Decizia nr. 597/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege, excepție ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare în Dosarul nr. 1.201/83/2014 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 295D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. La dosar, autorul excepției a depus concluzii scrise.
4. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 296D/2015, nr. 302D/2015, nr. 303D/2015, nr. 304D/2015, nr. 305D/2015, nr. 336D/2015, nr. 337D/2015, nr. 338D/2015, nr. 339D/2015, nr. 340D/2015, nr. 343D/2015 și nr. 346D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege, excepție ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare, de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, de Sindicatul Liber "Educația" din Galați și de Sindicatul Liber Învățământ Zona Balș în dosarele nr. 1.202/83/2014, nr. 1.412/83/2014, nr. 1.429/83/2014, nr. 1.526/83/2014, nr. 914/83/2014 și nr. 1.183/83/2014 ale Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, în dosarele nr. 2.596/40/2014, nr. 2.637/40/2014, nr. 2.698/40/2014 și nr. 2.717/40/2014 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, în Dosarul nr. 6.379/121/2014 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și în Dosarul nr. 1.987/104/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă.
5. La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 343D/2015, domnul Adrian Andrășescu, în calitate de reprezentant al autorului excepției, Sindicatul Liber "Educația" din Galați, cu delegație la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
6. În dosarele nr. 295D/2015, nr. 296D/2015, nr. 336D/2015, nr. 337D/2015, nr. 338D/2015, nr. 339D/2015, nr. 340D/2015 și nr. 343D/2015, Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare și Sindicatul Liber "Educația" din Galați au depus concluzii scrise, iar în Dosarul nr. 346D/2015 atât autorul excepției, Sindicatul Liber din Învățământ Zona Balș, cât și partea Grădinița cu program normal "Ion Creangă" Balș au depus cerere de judecată în lipsă.
7. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
8. Reprezentantul autorului excepției Sindicatul Liber "Educația" din Galați este de acord cu conexarea dosarelor.
9. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.
10. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 296D/2015, nr. 302D/2015, nr. 303D/2015, nr. 304D/2015, nr. 305D/2015, nr. 336D/2015, nr. 337D/2015, nr. 338D/2015, nr. 339D/2015, nr. 340D/2015, nr. 343D/2015 și nr. 346D/2015 la Dosarul nr. 295D/2015, care a fost primul înregistrat.
11. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Sindicatului Liber "Educația" din Galați, care pune concluzii de admitere a acesteia, reiterând argumentele invocate în concluziile scrise, pe care le depune la dosar.
12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
13. Prin încheierile din 10, 11 și 12 februarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 1.201/83/2014, nr. 1.202/83/2014, nr. 1.412/83/2014, nr. 1.429/83/2014, nr. 1.526/83/2014, nr. 914/83/2014 și nr. 1.183/83/2014, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege.
14. Prin încheierile din 8 ianuarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 2.596/40/2014, nr. 2.637/40/2014, nr. 2.698/40/2014 și nr. 2.717/40/2014, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege.
15. Prin Sentința civilă nr. 100 din 3 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 6.379/121/2014, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege.
16. Prin Încheierea din 17 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.987/104/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege.
17. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Sică Vîrdol și alții, Al Akel Eva și alții, Luminița Horotan și alții, Sabo E. Emil Dănuț, Izabela Mariana Sava și alții, Gheorghe Batea și alții, Anca Nicoleta Blaga și alții, de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Radu Achihăiței și alții, Liliana Hoancia și alții, Diana Drețcanu și alții, Carmen Amarandei și alții, de Sindicatul Liber "Educația" din Galați, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Nicuța Ardeleanu-Blaga și alții, și de Sindicatul Liber Învățământ Zona Balș, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Costea Manti și alții, în dosarele cu numărul de mai sus ce au ca obiect soluționarea unor litigii de muncă având ca obiect despăgubiri/drepturi salariale.
18. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii săi sintetizează evoluția cronologică a dispozițiilor legale care prezintă relevanță în cauza de față, respectiv
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin
ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008 ,
nr. 151/2008
și
nr. 1/2009 , declarate neconstituționale prin decizii succesive ale Curții Constituționale. De asemenea, face referire la
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011 , pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, în care s-a reținut faptul că, urmare a deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale
Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008 ,
nr. 151/2008
și
nr. 1/2009 , dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin
Legea nr. 221/2008 , constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009. În continuare, susțin că, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în învățământul de stat din România s-au aplicat, în paralel, două sisteme de salarizare, respectiv salarizarea conform coeficienților de ierarhizare și valorilor rezultate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , impusă de
art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , și salarizarea (în județele Botoșani, Suceava, Buzău, Galați - comuna Liești) conform coeficienților de salarizare și valorilor rezultate din
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin
Legea nr. 221/2008 . În acest context arată că începând cu data de 3 iulie 2010 a intrat în vigoare
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prin care s-a prevăzut, potrivit art. 16, pentru perioada iulie-decembrie 2010, diminuarea veniturilor brute pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, dar fără modificarea coeficienților de calculare a salariilor de bază stabiliți prin
și
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 . De asemenea, arată că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, au intrat în vigoare prevederile
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, care a majorat salariile diminuate în temeiul
Legii nr. 118/2010 , cu 15%, de asemenea fără a se aduce modificări coeficienților de calculare a salariilor de bază, prevăzând în art. 1 că salarizarea în anul 2011 pornește de la salariile de referință stabilite în luna octombrie 2010. Totodată, arată că în data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare
care a uniformizat salarizarea din învățământ și a eliminat coeficienții de ierarhizare și de multiplicare din grilele de salarizare, înlocuindu-i cu valori care rezultă din înmulțirea celor doi coeficienți. În acest context, susține că Guvernul, prin
Legea nr. 63/2011 , a uniformizat salariile personalului didactic din învățământ, iar pentru a stabili valorile salariale a luat în calcul coeficienții de multiplicare și de ierarhizare din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată și modificată prin
Legea nr. 221/2008 , fără ca în expunerea de motive a actului normativ menționat să fie prezentate argumente față de restrângerea drepturilor în raport cu dispozițiile
art. 53 din Constituție. Invocă atât Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011
prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispozițiile
art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , cât și
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 8 octombrie 2012 , pronunțată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010
și ale
art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 , și arată că dreptul personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ la salarizarea conform
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin
Legea nr. 221/2008 , s-a perpetuat și după data de 1 ianuarie 2010. În concluzie, susține că prevederile art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011 , precum și anexele nr. 2 și nr. 3b la lege contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât "perpetuează prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , neconstituțională, chiar dacă introduc în locul coeficienților de multiplicare și de ierarhizare rezultatul înmulțirii acestora". În opinia autorilor excepției soluția constituțională era aceea a uniformizării salariilor din învățământ prin raportare la valorile rezultate din prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin
19. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, Tribunalul Galați - Secția I civilă și Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
20. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
21. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autori, susținerile autorului excepției Sindicatul Liber "Educația" din
Galați, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
23. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la
Legea nr. 63/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011. Deși
reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia, întrucât își produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Mai mult, aplicabilitatea
a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârșitul anului 2015. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1), (2) și (6): "(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.
(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a și 3b, după caz. [...]
(6) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi bănești sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.";
- Art. 2 alin. (1) și (2): "(1) Încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă și maximă a tranșei de vechime pentru funcțiile didactice din învățământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcțiile didactice auxiliare își păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege.";
- Art. 6: "Orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă.";
- Anexa nr. 2 are următorul titlu: "Salarii de încadrare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar", iar anexa nr. 3b, "Salarii de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar".
24. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.
25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică a autorilor excepției de neconstituționalitate este aceea că salariile personalului didactic și didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul (calculat pe baza coeficientului de multiplicare 1,000 de 400 lei) prevăzut de
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariate ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, coroborată cu
Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Astfel, autorii excepției critică noua reglementare a salarizării personalului didactic și didactic auxiliar -
Legea nr. 63/2011 , cu privire la care Curtea s-a pronunțat prin
Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, constatând constituționalitatea acesteia.
26. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a amintit, la paragraful 15 al acestei decizii, jurisprudența sa referitoare la dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat ( Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și
Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). De asemenea, la același paragraf, Curtea a amintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. Cu privire la exigențele referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme
a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.
27. Prin aceeași decizie, paragraful 16, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.
28. Cu privire la principiul constituțional al
art. 1 alin. (5), prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunțat în cadrul controlului a priori de constituționalitate asupra Legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ (devenită
Legea nr. 63/2011 ), reținând că acesta impune existența unei legislații vizibile, unitare și coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligații deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât și celui delegat. Curtea a mai constatat că aceste exigențe nu sunt încălcate, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să își îndeplinească obligațiile constituționale menționate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existența fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învățământ să își poată primi drepturile cuvenite, în aceleași condiții, fără discriminări. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudența instanței de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincția dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată. În același sens sunt Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94, și Hotărârea din 20 mai 2010, pronunțată în Cauza Lelas împotriva Croației, paragraful 58.
29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate de Curte prin deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
30. Referitor la invocarea
Deciziei Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea reține că aceasta a avut ca obiect dispozițiile
art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010
privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, potrivit cărora reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009
privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin
Legea nr. 300/2009 . Prin această decizie, Curtea a reținut considerentele
Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011
prin care s-a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009. Astfel, Curtea a reținut că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se va face pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu
Legea nr. 221/2008 , și nu cu
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 . În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin
Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012 , pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit că - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010
și ale
art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009
- personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 "are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin
31. Or, Curtea reține că dispozițiile de lege care au făcut obiectul Deciziei sus-menționate a Curții Constituționale și al
Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 8 octombrie 2012
au fost abrogate prin
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege care ar fi trebui să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2011, dar, potrivit
art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a stabilit că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la
Legea-cadru nr. 284/2010 . Începând cu data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare
care a reglementat încadrarea personalului didactic și didactic auxiliar și salarizarea acestui personal, pe baza unor noi grile de salarizare, prevăzute în anexele la lege, ce instituie salarii de încadrare pentru fiecare funcție în parte, fără raportare la un coeficient de multiplicare astfel cum era prevăzut în
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin
32. Așadar, considerentele rezultate din
Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011
și din
deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011
și nr. 11 din 8 octombrie 2012 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situația legislativă actuală, și anume la
Legea nr. 63/2011 , pentru că se referă la soluții legislative diferite. Deciziile pronunțate în cadrul soluționării unor recursuri în interesul legii reprezintă rezultatul unei activități de interpretare a legii, iar nu de legiferare, și își găsesc aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare.
33. Curtea observă că, ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 63/2011 , legiuitorul a reglementat prin
art. 2 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază și a sporurilor, indemnizațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învățământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin
art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază și a sporurilor, indemnizațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază al personalului didactic și didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015, și cu 5%, începând cu 1 septembrie 2015.
34. În final, Curtea ține să sublinieze că, deși legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar, iar
a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârșitul anului 2015), totuși, în activitatea de legiferare în această materie, legiuitorul trebuie să țină seama că învățământul constituie prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța activității prestate.
35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Sică Vîrdol și alții, Al Akel Eva și alții, Luminița Horotan și alții, Sabo E. Emil Dănuț, Izabela Mariana Sava și alții, Gheorghe Batea și alții, Anca Nicoleta Blaga și alții, de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Radu Achihăiței și alții, Liliana Hoancia și alții, Diana Drețcanu și alții, Carmen Amarandei și alții, de Sindicatul Liber "Educația" din Galați, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Nicuța Ardeleanu-Blaga și alții, și de Sindicatul Liber Învățământ Zona Balș, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Costea Manti și alții, în dosarele nr. 1.201/83/2014, nr. 1.202/83/2014, nr. 1.412/83/2014, nr. 1.429/83/2014, nr. 1.526/83/2014, nr. 914/83/2014 și nr. 1.183/83/2014 ale Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, în dosarele nr. 2.596/40/2014, nr. 2.637/40/2014, nr. 2.698/40/2014 și nr. 2.717/40/2014 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, în Dosarul nr. 6.379/121/2014 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și în Dosarul nr. 1.987/104/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Galați - Secția I civilă și Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.