Proiect De Lege nr. 919/2015

privind Statutul deputaților și al

senatorilor, precum și a Legii nr.

115/1999 privind responsabilitatea ministerială

Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are drept scop modificarea și completarea

privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în 2008 (" Legea 96/2006 "), precum și a

Legii responsabilității ministeriale, republicată în 2007 ("Legea nr. 115/1999 "). Schimbările preconizate vizează responsabilizarea deputaților și a senatorilor față de cetățeni prin promovarea unui set de măsuri menite să contribuie la: transparentizarea activității parlamentare și a procedurilor de vot din cadrul Camerelor Parlamentului; reducerea absenteismului de la ședințele Parlamentului; creșterea gradului de profesionalism în recrutarea personalului din cadrul birourilor parlamentare; cheltuirea transparentă și cumpătată a fondurilor alocate exercitării mandatului de parlamentar; respectarea principiului echității în fața legii pentru fapte penale ce nu au legătură cu exercitarea mandatului de parlamentar.

Motivele pentru care s-a constituit Comitetul de inițiativă și a fost redactat prezentul proiect de lege sunt următoarele:

Implementarea unui sistem modern de reprezentare, în care cetățeanul să aibă posibilitatea de a fi informat la timp, complet și corect cu privire la întreaga activitate parlamentară desfășurată de persoana învestită să facă parte din Parlamentul României, iar aleșii să trateze mandatul primit din partea alegătorilor cu maximă responsabilitate, precum și în condiții de egalitate în fața legii.

Prezenta inițiativă survine într-un context în care un număr considerabil de cetățeni - dezamăgiți de abuzurile și impunitatea unei largi părți a clasei politice - doresc o schimbare în modalitatea de desfășurare a activității membrilor Parlamentului, în spiritul democratic corespunzător statului de drept. La fel ca procedura referendumului național, inițiativa legislativă a cetățenilor reprezintă un proces cu caracter consultativ pentru populație, în urma căruia semnăturile a sute de mii de oameni marchează dorința adoptării și punerii în practică a modificărilor aduse prin prezentul proiect de lege. Astfel, în mod indubitabil, voința poporului în legătură cu modul în care cetățenii sunt reprezentați în Parlamentul României are o valoare morală și democratică esențială.

Legea privind Statutul deputaților și al senatorilor, precum și Legea responsabilității ministeriale consemnează o serie de drepturi și privilegii care nu sunt exercitate conform mandatului reprezentativ în condiții de: transparență față de cetățean; monitorizare facilă a activității aleșilor publici de către cetățeni; deplină responsabilitate în privința cheltuirii banului public; și echitate în fața legii.

Relația dintre membrii guvernului și justiție reprezintă o componentă esențială a statului de drept, așa cum rezultă din Legea responsabilității ministeriale. Acceptarea unei funcții publice presupune respectarea principiilor democratice, precum și asumarea deciziilor luate de către persoana în cauză, în limitele legii. Dacă un demnitar ia decizii greșite din punct de vedere politic, atunci el va răspunde alături de ceilalți membri ai guvernului în fața Parlamentului. Însă, în situația în care un ministru săvârșește fapte penale, prevederile legale actuale nu reușesc să clarifice ansamblul responsabilității unui demnitar, precum și procedura prin care acesta să fie deferit organelor de anchetă penală. În acest context, se impune simplificarea și transparentizarea procedurilor aferente unor astfel de cazuri.

Nu în ultimul rând, motivația Comitetului de inițiativă este strâns legată și de oportunitatea istorică de a da cuvânt cetățenilor printr-un instrument destinat lor, însă care până în prezent a rămas ineficient și birocratic, fiind chiar tratat cu reticență de către instituțiile abilitate să sprijine utilizarea sa. În ciuda acestor obstacole și înspre afirmarea vocii cetățeanului, care solicită o implicare mai mare în plan democratic, Comitetul de inițiativă legislativă a cetățenilor înaintează mai multe modificări legislative, astfel cum sunt prezentate în continuare.

Propunerea Comitetului de inițiativă se întemeiază pe trei elemente esențiale:

- Responsabilitate în raport cu exercitarea mandatului și respect față de bugetul public de stat, prin înăsprirea regulilor de conduită și prin utilizarea responsabilă a resurselor bugetare; prin obligativitatea participării la ședințele parlamentare, dublată de un sistem mai strict de penalități pentru absențe; măsura obligativității instituirii birourilor parlamentare în străinătate, fără ca această prevedere să mai fie una facultativă, pentru creșterea reprezentării cetățenilor români din diaspora și întărirea relației cu milioane de cetățeni de peste hotare; creșterea gradului de profesionalism în cadrul asistenței parlamentare; fixarea diurnelor numai pe baza documentelor justificative și eliminarea sumelor forfetare.

- Echitate în fața legii prin transparentizarea procedurii de aprobare a urmăririi penale. Prin modificările propuse în cuprinsul proiectului de lege, probabilitatea ca Parlamentul să se substituie justiției s-ar reduce considerabil. Așa cum prevede și Constituția României, instituția imunității parlamentare nu trebuie să confere un statut special deputaților și senatorilor în fața legii pentru fapte care nu au legătură cu exercitarea mandatului acestora. Nu în ultimul rând, cetățeanul trebuie să aibă dreptul de a cunoaște votul reprezentantului său în Parlament, prin eliminarea posibilității reprezentantului de a utiliza votul secret pentru obstrucționarea justiției, care trebuie să fie egală pentru toți.

- Transparență în cadrul procesului de votare atât în cadrul ședințelor parlamentare, cât și pe parcursul exercitării activităților specifice mandatului parlamentar. Votul deschis (consemnat pentru fiecare deputat și senator în parte și accesibil public de către toți cetățenii) este o condiție esențială pentru ca fiecare cetățean să poată urmări și, eventual, susține sau sancționa prin vot în cadrul unor alegeri ulterioare pe mandatarul opțiunii sale politice sau pe partidul pe care acesta îl reprezintă. De asemenea, prin schimbările propuse, transparența votului va contribui, pe termen mediu și lung, la o responsabilizare mai mare a parlamentarului în ceea ce privește deciziile asumate, precum și propunerile și inițiativele susținute în cadrul Parlamentului. Principiul transparenței în exercitarea mandatului reprezentativ este un element fundamental al unei democrații autentice.

Răspunsul Comitetului de inițiativă la observațiile și recomandările Consiliului Legislativ

Membrii Comitetului de inițiativă au luat act de avizul favorabil al Consiliului Legislativ din data de 27.08.2013, anexat acestei propuneri. Propunerea de față a fost astfel reformulată, urmărind observațiile și propunerile Consiliului Legislativ. Aceste propuneri au menirea de a îmbunătăți calitatea textului și de a crește ușurința de punere în practică a propunerilor legislative înaintate.

Reafirmăm în acest context importanța transparenței ca element fundamental al unei democrații reprezentative. Transparența și trasabilitatea activității parlamentare, cu precădere prin votul deschis al fiecărui parlamentar, servesc drept instrumente de informare pentru cetățean și de monitorizare a activității alesului în mandatul încredințat. Articolul 69 alineatul 1 din Constituția României prevede următoarele: "În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului." Mai mult, articolul 12 al

Legii nr. 96/2006 , în forma actuală, definește principiul transparenței și stabilește prin alineatul 1: "Deputații și senatorii trebuie să dea dovadă de transparență în activitatea parlamentară." Se înțelege că exprimarea voturilor în Parlament constituie un element fundamental al activității oricărui parlamentar, iar cetățenii au dreptul de a fi pe deplin informați cu privire la modul în care sunt reprezentați în Parlamentul României. În funcție de voturile exprimate de către fiecare parlamentar, cetățenii vor vota în cunoștință de cauză la viitoarele alegeri.

Mai mult, Curtea Constituțională a arătat și în trecut că punerea alegătorului în imposibilitatea de a se informa în mod liber asupra candidaților constituie o împiedicare a exercitării votului ca drept fundamental garantat de Constituția României (articolul 36). Votul secret, mai ales în condițiile actuale ale legii și regulamentelor, conform cărora se poate recurge la acest instrument nu doar în cazuri excepționale, este o barieră majoră în calea informării adecvate a cetățenilor.

Totodată, articolul 31 din Constituția României prevede următoarele: "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal." În același spirit,

Legea nr. 52/2003 , deși reglementează doar transparența decizională în administrația publică, stabilește în mod explicit trei obiective: "a) să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice" (articolul 1 alineatul 2). Comitetul de inițiativă consideră că transparența trebuie asigurată cu prisosință în ceea ce privește organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, Parlamentul României (Constituția României, articolul 61 alineatul 1).

Afirmăm de asemenea că prevederile propunerii legislative de față nu încalcă principiul autonomiei parlamentare pentru că modifică prevederi deja existente în

privind Statutul deputaților și al senatorilor republicată, precum și

Legea nr. 115/1999

privind responsabilitatea ministerială. Altfel spus, dacă legea în forma actuală definește în mod explicit situații în care votul este secret, considerăm că este constituțional și regulamentar ca aceeași lege să definească situații în care votul este deschis.

Articolul 68 din Constituția României prevede: "(1) Ședințele celor două camere sunt publice. (2) Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete." Articolele propunerii de față referitoare la votul deschis în Parlament nu încalcă dreptul camerelor de a hotărî ca anumite ședințe să fie secrete. Odată adoptată legea de față, camerele păstrează posibilitatea de a hotărî ca anumite ședințe să fie secrete, în situații definite explicit în regulamentele aferente. Este totodată necesară clarificarea de către Curtea Constituțională a relației dintre conceptele de ședință secretă și vot secret.

Constituția stabilește ca inițiatori ai unor propuneri legislative, după caz, Guvernul, deputații și senatorii, precum și cetățenii prin îndeplinirea condițiilor specificate de instrumentul inițiativei legislative a cetățenilor. Considerăm astfel că cetățenii, prin dreptul la inițiativă, sunt îndrituiți să participe la legiferarea unor aspecte esențiale ale democrației românești, aspecte fundamentale care stau la baza dreptului de vot în deplină cunoștință de cauză. Cum regulamentele în sine nu pot face obiectul inițiativei cetățenești, propunerea de față este o cale legitimă pentru a supune atenției Curții Constituționale principiul fundamental al votului deschis reflectat în

și

Legea nr. 115/1999 , urmărind totodată limitarea abuzării instrumentului votului secret prin completarea și îmbunătățirea cadrului legislativ actual. Miza votului deschis pentru consolidarea democratică a României este suficient de importantă pentru a justifica demersul de față.

Comitetul de inițiativă își exprimă deplina convingere că, așa cum este și cazul altor state cu democrații consolidate, dreptul cetățenilor la liberă informare și la vot în cunoștință de cauză, mai ales cu privire la voturile exprimate de membrii Parlamentului, este un element fundamental al unei democrații funcționale.

Prin aceste măsuri dorim să contribuim la construirea unui sistem parlamentar reprezentativ mai transparent, mai aproape de cetățean, în care deputatul și senatorul respectă mandatul primit și îl îndeplinesc în condiții de transparență și de respect pentru demnitatea publică conferită.

LISTA CU MEMBRII COMITETULUI DE INIȚIATIVĂ

care își însușesc și susțin expunerea de motive împreună cu inițiativa
legislativă a cetățenilor pentru promovarea proiectului
de lege privind modificarea și completarea
Legii nr. 96/2006
privind Statutul deputaților și al
senatorilor și a
Legii nr. 115/1999
privind responsabilitatea ministerială
┌────┬─────────────────────────────────────────┐
│Nr. │
Numele și prenumele
│
│crt.│
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
1.│Burduja Sebastian-Ioan
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
2.│Nechita Dan-Flaviu
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
3.│Ștefănuță Nicolae-Bogdădel
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
4.│Turturoiu Maria-Emanuela
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
5.│Țînțariu Adelina-Liana
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
6.│Albișteanu Roxana
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
7.│Moldovan Ionela-Cristina
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
8.│Oprea Tudor-Ionuț
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│
9.│Volintiru Clara
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 10.│Buniș Cosmin-Andrei
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 11.│Lazăr Alexandru-George
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 12.│Buzașu Cristina-Daria
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 13.│Vințan Adina-Dorina
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 14.│Bratu Georgiana-Florentina
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 15.│Sasu Alexandra-Victoria
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 16.│Dumitru Florentina
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 17.│Pruteanu George
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 18.│Stoian Andreea-Ema
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 19.│Precup Mihai-Călin
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 20.│Stănescu Alexandru-Cristian
│
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 21.│Popescu Ruxandra
│
└────┴─────────────────────────────────────────┘

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor precum și a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 12 se modifică și se completează după cum urmează:

"(1) Pentru a asigura dreptul la informație al oricărui cetățean român cu privire la activitatea tuturor membrilor Parlamentului, deputații și senatorii trebuie să dea dovadă de transparență în activitatea parlamentară, inclusiv în ceea ce privește voturile exprimate de către fiecare deputat și senator în parte."

2. După alineatul (1) al articolului 12 se introduc două noi alineate, alineatul (1^1) și, respectiv, alineatul (1^2), după cum urmează:

"(1^1) Pentru a asigura principiul transparenței, votul fiecărui deputat și senator este, de regulă, deschis.

(1^2) Excepțiile de la regula prevăzută la alineatul (11) vor fi prevăzute expres și limitativ în Regulamentul Camerei Deputaților și Regulamentul Senatului, precum și în Regulamentul Activităților Comune ale Camerei Deputaților și Senatului."

3. Alineatul (2) al articolului 24 se modifică și se completează după cum urmează:

"(2) Președintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul deschis al majorității membrilor prezenți."

4. Alineatul (4) al articolului 24 se modifică și se completează după cum urmează:

"(4) Camera hotărăște asupra cererii prin votul deschis al majorității membrilor prezenți, în ședință publică, în condițiile respectării prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată. Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică de îndată ministrului justiției."

5. După alineatul (2) al articolului 28 se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:

"(2^1) Absențele motivate de la lucrările Camerei, împreună cu solicitările pentru a absenta, adresate liderului grupului parlamentar din care face parte membrul Camerei respective, se publică lunar pe pagina de internet a Camerei Deputaților sau a Senatului, după caz."

6. După alineatul (3) al articolului 28 se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:

"(3^1) Absențele motivate de la lucrările Camerei, împreună cu solicitările pentru a absenta, adresate Biroului permanent, se publică lunar pe pagina de internet a Camerei Deputaților sau a Senatului, după caz."

7. Alineatul (1) al articolului 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

"(1) Neparticiparea la activitățile Camerei din care face parte membrul Parlamentului desfășurate în sediul Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz, în cadrul programului sau ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, al fiecărei Camerei sau al Camerelor reunite, se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 1% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului pentru fiecare activitate la care acesta a absentat, cu excepția absențelor motivate în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) și (3)."

8. Alineatul (4) al articolului 38 se modifică și va avea următorul cuprins:

"(4) Deputații și senatorii aleși în circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara României organizează birouri parlamentare într-unul sau mai multe din statele din aria de acoperire a circumscripției lor electorale, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, în limita sumei prevăzute la alin. (1), cu respectarea legislației statului respectiv. Birourile parlamentare funcționează pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor ce le revin deputaților și senatorilor prin prezenta lege."

9. Alineatul (9) al articolului 38 se modifică după cum urmează:

"Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată. Încadrarea salariaților se face la propunerea deputatului sau a senatorului în cauză, în funcție de pregătirea profesională corespunzătoare muncii parlamentare și cu respectarea principiului egalității de șanse."

10. După alineatul (9) al articolului 38 se introduce un nou alineat, alineatul (9^1), cu următorul cuprins:

"(9^1) În termen de maximum 30 de zile de la încheierea contractelor de muncă, Secretariatul General al celor două Camere are obligația să publice pe pagina de internet a Camerei Deputaților și a Senatului lista cu persoanele angajate în cadrul biroului parlamentar, salariul brut alocat fiecăruia dintre angajați, precum și curricula vitae ale acestora. Informațiile vor fi actualizate în termen de maximum 30 de zile, în cazul în care apar modificări cu privire la lista persoanelor angajate sau cu privire la salarizarea acestora."

11. Alineatul (12) al articolului 38 se modifică după cum urmează:

"Angajații unui birou parlamentar pot fi reangajați în biroul parlamentar al aceluiași deputat sau senator și în noul mandat, în cazul realegerii acestuia."

12. Alineatul 2 al articolului 41 se modifică și va avea următorul cuprins:

"(2) Deputaților și senatorilor care nu au domiciliul în municipiul București sau în județul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, numai pe bază de documente justificative, o sumă din bugetul Camerei Deputaților și, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul București, în limita unui cuantum stabilit. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcție de resursele bugetare, de condițiile de piață privind cazarea, precum și de activitatea parlamentară."

13. După articolul 45 se introduce articolul 45^1, cu următorul cuprins:

"(45^1) Totalitatea indemnizațiilor și a cheltuielilor efectuate în exercitarea mandatului va fi publicată pentru fiecare deputat și senator în parte pe pagina de internet a Camerei Deputaților sau a Senatului, după caz. Informațiile de pe pagina de internet vor fi actualizate la fiecare trei luni, Secretariatul general al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului având responsabilitatea să verifice corectitudinea informațiilor."

Articolul II

privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

Articolul III

Legea nr. 115/1999

privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 14 se modifică și se completează după cum urmează:

"(2) În situația în care cel în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaților sau Senatul, în cadrul dezbaterilor, va fixa un nou termen, care nu poate depăși 5 zile."

2. Articolul 15 se modifică după cum urmează:

"Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului și, după caz, de ridicare a imunității parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. Votul este deschis."

Articolul IV

Legea nr. 115/1999

privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare, și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

Articolul V

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

AVIZ

referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor

pentru modificarea și completarea Legii

nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor,

precum și a

privind responsabilitatea ministerială

Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor pentru modificarea și completarea

privind Statutul deputaților și al senatorilor, precum și a

privind responsabilitatea ministerială, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor

Legii nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1277 din 6.08.2015,

CONSILIUL LEGISLATIV

în temeiul

art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993 , republicată, și art. 46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 , republicată, cu modificările ulterioare,

avizează favorabil inițiativa legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

1. Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are ca obiect de reglementare modificarea și completarea

privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și a

privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul instituirii unor măsuri pentru creșterea nivelului de transparență în activitatea Parlamentului.

Prin conținutul său normativ, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (2) lit. j) din Legea fundamentală, competența revine Camerelor reunite.

2. Soluțiile propuse prin prezenta inițiativă legislativă au ca principal scop eliminarea cazurilor în care exprimarea voinței deputaților sau senatorilor se poate face prin vot secret. Precizăm însă că instituirea regulii publicității votului nu poate fi extinsă la toate situațiile, întrucât art. 68 alin. (2) din Constituție prevede posibilitatea Camerelor de a hotărî ca anumite ședințe să fie secrete. Este adevărat că în cuprinsul art. 12 alin. (1^2) din proiect se instituie o excepție de la această regulă, respectiv situația în care secretul votului este prevăzut de Constituție, însă trebuie precizat că Legea fundamentală nu cuprinde norme care să reglementeze în mod expres astfel de situații. Singura dispoziție constituțională incidență în acest caz este tocmai art. 68 alin. (2), care conferă Camerelor Parlamentului competența exclusivă de a stabili care anume dintre ședințe să fie secrete. Această dispoziție este dezvoltată în cuprinsul normelor din regulamentele celor două Camere, precum și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Având în vedere autonomia regulamentară a Camerelor, consacrată de art. 64 alin. (1) din Constituție, analiza dispozițiilor proiectului referitoare la instituirea obligației exercitării votului la vedere trebuie să țină seama de principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește raportul dintre lege și regulamentele parlamentare.

În acest sens trebuie precizat că în

Decizia nr. 413/2013

Curtea Constituțională a statuat că, "din coroborarea dispozițiilor constituționale, apare cu evidență că legile și regulamentele parlamentare sunt acte normative distincte, cu obiect de reglementare diferit. Astfel, în vreme ce legea reglementează totalitatea relațiilor sociale, fiind adoptată de Parlament în virtutea supremației și plenitudinii sale legislative, regulamentul parlamentar își circumscrie sfera de incidență la organizarea și funcționarea celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, din punct de vedere funcțional, regulamentele parlamentare se limitează la cadrul relațiilor din interiorul autorității legiuitoare, fără să contravină sau să se substituie prevederilor legii. În mod corelativ, Constituția impune o limitare puterii legiuitoare, în sensul că aceasta nu poate interveni printr-o lege în domeniul organizării și funcționării Parlamentului.

În concluzie, Parlamentul, în dubla sa calitate - de autoritate legiuitoare, respectiv de corp autonom, învestit cu o putere de organizare și funcționare proprie -, adoptă acte normative de sine stătătoare - legi, respectiv regulamente -, între care nu există niciun raport de ierarhizare, întrucât obiectul de reglementare vizează domenii diferite, ab initio nu sunt susceptibile de clasificare. Întrucât însăși Legea fundamentală le stabilește domeniul de reglementare, orice ingerință a legii în sfera rezervată regulamentelor parlamentare este neconstituțională, în egală măsură în care regulamentele Parlamentului, care, depășindu-și aria de incidență, ar pătrunde în domeniul rezervat legii, ar contraveni Constituției".

Din acest motiv, în aceeași decizie, Curtea Constituțională a procedat la analiza punctuală a dispozițiilor dintr-o lege în raport cu prevederile regulamentelor parlamentare, pentru a determina conformitatea sau neconformitatea dispozițiilor legale cu prevederile art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție. În cuprinsul deciziei, Curtea a subliniat că această normă din Legea fundamentală consacră autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului, autonomie care "dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare".

Potrivit

Deciziei nr. 413/2013

a Curții Constituționale, în măsura în care nu contravine dispozițiilor din regulamentele parlamentare, o normă procedurală cuprinsă într-o lege este constituțională, întrucât "nu depășește domeniul propriu de reglementare, legiuitorul acționând intra vires, cu respectarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 64 alin. (1) teza întâi".

Din acest punct de vedere, trebuie precizat că regulamentele celor două Camere, precum și Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului cuprind o multitudine de dispoziții prin care exercitarea votului se face sub forma votului secret. În aceste condiții, impunerea regulii votului la vedere în toate situațiile, astfel cum prevede art. 12 alin. (1^1), propus la art. I pct. 2 din proiect, nu poate fi acceptată, întrucât contravine respectivelor dispoziții regulamentare, fiind deci contrară art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție.

În acest sens, apreciem că în această situație sunt relevante, mutatis mutandis, cele reținute de Curtea Constituțională în

Decizia nr. 413/2013 : "Curtea nu poate admite posibilitatea ca legiuitorul să poată reglementa prin lege, ori de câte ori consideră oportun, o procedură specială de legiferare, derogatorie de la normele regulamentelor parlamentare, o atare dispoziție legală fiind contrară prevederilor art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție".

În subsidiar, referitor la norma din cuprinsul art. 12 alin. (1^2), propusă la art. I pct. 1, precizăm că referirea la "nulitatea" deciziei luate de Camerele Parlamentului nu este corectă, întrucât printr-o lege nu se poate stabili un alt caz de afectare a valabilității unui act juridic al Camerei Deputaților și Senatului decât cele stabilite de Constituție. Precizăm că "nulitatea" nu poate afecta "decizia", ci actul juridic adoptat. Astfel, potrivit art. 67 din Constituție, actele juridice ale Camerei Deputaților și Senatului sunt legile, hotărârile și moțiunile. Or, potrivit Constituției, nulitatea nu este o cauză de afectare a valabilității niciuneia dintre aceste categorii de acte juridice.

În concluzie, art. I pct. 2 trebuie eliminat, întrucât normele nu pot fi adoptate în forma propusă.

3. Având în vedere observațiile de la pct. 2 din aviz, rezultă că dispozițiile din cuprinsul proiectului care au în vedere stabilirea votului "la vedere" în locul votului secret trebuie analizate în raport cu prevederile regulamentelor parlamentare. Astfel, în cazul în care votul secret este prevăzut de normele corespondente din respectivele regulamente, în lumina celor reținute de Curtea Constituțională în

Decizia nr. 413/2013 , dispozițiile statuate la nivel de lege prin care s-ar impune exercitarea votului "la vedere" sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală.

Din acest punct de vedere, semnalăm următoarele:

- la art. I pct. 3, dispozițiile art. 24 alin. (2) sunt corespondente prevederilor art. 172 alin. (7) din Regulamentul Senatului și prevederilor art. 219 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd aprobarea raportului Comisiei prin vot secret;

- la art. I pct. 4, dispozițiile art. 24 alin. (4) sunt corespondente prevederilor art. 173 din Regulamentul Senatului și prevederilor art. 219 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd adoptarea hotărârii Camerei prin vot secret;

- la art. I pct. 12, dispozițiile art. 51 alin. (5) sunt corespondente prevederilor art. 200 alin. (2) din Regulamentul Senatului și prevederilor art. 243 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd că raportul comisiei se adoptă în ședință secretă;

- la art. I pct. 13, dispozițiile art. 52 alin. (2) sunt corespondente prevederilor art. 200 alin. (6) din Regulamentul Senatului, potrivit cărora contestația se soluționează de către plenul Senatului, în ședință secretă.

Prin urmare, normele propuse la art. I pct. 3, 4, 12 și 13 trebuie eliminate, neputând fi adoptate în forma propusă, întrucât depășesc domeniul propriu de reglementare al legii, prin instituirea unor reguli diferite față de cele prevăzute de dispozițiile regulamentelor parlamentare.

În plus, trebuie subliniat că, în ceea ce privește procedura privind ridicarea imunității parlamentare, în

Decizia Curții Constituționale nr. 319/2013

s-a reținut "existența unor paralelisme legislative, în sensul că norme cu caracter procedural privind cazurile de reținere, arestare sau percheziție a deputaților și senatorilor sunt stabilite atât la nivelul

legii organice (Legea nr. 96/2006 ), cât și la nivelul regulamentelor parlamentare. Or, sub acest aspect,

Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, stabilește în art. 14 alin. (1) că «Reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ».

În același sens, Curtea Constituțională a statuat că se impune ca regulile de procedură să fie stabilite prin regulamentele celor două Camere, iar nu prin lege (a se vedea

Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013). De asemenea, sistematizarea reglementărilor referitoare la activitatea parlamentară și cuprinderea lor într-un volum, în sensul aceleiași decizii a Curții Constituționale, ar veni în sprijinul eliminării unor astfel de paralelisme, facilitând activitatea parlamentară".

Astfel, în aceeași decizie, Curtea a precizat următoarele: "cu referire la instituția imunității parlamentare, respectiv a ridicării imunității, este recomandabil ca, pe baza celor mai bune practici în materie în statele membre ale Uniunii Europene, să se procedeze la elaborarea unei proceduri clare în cadrul Regulamentelor parlamentare. Aceste proceduri trebuie, pe de o parte, să asigure realizarea rolului constituțional al imunității parlamentare ca mijloc de protecție «împotriva unor măsuri abuzive, determinate uneori de motive politice» (astfel cum Curtea Constituțională s-a exprimat, de exemplu, prin

Decizia nr. 270 din 10 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008), iar, pe de altă parte, să nu încalce rolul și competențele altor instituții și autorități publice".

4. Observațiile de la pct. 3 din aviz sunt valabile, mutatis mutandis, și în ceea ce privește intervențiile legislative propuse la

art. III din proiect asupra Legii nr. 115/1999 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Din acest punct de vedere, semnalăm următoarele:

- la art. III pct. 1, norma propusă pentru art. 13 alin. (1) este corespondentă dispozițiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd termene diferite pentru întocmirea raportului comisiei, respectiv 5 zile pentru prima evaluare și maximum 14 zile pentru întocmirea raportului. Precizăm că art. 149 din Regulamentul Senatului face trimitere, în ceea ce privește procedura, la dispozițiile

Legii nr. 115/1999 ;

- la art. III pct. 2, norma propusă pentru art. 13 alin. (2) este corespondentă dispozițiilor art. 157 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd un termen diferit de dezbatere a raportului, respectiv de cel mult 5 zile de la depunerea lui la Biroul permanent;

- la art. III pct. 3, norma propusă pentru art. 14 alin. (2) este corespondentă dispozițiilor art. 157 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd competența Camerei de a stabili un nou termen, fără a prevedea o limită a acestuia, ca în proiect;

- la art. III pct. 4, norma propusă pentru art. 15 este corespondentă dispozițiilor art. 157 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd adoptarea hotărârii prin vot secret.

Prin urmare, art. III trebuie eliminat, normele propuse neputând fi adoptate în forma propusă, întrucât depășesc domeniul propriu de reglementare al legii, prin instituirea unor reguli diferite față de cele prevăzute de dispozițiile regulamentelor parlamentare.

5. La art. I pct. 5, referitor la norma prevăzută pentru art. 28 alin. (2^1), este de analizat dacă nu ar trebui să se aibă în vedere publicarea pe pagina de internet doar a solicitărilor motivate de la lucrările Camerei, adresate în condițiile alin. (1), și nu a tuturor solicitărilor, așa cum rezultă din textul propus.

6. La art. I pct. 6, având în vedere că norma propusă pentru art. 28 alin. (3^1) se referă la solicitarea adresată potrivit alin. (3), este necesar ca expresia «solicitarea absentării» să fie înlocuită cu sintagma «solicitarea motivării absențelor».

7. La art. I pct. 8, referitor la norma propusă pentru art. 38 alin. (4), sugerăm să se analizeze dacă textul nu ar trebui să prevadă, în continuare, condiția respectării legislației statului respectiv în cazul organizării birourilor parlamentare în străinătate, condiție existentă în formularea actuală.

8. La art. I pct. 9, semnalăm că norma propusă pentru art. 38 alin. (9^1) instituie o reglementare diferită de cea cuprinsă în alin. (9) al art. 38. Astfel, potrivit alin. (9^1), angajarea personalului birourilor parlamentare se poate face prin încheierea unui contract de muncă pe perioadă determinată, în vreme ce, potrivit alin. (9), rămas nemodificat, angajarea se face prin încheierea unui contract de muncă sau a unei convenții civile, ambele pe durată determinată.

În plus, alin. (12), rămas nemodificat, se referă, și el, la angajații cu contract de muncă sau convenție civilă ai unui birou parlamentar.

Precizăm că, pentru corelarea normelor, sunt necesare abrogarea alin. (9) și modificarea corespunzătoare a alin. (12).

Pentru acest motiv, după pct. 8 trebuie introdus un nou punct, pct. 9, cu următorul cuprins:

"9. Alineatul (9) al articolului 38 se abrogă."

Pe cale de consecință, actualul pct. 9 va deveni pct. 10. În plus, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea dispozitivă a actualului pct. 9 trebuie reformulată, astfel:

"10. După alineatul (9) al articolului 38 se introduc două noi alineate, alin. (9^1) și (9^2), cu următorul cuprins:".

Totodată, după noul pct. 10 trebuie introdus un nou punct, pct. 11, cu următoarea parte dispozitivă:

"11. Alineatul (12) al articolului 38 se modifică și va avea următorul cuprins:".

În continuare, se va reda noul text, urmând ca punctele subsecvente ale art. I să fie renumerotate.

9. La partea dispozitivă a actualului pct. 10 al art. I, expresia "Alineatul 2" trebuie redată sub forma "Alineatul (2)".

10. La actualul pct. 11 al art. I, partea dispozitivă trebuie reformulată astfel:

"După articolul 45 se introduce un nou articol, art. 45^1, cu următorul cuprins:"

Semnalăm că ultima teză a textului propus pentru art. 45^1 nu este suficient de clară, întrucât nu rezultă cine anume și care este actul prin care se resping cheltuielile efectuate. Precizăm că, în situații de acest tip, termenul corect pentru calificarea cheltuielilor este «nejustificate», nu «neeligibile».

În plus, norma propusă pentru art. 45^1 nu are finalitate dacă nu este completată cu prevederi privind recuperarea sumelor cheltuite nejustificat.

Față de cele de mai sus, sunt necesare reanalizarea și reformularea corespunzătoare a textului.

Președinte,

dr. Dragoș Iliescu

București, 27 august 2015.

Nr. 919.

ACORD DE CONSTITUIRE

Subsemnații,

1. NECHITA DAN-FLAVIU, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, str. Vidraru nr. 9-11, ap. 20, județul Cluj, identificat cu CI seria KX nr. 680404, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca, la data de 10.07.2009, CNP 1810314125779, în nume propriu;

2. STĂNESCU ALEXANDRU-CRISTIAN, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Brăila, str. 1 Decembrie 1918 nr. 53 bis, bl. B34, ap. 19, județul Brăila, identificat cu CI seria XR nr. 357953, eliberată de SPCLEP Brăila, la data de 12.10.2010, CNP 1840918090036, în nume propriu;

3. ALBIȘTEANU ROXANA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Bacău, str. Martir Cloșca nr. 3, sc. A, ap. 10, județul Bacău, identificată cu CI seria XC nr. 812895, eliberată de SPCLEP Bacău, la data de 03.10.2011, CNP 2871002280858, în nume propriu;

4. VINȚAN ADINA-DORINA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Petroșani, Str. Independenței bl. 26, sc. 1, et. 1, ap. 6, județul Hunedoara, identificată cu CI seria HD nr. 651994, eliberată de SPCLEP Petroșani, la data de 25.04.2013, CNP 2840320204495, în nume propriu;

5. VOLINTIRU CLARA-ALEXANDRA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul București, str. Nerva Traian nr. 11, bl. M68, sc. 2, et. 1, ap. 36, sectorul 3, identificată cu CI seria RX nr. 490542, eliberată de Poliția Municipiului București, la data de 12.05.2014, CNP 2860903460082, în nume propriu;

6. TÎNȚARIU ADELINA-LIANA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Alexandria, Str. Dunării nr. 57, bl. L3, sc. C, et. 3, ap. 37, județul Teleorman, identificată cu CI seria TR nr. 351521, eliberată de SPCLEP Alexandria, la data de 20.04.2010, CNP 2860319340462, în nume propriu;

7. PRUTEANU GEORGE-CRISTIAN, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Moinești, Str. Zorilor, bl. Cascada 12, ap. 6, județul Bacău, identificat cu CI seria XC nr. 761832, eliberată de SPCLEP Moinești, la data de 3.02.2011, CNP 1921213044872, în nume propriu;

8. DUMITRU FLORENTINA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Constanța, Aleea Brândușelor nr. 2, bl. L9, sc. B, et. 3, ap. 36, județul Constanța, identificată cu CI seria KT nr. 886836, eliberată de SPCLEP Constanța, la data de 2.09.2010, CNP 2880918091278, în nume propriu;

9. SASU ALEXANDRA-VICTORIA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul București, Bd. Unirii nr. 70, bl. J4, sc. 1, et. 1, ap. 57, sectorul 3, identificată cu CI seria RX nr. 515926, eliberată de SPCEP sector 3, la data de 17.06.2014, CNP 2871111450042, în nume propriu;

10. BRATU GEORGIANA-FLORENTINA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul București, Aleea Cetuțuia nr. 6, bl. M24, sc. 2, et. 2, ap. 82, sectorul 6, identificată cu CI seria RT nr. 989959, eliberată de SPCEP sector 6, la data de 26.09.2013, CNP 2870411134121, în nume propriu;

11. OPREA TUDOR-IONUȚ, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Brașov, str. Ioan V. Socec nr. 12E, județul Brașov, identificat cu CI seria BV nr. 993080 eliberată de SPCLEP Brașov, la data de 18.11.2014, CNP 1880316080106, în nume propriu și în calitate de mandatar al următorilor mandanți:

12. ȘTEFĂNUȚĂ NICOLAE-BOGDĂNEL, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Sibiu, str. Ioan Codru Drăgușanu nr. 3, județul Sibiu, identificat cu CI seria SB nr. 571789, eliberată de SPCJEP Sibiu, la data de 6.08.2012, CNP 1820103324605, conform Procurii speciale autentificate sub nr. 3.936/C-5922/25.06.2015 de către Stoian Mariana, consilier diplomatic al Ambasadei României în Regatul Belgiei;

13. POPESCU RUXANDRA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Pitești, Calea București nr. 7, județul Argeș, identificată cu CI seria AS nr. 764287, eliberată de SPCLEP Pitești, la data de 17.06.2011, CNP 2861229035359, conform Procurii autentificate cu nr. 1.067/01.07.2015 de către SPN Schuster & Schuster, Schuster Elena-Mariana și Schuster Hanelore-Cristina, prin notar public, Schuster Elena-Mariana, cu sediul în municipiul București, sectorul 3;

14. LAZĂR ALEXANDRU-GEORGE, cetățean român, cu domiciliul în municipiul București, str. 9 Mai nr. 1, bl. 25, sc. 1, et. 7, ap. 31, și cu reședința permanentă în Barcelona (Spania) în Calle Paris, 172,4°, 1^a, Izquierda, 08036, identificat cu Pașaportul seria ROU nr. 053002955, eliberat de autoritățile române, la data de 29.05.2015, CNP 1841217430131, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 4819/6235C/03.07.2015 de către Boicu Geanina Mihaela, consul general al Consulatului General al României în Spania, Barcelona;

15. BUZAȘU CRISTINA DARIA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul București, Int. Lt. Marcel Andreescu nr. 57, et. 3, ap. 4, identificată cu CI seria RD nr. 714035, eliberată de SPCEP Sector 1, la data de 21.12.2010, CNP 2850410245021, conform Procurii autentificate cu nr. 18.240/24.418-C/01.07.2015 de către Berechet Andreea Ioana, consilier diplomatic al Ambasadei României la Londra, secția consulară;

16. BUNIȘ COSMIN ANDREI, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Timișoara, str. Iancu Văcărescu nr. 8, sc. A, et. 3, ap. 16, județul Timiș, identificat cu CI seria TM nr. 741407, eliberată de SPCLEP Timișoara, la data de 27.04.2009, CNP 1790920354757, conform Procurii autentificate cu nr. 2.188/01.07.2015 de către SPN "Ciorîcă Marin-Eugen - Maghiaru Ana-Maria", notar public Ciorîcă Marin Eugen, cu sediul în municipiul Timișoara, județul Timiș;

17. PRECUP MIHAI-CĂLIN, cetățean român, cu domiciliul în municipiul Timișoara, aleea F.C. Ripensia nr. 18, bl. 4H, sc. C, et. 4, ap. 19, județul Timiș, identificat cu CI seria TZ nr. 132813, eliberată de SPCLEP Timișoara, la data de 30.04.2014, CNP 1860602025265, conform Procurii autentificate cu nr. 1.245/01.07.2015 de SPN "Nica Diana și Ene Claudiu, notar public Ene Claudiu, cu sediul în municipiul București, sectorul 1;

18. STOIAN ANDREEA-EMA, cetățean român, cu domiciliul în municipiul București, sectorul 4, str. Izvorul Crișului nr. 11, bl. 7, sc. C, et. 1, ap. 36, identificată cu CI seria RR nr. 707557, eliberată de Pol. Mun. București, la data de 29.07.2010, cu valabilitate până la data de 3.03.2017, CNP 2860303375471, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 1.231/C-2050/26.06.2015 de către Marinescu Cristina Elena, secretar II/viceconsul al Ambasadei României în Republica Populară Chineză;

19. TURTUROIU MARIA-EMANUELA, cetățean român, cu domiciliul în orașul Topoloveni, Str. Parcului nr. 5, bl. P7, sc, B, et. 2, ap. 9, județul Argeș, identificată cu CI seria AS nr. 865902, eliberată de SPCLEP Topoloveni, la data de 27.11.2012, CNP 2881107038684, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 6.560/C-9678/26.06.2015 de către Staicu Clara Georgiana, coordonator al Secției consulare în cadrul Ambasadei României la Paris;

20. BURDUJA SEBASTIAN-IOAN, cetățean român, cu domiciliul în municipiul București, șos. Nicolae Titulescu nr. 10, bl. 20, sc. A, ap. 30, sectorul 1, și cu reședința în Statele Unite ale Americii, 1425 McLean Mews Ct., McLean 22101, Statul Virginia, identificat cu CI seria RT nr. 647780, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 4, la data de 14.08.2009, cu valabilitate până la data de 18.06.2016, CNP 1850618420014, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 685/1250/26.06.2015, de către Dr. Petrescu Cristinel, șef al Secției consulare în cadrul Ambasadei României la Washington DC, Statele Unite ale Americii;

21. MOLDOVAN IONELA-CRISTINA, cetățean român, cu domiciliul în orașul Mediaș, Str. Trandafirilor nr. 27, județul Sibiu, și reședința în Norvegia, Skaarerlia 22, 1473, Lorenskog, identificată cu Pașaportul tip PE seria ROU nr. 052227434, emis de autoritățile române, la data de 23.01.2014, CNP 2870125323952, conform Procurii speciale autentificate la data de 01.07.2015 de notarul public Terje Kvernes Andersen, cu sediul în Norvegia, Oslo, apostilată de autoritățile norvegiene cu nr. 177.183/01.07.2015,

pe propria noastră răspundere și cunoscând consecințele legale ale declarațiilor nesincere prevăzute și pedepsite de art. 326 Cod penal declarăm următoarele:

Subsemnații am convenit, în temeiul

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 516 din 8.06.2004, constituirea Comitetului de inițiativă legislativă necesar exercitării inițiativei legislative de către cetățeni în scopul modificării și completării

privind Statutul deputaților și al senatorilor, pentru un nou model de reprezentare politică, precum și a