Decizia nr. 808/2015

Daniel Marius Morar

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea "Siccom Grup" - S.R.L. din Ploiești în Dosarul nr. 13.480/281/2009 al Judecătoriei Ploiești - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 697D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere precedentul constituțional, respectiv

deciziile nr. 428 din 3 mai 2012 ,

nr. 1.140 din 13 septembrie 2011

sau nr. 1320 din 11 octombrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 5 februarie 2010 (înaintată Curții Constituționale la data de 1 aprilie 2015), pronunțată în Dosarul nr. 13.480/281/2009, Judecătoria Ploiești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea "Siccom Grup" - S.R.L., din Ploiești, într-o cauză având ca obiect judecarea cererii de emitere a unei somații de plată.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece în procedura somației de plată sfera mijloacelor de probă este restrânsă doar la înscrisuri și permite judecătorului să pronunțe o hotărâre împotriva debitorului pe baza acestui probatoriu restrâns. Arată că dreptul debitorului la un proces echitabil și dreptul la apărare sunt încălcate, întrucât acestuia nu i se permite ca prin administrarea unor alte mijloace de probă să dovedească inexistența debitului.

6. Se mai arată că în situațiile reglementate de

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

nu există niciunul din motivele limitativ prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală, de restrângere a drepturilor la apărare și la un proces echitabil, astfel încât și din acest punct de vedere dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale.

7. Judecătoria Ploiești - Secția civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

12. Având în vedere faptul că încheierea de sesizare a fost pronunțată la data de 5 februarie 2010, dată la care s-a suspendat și judecarea cauzei în fond până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, iar încheierea a fost înaintată și înregistrată pe rolul Curții Constituționale la data de 1 aprilie 2015, Curtea observă că în acest interval de timp, cuprins între data încheierii și data sesizării Curții Constituționale,

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

a fost abrogată prin

art. 83 lit. g) din titlul V din Legea nr. 76/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.

13. Deși dispozițiile legale criticate au fost abrogate, condițiile de admisibilitate prevăzute la

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992

sunt îndeplinite, având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, potrivit cărora "dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare". Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 6 alin. (1) și (2): "(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în condițiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum și a explicațiilor și lămuririlor părților, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.

(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretențiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanța care va conține somația de plată către creditor, precum și termenul de plată."

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin numeroase decizii, s-a pronunțat în sensul constituționalității dispozițiilor

art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

în raport cu critici similare.

16. Astfel, prin

Decizia nr. 1.132 din 13 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 12 octombrie 2011, Curtea a constatat că procedura somației de plată, reglementată prin

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , este o procedură specială în materia executării creanțelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", evident cu condiția ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei prevederi constituționale.

17. În legătură cu criticile formulate, Curtea a constatat că acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicațiile și lămuririle date de părți, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părți, în condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun.

18. De asemenea, Curtea a mai reținut că judecătorul poate dispune citarea părților dacă înscrisurile depuse de creditor nu sunt suficient de convingătoare și consideră că sunt necesare lămuriri și explicații suplimentare. Ordonanța cu somația de plată se va emite numai atunci când, în urma examinării înscrisurilor prezentate, se constată că pretențiile creditorului sunt justificate. Potrivit dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , "Ordonanța prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum și în cazul în care prin ordonanță cererea a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun". Aceste dispoziții sunt menite să apere interesele debitorului. Faptul că accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, nu este limitat rezultă chiar din dispozițiile ordonanței criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să acționeze pentru recuperarea creanțelor sale pe baza regulilor din dreptul comun ori vrea să folosească procedura specială, accelerată, instituită prin

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 . În ceea ce îl privește pe debitor, acesta poate formula cerere în anulare împotriva ordonanței cu somația de plată, care se judecă conform regulilor din dreptul comun, inclusiv celor referitoare la exercitarea căilor de atac.

19. Prin

Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, Curtea a reținut că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 21 și 24 din Constituție, întrucât ordonanța privind somația de plată, ce urmează a fi emisă de judecător, se va referi doar la obligații de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însușite de părți. Așa fiind, este justificată cerința ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părți, ele având condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare, fără a se încălca prin aceasta egalitatea în drepturi sau accesul liber la justiție și la un proces echitabil.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Siccom Grup" - S.R.L. din Ploiești în Dosarul nr. 13.480/281/2009 al Judecătoriei Ploiești - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Ploiești - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2015.