Decizia nr. 611/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și a anexelor nr. 2 și 3b la acest act normativ
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și a anexelor nr. 2 și 3b la acest act normativ, excepție ridicată de Sindicatul Liber Învățământ Zona Caracal, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Ecaterina Andrei, Cristian Ceocea, Maria Dincă și alții, în Dosarul nr. 1.778/104/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 729D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 732D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de Sindicatul Liber Învățământ Zona Caracal, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Paul Aretu, Florina Bățăgui, Ion Bîrză și alții, în Dosarul nr. 1.776/104/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă.
4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 729D/2015 și nr. 732D/2015, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
7. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 732D/2015 la Dosarul nr. 729D/2015, care este primul înregistrat.
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 575 din 4 mai 2011
și
Decizia nr. 228 din 2 aprilie 2015 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
9. Prin Încheierea din 26 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.776/104/2014, și Încheierea din 27 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.778/104/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și a anexelor nr. 2 și 3b la acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Liber Învățământ Zona Caracal, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Paul Aretu, Florina Bățăgui, Ion Bîrză, Ecaterina Andrei, Cristian Ceocea, Maria Dincă și alții, cu ocazia soluționării unor litigii de muncă având ca obiect "drepturi bănești".
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, invocând, în acest sens,
Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 . Arată că, prin
Legea nr. 63/2011 , salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micșorate, deși, potrivit
Deciziei nr. 877 din 28 iunie 2011 , precitată, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice, începând cu data de 1 ianuarie 2010, trebuia făcută în raport cu salariile prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată cu modificări prin
Legea nr. 221/2008 , adică prin luarea în calcul a unui coeficient de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400 lei. În acest context precizează faptul că Guvernul României a încercat, în repetate rânduri, modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 221/2008 , prin numeroase ordonanțe de urgență, și anume
ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008 ,
nr. 151/2008 ,
nr. 1/2009 ,
nr. 31/2009
și
nr. 41/2009 . Toate acestea au fost atacate la Curtea Constituțională pentru vicii de neconstituționalitate, iar instanța de contencios constituțional, prin decizii succesive, a constatat că aceste ordonanțe de urgență contravin Legii fundamentale, astfel încât
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008
a rămas aplicabilă așa cum a fost aprobată cu modificări prin
11. Autorii excepției susțin că, potrivit considerentelor
Deciziei Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011
și ale
Deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011
și nr. 11 din 8 octombrie 2012, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată cu modificări prin
Legea nr. 221/2008 . Arată că, în fapt,
a preluat valorile salariale ale cadrelor didactice la nivelul stabilit prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , care a fost declarată neconstituțională, ceea ce a condus la o scădere a cuantumului salariilor. În acest sens susțin că după pronunțarea
Deciziei nr. 877 din 28 iunie 2011
Guvernul avea obligația să respecte dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și să modifice salariile prevăzute în anexele
Legii nr. 63/2011 , prin raportarea lor la valorile stabilite prin
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată cu modificări prin
12. În concluzie, autorii excepției susțin că prevederile criticate din
sunt neconstituționale și contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, deoarece "perpetuează prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , neconstituțională, chiar dacă introduce în locul coeficienților de multiplicare și de ierarhizare rezultatul înmulțirii acestora". În opinia autorilor excepției, "soluția constituțională pentru uniformizarea salariilor din învățământ era raportarea valorilor la cele rezultate din prevederile
Legii nr. 221/2008 , constituțională."
13. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar prevederile de lege criticate nu sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
14. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar prevederile de lege criticate nu sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
18. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică a autorilor excepției de neconstituționalitate este aceea că salariile personalului didactic și didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul prevăzut de
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008.
20. În acest context, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași norme din Legea fundamentală. În acest sens sunt, spre exemplu,
Decizia nr. 202 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015,
Decizia nr. 212 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015,
Decizia nr. 415 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, sau
Decizia nr. 526 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, decizii prin care Curtea a constatat că prevederile art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ și ale anexelor nr. 2 și 3b la
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
21. Referitor la susținerile referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin deciziile mai sus menționate, Curtea a amintit dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57.
22. Cu privire la exigențele referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme
a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.
23. Curtea a subliniat, totodată, că în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.
24. De asemenea, prin
Decizia nr. 200 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 mai 2015, paragrafele 30-32, Curtea a arătat că cele statuate prin
Decizia nr. 877 din 28 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, precum și prin
deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011
și nr. 11 din 8 octombrie 2012 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situația legislativă actuală, și anume la
Legea nr. 63/2011 , pentru că se referă la soluții legislative diferite. Deciziile pronunțate în cadrul soluționării unor recursuri în interesul legii reprezintă rezultatul unei activități de interpretare a legii, iar nu de legiferare, și își găsesc aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare.
25. În fine, Curtea a amintit că, ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 63/2011 , legiuitorul a reglementat, prin
art. 2 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază și a sporurilor care nu fac parte din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învățământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin
art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază și a sporurilor personalului didactic și didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015, și cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.
26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezentele cauze.
27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Liber Învățământ Zona Caracal, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Ecaterina Andrei, Cristian Ceocea, Maria Dincă, Paul Aretu, Florina Bățăgui, Ion Bîrză și alții, în dosarele nr. 1.776/104/2014 și nr. 1.778/104/2014 ale Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că prevederile art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și a anexelor nr. 2 și 3b la acest act normativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.