea competentă trebuie să examineze competența și independența organismului interesat și să stabilească dacă organizația a demonstrat, în măsura necesară executării activităților acoperite de autorizația conferită acesteia, că organizația:

a)

are expertizele necesare în aspectele relevante ale prezentei Convenții și cunoștințe suficiente privind exploatarea navelor, inclusiv condițiile minime cerute navigatorilor pentru munca la bordul navelor, condiții de angajare, de cazare, recreere și hrană, prevenirea accidentelor, protecția sănătății și îngrijirile medicale, bunăstare și protecție privind securitatea socială;

b)

are abilitatea de a păstra și actualiza expertiza personalului propriu;

c)

are cunoștințe suficiente asupra prevederilor prezentei Convenții, precum și asupra legislației naționale aplicabile și a instrumentelor internaționale relevante;

d)

are structura, mărimea, experiența și capabilitatea potrivite tipului și gradului de autorizare.

2.

Orice

autorizație

acordată

în

domeniul

inspecțiilor

va

împuternici,

cel

puțin,

organizația recunoscută să solicite remedierea deficientelor pe care le constată în condițiile de muncă și de viață ale navigatorilor și să efectueze inspecții la cererea statului de port.

3.

Fiecare Membru stabilește:

a)

un sistem care să asigure caracterul adecvat al activitățiilor desfășurate

de către organizațiile recunoscute, care include informații privind toate legile naționale aplicabile și regulamentele și instrumentele internaționale relevante; și

b)

proceduri de comunicare cu astfel de organizații și controlul activității lor.

4.

Fiecare Membru va pune la dispoziția Biroului Internațional al Muncii o listă actualizată a organizațiilor recunoscute și autorizate să acționeze pentru acesta și va actualiza continuu această listă. Această listă va specifica funcțiile pe care organizațiile recunoscute au fost autorizate să le îndeplinească. Biroul va face lista publică.

Principiul director B 5.1.2 - Autorizarea organizațiilor recunoscute

1.

Organizația care dorește să fie recunoscută va trebui să-și demonstreze competența tehnică, administrativă și managerială și capacitatea de a asigura prestarea serviciilor de calitate în termenele prescrise.

2.

În scopul evaluării mijloacelor de care dispune o organizație, autoritatea competentă va stabili dacă aceasta:

(a)

are personal tehnic, managerial și de sprijin adecvat;

(b)

are suficient personal calificat pentru a furniza serviciul cerut, repartizați pe o zonă geografică corespunzătoare;

(c)

și-a dovedit capacitatea de a furniza servicii de calitate în termenele prescrise; și

(e)

este independentă și capabilă să înregistreze și să raporteze despre operațiunile pe care le desfășoară.

3.

Autoritatea competentă trebuie să încheie un acord scris cu orice organizație pe care o recunoaște pentru autorizare. Acordul ar trebui să cuprindă următoarele elemente:

(a)

câmpul de aplicare;

(b)

scopul;

(c)

condiții generale;

(d)

executarea funcțiilor vizate de autorizație;

(e)

bază legală a funcțiilor vizate de autorizație;

(f)

raportarea către autoritatea competentă;

(g)

menționarea autorizației eliberate de autoritatea competentă organizației recunoscute; și

(h)

controlul de către autoritatea competentă a activităților delegate organizației recunoscute.

4.

Fiecare Membru ar trebui să solicite organizațiilor recunoscute să elaboreze un sistem de calificare a personalului angajat de ele în calitate de inspectori pentru a asigura actualizarea regulată a cunoștințelor și competențelor acestora.

5.

Fiecare Membru ar trebui să solicite organizaților recunoscute să păstreze registre de evidentă a serviciilor prestate pentru a putea fi în măsură să stabilească dacă acestea au acționat conform normelor aplicabile în privința aspectelor la care se referă aceste servicii.

6.

La elaborarea procedurilor de control la care se face referire în norma A5.1.2, paragraful 3(b), Membrii ar trebui să ia în considerare

Directivele pentru autorizarea organizafilor care acfionează în numele administrafiei,

adoptate în cadrul Organizației Internaționale Maritime.

Regula 5.1.3 – Certificatul de muncă în sectorul maritim și declaraJia de conformitate a muncii în sectorul maritim

1.

Prezenta Regulă se aplică navelor care au:

(a)

un tonaj brut de 500 tdw sau mai mare, angajate în voiajuri internaționale; și

(b)

un tonaj brut de 500 tdw sau mai mare, aflate sub pavilionul unui Membru și care operează dintr-un port sau între porturi, în altă țară.

În scopul aplicării prezentei Reguli, "voiaj internațional" semnifică un voiaj dintr-o țară către un port situat în afara acestei țări.

2.

Prezenta Regulă se aplică oricărei nave care arborează pavilionul unui Membru și nu este acoperită de paragraful 1 al acestei Reguli, la solicitarea armatorului către Membrul respectiv.

3.

Fiecare Membru va cere navelor care se află sub pavilionul său să dețină și să actualizeze un certificat de muncă în sectorul maritim care să ateste că standardele de muncă și viață ale navigatorilor pe navă, inclusiv măsurile pentru a asigura conformitatea continuă a dispozițiilor adoptate care trebuie menționate în declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim, menționată la paragraful 4 al prezentei Reguli, au fost inspectate și îndeplinesc prevederile legislației naționale sau alte dispoziții privind aplicarea prezentei Convenții.

4.

Fiecare Membru va cere navelor care se află sub pavilionul său să dețină și să actualizeze și declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim, care menționează prevederile naționale pentru aplicarea prezentei Convenții, referitoare la standardele de muncă și viață ale navigatorilor și care prevede măsurile adoptate de armator pentru a asigura respectarea acestor prevederi pe nava sau navele respective.

5.

Certificatul de muncă în sectorul

maritim și declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim vor respecta modelul prevăzut de Cod.

6.

În cazul în care autoritatea competentă a unui Membru sau o organizație recunoscută, autorizată în acest scop, constată prin intermediul unei inspecții că o navă care se află sub pavilionul Membrului îndeplinește sau continuă să îndeplinească prevederile prezentei Convenții, va elibera sau reînnoi un certificat de muncă în sectorul maritim care va fi înregistrat în registrul public al certificatelor.

7.

Cerințele detaliate pentru certificatul de muncă în sectorul maritim și declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim, inclusiv o listă a aspectelor ce trebuie inspectate și aprobate sunt prevăzute în partea A a Codului.

Norma A5.1.3 – Certificatul de muncă în sectorul maritim și declarafia de conformitate a muncii în sectorul maritim

1.

Certificatul de muncă în sectorul maritim va fi eliberat unei nave de autoritatea competentă sau de o organizație recunoscută, pe deplin autorizată în acest scop, pentru o perioadă ce nu va depăși cinci ani. O listă a aspectelor ce trebuie inspectate și evaluate în vederea respectării legislației naționale sau altor măsuri de aplicare a dispozițiilor prezentei Convenții, referitoare la standardele de muncă și viață ale navigatorilor pe nave, înainte de eliberarea certificatul de muncă în sectorul maritim, se găsește în Anexa A5-I.

2.

Valabilitatea certificatul de muncă în sectorul maritim va fi subiectul unei inspecții intermediare a autorității competente sau a unei organizații recunoscute, autorizate în acest scop, pentru a asigura continuarea respectării cerințelor interne de aplicare a prezentei Convenții. În cazul în care este efectuată o singură inspecție intermediară, iar perioada de valabilitate a certificatului este de cinci ani, aceasta va avea loc între a doua și a treia dată aniversară a certificatului. Această dată reprezintă ziua și luna fiecărui an care corespunde datei de expirare a certificatului de muncă in sectorul maritim. Scopul și complexitatea inspecției intermediare vor fi aceleași ca în cazul unei inspecții pentru reînnoirea certificatului. Certificatul va fi confirmat în urma inspecției intermediare favorabile.

3.

Exceptând paragraful 1 al prezentei Norme, în cazul în care inspecția pentru reînnoire a fost efectuată în termen de trei luni înainte de expirarea certificatului existent, noul certificat de muncă în sectorul maritim va fi valabil de la data efectuării inspecției pentru reînnoire, pentru o perioadă ce nu va depăși cinci ani de la data expirării certificatului existent.

4.

În cazul în care inspecția pentru reînnoire este încheiată cu mai mult de trei luni înainte de data expirării certificatului existent, noul certificat de muncă în sectorul maritim va fi valabil pentru o perioadă ce nu va depăși cinci ani, începând de la data încheierii inspecției pentru reînnoire.

5.

Un certificat de muncă în sectorul maritim poate fi eliberat cu titlu provizoriu:

(a)

navelor noi la livrare;

(b)

în cazul în care o navă schimba pavilionul; sau

(c)

în cazul în care un armator își asumă responsabilitatea pentru exploatarea unei nave noi pentru acest armator.

6.

Un certificat provizoriu de muncă în sectorul maritim poate fi eliberat pentru o perioadă ce nu va depăși șase luni, de către autoritatea competentă sau de o organizație recunoscută, autorizată în acest scop.

7.

Un certificat provizoriu de muncă în sectorul maritim poate fi eliberat numai ca urmare a verificării următoarelor aspecte:

(a)

nava a fost inspectată, în măsura posibilului, în ceea ce privește chestiunile prevăzute în Anexa A5-I, luând în considerare verificarea aspectelor menționate la sub-paragrafele (b), (c) și (d) ale acestui paragraf;

(b)

armatorul a demonstrat autorității competente sau organizației recunoscute că nava are proceduri adecvate pentru a se conforma prezentei Convenții;

(c)

comandantul cunoaște prevederile prezentei Convenții și obligațiile privind aplicarea acestora; și

(d)

informațiile cerute au fost puse la dispoziția autorității competente sau organizației recunoscute pentru a întocmi o declarație de conformitate a muncii în sectorul maritim.

8.

O inspecție completă conform paragrafului 1 al prezentei Norme va fi efectuată înaintea expirării certificatului provizoriu pentru a permite eliberarea certificatului de muncă în sectorul maritim cu valabilitate obișnuită. Nu mai poate fi eliberat un nou certificat provizoriu după expirarea celor șase luni inițiale, menționate la paragraful 6 al prezentei Norme. Nu este necesară eliberarea unei declarații de conformitate a muncii în sectorul maritim pentru perioada de valabilitate a certificatului provizoriu.

9.

Certificatul de muncă în sectorul maritim, certificat provizoriu de muncă în sectorul maritimă și declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim vor fi întocmite în formă corespunzătoare modelelor prevăzute în Anexa A5-II.

10.

Declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim va fi atașată la certificatul de muncă în sectorul maritim. Va avea două părți:

(a)

Partea I va fi elaborată de autoritatea competentă, care: i) va cuprinde lista chestiunilor de inspectat conform paragrafului 1 al prezentei Norme; ii) va conține, de asemenea, prevederile naționale ce încorporează dispozițiile relevante ale prezentei Convenții, oferind o referință la dispozițiile legale naționale relevante, precum și, dacă este necesar, informații concise despre principalele aspecte ale prevederilor naționale; iii) se va referi și la prevederile legislației naționale specifice în funcție de tipul navei; iv) va înregistra orice dispoziții echivalente adoptate potrivit paragrafului 3 al Articolului VI; v) indică clar orice derogare acordată de către autoritatea competentă conform Titlului III; și

(b)

Partea a II-a va fi întocmită de către armator și cuprinde măsurile adoptate pentru a asigura conformitatea continuă cu prevederile naționale între inspecții și măsurile propuse pentru a asigura îmbunătățirea continuă.

Autoritatea competentă sau organizația recunoscută, pe deplin autorizată în acest scop certifică Partea II și eliberează declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim.

11.

Rezultatul tuturor inspecțiilor ulterioare sau ale altor verificări efectuate în legătură cu nava respectivă și orice deficiențe semnificative sesizate în timpul unei asemenea verificări vor fi înregistrate, împreună cu data la care s-a constatat că au fost remediate deficiențele. Aceste informații, însoțite de o traducere în limba engleză, dacă nu sunt deja înregistrate în limba engleză, vor fi înscrise sau atașate la declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim sau vor fi puse în alt mod la dispoziția navigatorilor, inspectorilor statului de pavilion, funcționarilor autorizați în statele-port și reprezentanților armatorilor și navigatorilor, conform legislației naționale.

12.

Un exemplar valabil și actualizat al certificatului de muncă în sectorul maritim și al declarației de conformitate a muncii în sectorul maritim, însoțite de o traducere în limba engleză, dacă originalele nu sunt întocmite în limba engleză, se vor afla pe navă și vor fi afișate într-un loc vizibil la bord, unde vor fi la dispoziția navigatorilor. O copie a acestor documente va fi pusă la dispoziție, conform legislației naționale, la cerere, navigatorilor, inspectorilor statului de pavilion, ofițerilor autorizați ai statului - portului și reprezentanților armatorilor și navigatorilor.

13.

Obligația privind traducerea în limba engleză de la paragrafele 11 și 12 ale prezentei Norme, nu se aplică în cazul unei nave care nu este angajată într-un voiaj internațional.

14.

Orice certificat eliberat potrivit paragrafului 1 sau 5 al prezentei Norme își va înceta valabilitatea în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

dacă inspecțiile relevante nu sunt încheiate în perioadele specificate la paragraful 2 al prezentei Norme;

(b)

dacă certificatul nu este aprobat conform paragrafului 2 al prezentei Norme;

(c)

în cazul în care o navă schimbă pavilionul;

(d)

în cazul în care un armator nu își mai asumă responsabilitatea pentru exploatarea unei nave; și

(e)

în cazul în care au fost efectuate schimbări substanțiale în structura sau echipamentul la care se referă Titlul 3.

15.

În cazul prevăzut la paragraful 14 (c), (d) sau (e) al prezentei Norme, un nou certificat va fi eliberat numai dacă autoritatea competentă sau organizația recunoscută care eliberează noul certificat este convinsă că nava îndeplinește cerințele prezentei Norme.

16.

Un certificat de muncă în sectorul maritim va fi retras de autoritatea competentă sau de organizația recunoscută, autorizată în acest scop de statul căruia îi aparține pavilionul, dacă există dovezi că nava respectivă nu îndeplinește prevederile prezentei Convenții și nicio măsură corectivă nu a fost luată.

17.

Când se analizează dacă un certificat de muncă în sectorul maritim ar trebui retras conform paragrafului 16 al prezentei Norme, autoritatea competentă sau organizația recunoscută va lua în considerare gravitatea sau frecvența deficientelor.

Principiul director B5.1.3 - Certificatul de muncă în sectorul maritim și declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim

1.

Enumerarea

prevederilor naționale în Partea I a declarației de conformitate a muncii în sectorul maritim ar trebui să includă sau să fie însoțite de referiri la dispozițiile legislative legate de condițiile de muncă și viața, pentru fiecare dintre prevederile enumerate în anexa A5-I. Când legislația națională urmează îndeaproape prevederile prezentei convenții, este necesară doar o referire. Dacă o prevedere a Convenției este aplicată printr-o echivalare așa cum stipulează articolul VI, paragraful 3, aceasta prevedere trebuie identificată și este necesară furnizarea unei explicații. Când o exceptare este acordată de autoritatea competentă în temeiul titlului 3, respectiva prevedere sau prevederile în cauză ar trebui să fie în mod clar indicate.

2.

Măsurile la care se face referire în partea II a declarației

de conformitate a muncii în sectorul maritim întocmită de armator, ar trebui să indice în special situațiile în care se va verifica conformarea cu prevederile naționale specifice, persoanele responsabile cu această verificare, documentele care vor fi analizate, ca și procedurile ce vor fi urmate în cazurile de neconformitate. Partea II poate îmbrăca o serie de forme. Poate face referire la o documentație mai cuprinzătoare ce acoperă politici și proceduri legate de alte aspecte ale sectorului maritim, de exemplu documente cerute de Codul Internațional de Management al Securității (Codul ISM) sau informațiile cerute de Regula 5 a Convenției SOLAS, capitolul XI-1 referitor la registrul sinoptic permanent al navelor.

3.

Măsurile pentru asigurarea unei conformități continue ar trebui să se refere mai ales la prevederile internaționale generale privind obligația armatorului și a comandantului de a fi permanent informați despre cele mai recente progrese tehnologice și științifice privind amenajarea locului de muncă, ținând cont de pericolele inerente ale muncii navigatorilor, și în consecință, să informeze reprezentanții

navigatorilor, garantând astfel un nivel mai bun de protecție a condițiilor de muncă și viață ale navigatorilor de la bord.

4.

Este important mai presus de toate ca declarația de conformitate a muncii în sectorul maritim să fie eliberată în termeni clari selectați

pentru toți cei interesați, mai ales inspectorii de stat sub pavilionul căruia navighează nava, ofițerii autorizați ai statului portului și navigatorii, pentru a se verifica dacă prescripțiile sunt bine puse în practică.

5.