Decizia nr. 675/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 271^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de Asocierea Romprest Servicii Integrate - S.R.L. și Compania Romprest Service - S.A., cu sediul în București, în Dosarul nr. 5.095/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 253/D2015.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Metrorex - S.A., cu sediul în București, consilierul juridic Lăstuna Troia, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 5 din 15 ianuarie 2015 , solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, mai sus amintită.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia nr. 7.297 din 9 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 5.095/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 271^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Excepția a fost ridicată de Asocierea Romprest Servicii Integrate - S.R.L. și Compania Romprest Service - S.A., cu sediul în București, într-o cauză având ca obiect achiziții publice.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate au fost introduse prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2014

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006

și au intrat în vigoare la 30 iunie 2014, așadar după depunerea contestației la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în data de 4 iunie 2014. Astfel, potrivit dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor reprezintă o cale de atac și nu o acțiune propriu-zisă cu caracter de sine-stătător. Prin faptul că dispozițiile de lege criticate se aplică, inclusiv, plângerilor formulate împotriva deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, prin care au fost soluționate contestații introduse înainte de data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 , respectiv înainte de 30 iunie 2014, se aduce atingere art. 15 alin. (2) din Constituție, prevederile retroactivând prin aplicarea lor unei acțiuni care este în faza unei căi de atac, așa cum este reglementată plângerea prin

art. 281 și 283 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 .

7. De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate instituie o condiție financiară pentru introducerea unei acțiuni la instanța de judecată/organul administrativ jurisdicțional și o prezumție de rea-credință în sarcina contestatorului. Prin urmare, în situația în care operatorul economic nemulțumit de rezultatele procedurii de achiziție nu are posibilitatea financiară de a constitui garanția de bună conduită, acesta nu poate contesta procedura de atribuire, încălcându-se, astfel, accesul liber la justiție.

8. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în esență, că

art. 271^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

nu conține dispoziții cu caracter retroactiv, norma juridică urmând să se aplice exclusiv de la data intrării sale în vigoare, legea nouă nu desființează și nu modifică în vreun fel o situație juridică anterioară. În consecință, excepția de neconstituționalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, apare ca neîntemeiată.

9. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Constituție, instanța de judecată consideră că dispozițiile constituționale nu împiedică, de principiu, impunerea unor restricții de ordin financiar în ceea ce privește accesul la justiție. O astfel de restricție trebuie să fie, însă, proporțională cu scopul urmărit și să nu aducă atingere substanței dreptului. Însă, apreciază că, în măsura în care sintagma "eventual comportament necorespunzător" utilizată de alin. (1) al

art. 271^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

vizează simpla introducere a unei contestații care ulterior este respinsă, restrângerea dreptului de acces la justiție, prin instituirea garanției de bună conduită, nu este proporțională cu scopul urmărit, astfel cum este descris în cuprinsul expunerii de motive a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 .

10. Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții Metrorex - S.A., concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 271^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 337/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții introduse prin

art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, având următorul cuprins: "(1) În scopul de a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament necorespunzător, contestatorul are obligația de a constitui garanția de bună conduită pentru întreaga perioadă cuprinsă între data depunerii contestației/cererii/plângerii și data rămânerii definitive a deciziei Consiliului/hotărârii instanței de judecată de soluționare a acesteia.

(2) Contestația/Cererea/Plângerea va fi respinsă în cazul în care contestatorul nu prezintă dovada constituirii garanției prevăzute la alin. (1).

(3) Garanția de bună conduită se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări și se depune în original la sediul autorității contractante și în copie la Consiliu sau la instanța de judecată, odată cu depunerea contestației/cererii/plângerii.

(4) Cuantumul garanției de bună conduită se stabilește prin raportare la valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit, astfel:

a) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. a) și b);

b) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 10.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanției;

c) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. a) și b), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 25.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanției;

d) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 100.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanției.";

(5) Garanția de bună conduită trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel puțin 90 de zile, să fie irevocabilă și să prevadă plata necondiționată la prima cerere a autorității contractante, în măsura în care contestația/cererea/plângerea va fi respinsă.

(6) În cazul în care, în ultima zi de valabilitate a garanției de bună conduită, decizia Consiliului sau hotărârea instanței de judecată nu este rămasă definitivă, iar contestatorul nu a prelungit valabilitatea garanției de bună conduită în aceleași condiții de la alin. (1)-(5), autoritatea contractantă va reține garanția de bună conduită. Prevederile art. 2712 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător și în situația în care plângerea împotriva deciziei Consiliului este formulată de o altă persoană decât autoritatea contractantă sau contestator, conform art. 281."

14. Autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile și art. 21 privind accesul liber la justiție.

15. Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, Curtea reține că, prin plângerea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu Metrorex - S.A. și Asocierea Libro Events - S.R.L. și Supercom - S.A., autoarea excepției a solicitat modificarea în totalitate a Deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor nr. 2318/C3/2244-2525-2550/01.08.2014, în sensul anulării procesului-verbal de evaluare intermediar, prin care oferta depusă de Asocierea Libro Events - S.R.L. a fost declarată admisibilă și invitată în faza de licitație electronică, constatarea neîndeplinirii unor cerințe minime de calificare de către Asocierea Libro Events - S.R.L., și suspendarea procedurii și a executării contractului de achiziție publică.

16. De asemenea, Curtea constată că, prin Decizia civilă nr. 7.297 din 9 octombrie 2014, prin care s-a dispus sesizarea instanței de contencios constituțional, pronunțată în Dosarul nr. 5.095/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția privind nedepunerea garanției de bună conduită, prevăzută de

art. 271^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , și, în consecință, a respins plângerea.

17. Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu a constituit garanția de bună conduită. Prin urmare, examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 271^1 alin. (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , care instituie condițiile de valabilitate ale garanției de bună conduită și cazurile reținerii acesteia, Curtea constată că acestea nu îndeplinesc condiția legăturii cu soluționarea cauzei, astfel cum stabilește

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 271^1 alin. (5) și (6) este inadmisibilă.

18. În același timp, referitor la dispozițiile

art. 271^1 alin. (1)-(4) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , având în vedere criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că are incidență jurisprudența sa, reprezentată de

Decizia nr. 476 din 18 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 6 august 2015,

Decizia nr. 470 din 16 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 4 august 2015,

Decizia nr. 60 din 24 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 29 aprilie 2015, și

Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015.

19. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale

art. 15 alin. (2), prin Decizia nr. 60 din 24 februarie 2015 , precitată, Curtea a reținut că

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2014

prevede procedura de soluționare a contestațiilor/cererilor/plângerilor aflate în curs de soluționare la Consiliu/instanța de judecată la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, în sensul că ele continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse. Așa fiind, în condițiile în care dispozițiile tranzitorii mai sus menționate prevăd expres faptul că, în ceea ce privește contestațiile în curs de soluționare, acestea continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse, Curtea a apreciat că nu pot fi reținute criticile cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii. O eventuală aplicare greșită a legii în cauza concretă dedusă judecății reprezintă un aspect ce nu intră în atribuțiile instanței de contencios constituțional.

20. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2), Curtea, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești, în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări. Competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești îi revine legiuitorului, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

21. În acest context, Curtea a reținut faptul că, astfel cum reiese din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 , care modifică și completează

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , legiuitorul delegat, având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri urgente, care să fluidizeze procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice, și care să protejeze autoritățile contractante împotriva depunerii unor contestații abuzive care tind să modifice scopul pentru care au fost instituite căile de atac în domeniul achizițiilor publice, a instituit garanția de bună conduită. Așadar, prevederile de lege criticate reglementează reguli procedurale specifice, cu privire la judecarea contestației în materia achizițiilor publice, fără a putea fi calificate ca fiind o îngrădire a dreptului de acces liber la justiție (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 476 din 18 iunie 2015 , precitată).

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 271^1 alin. (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de Asocierea Romprest Servicii Integrate - S.R.L. și Compania Romprest Service - S.A., cu sediul în București, în Dosarul nr. 5.095/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile

art. 271^1 alin. (1)-(4) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 octombrie 2015.