Decizia nr. 806/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Respinge 1
- Decizia nr. 114/2015 10 martie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 161/2003 privind…
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 161/2003 19 aprilie 2003 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, …
Daniel Marius Morar
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 76 din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale
art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Pavel Țiudic în Dosarul nr. 4.312/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 684D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă, pentru Agenția Națională de Integritate, doamna Ioana Lazăr, director general al Direcției Generale Juridice, cu delegație depusă la dosar, lipsind autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că în ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, referitor la egalitatea în fața legii, consideră că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică și prin urmare nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale menționate. Depune concluzii scrise.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 114 din 10 martie 2015.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Sentința civilă nr. 731 din 16 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 4.312/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 76 din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale
art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Pavel Țiudic într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unui raport de evaluare a respectării regimului juridic al conflictelor de interese emis de Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări" în măsura în care îngrădesc încadrarea în muncă în condițiile legii a unor categorii de persoane față de alte categorii de persoane.
7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, neputându-se reține încălcarea dispozițiilor constituționale menționate.
8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
9. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 76 din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale
art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții legale care au următorul cuprins:
-
Articolul 76
din Legea nr. 161/2003 : "(1) Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.";
-
Articolul 75
lit. a) din Legea nr. 393/2004 : "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;".
13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate și nu precizează în concret în ce constă contradicția dintre textele legale criticate cu dispozițiile constituționale invocate, pretinsa neconstituționalitate fiind motivată doar prin prezentarea situației sale de fapt. Curtea observă că textul de referință este unul general, iar din simpla sa invocare raportată la situația de fapt nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate.
15. Prin urmare, având în vedere că excepția de neconstituționalitate nu este motivată, aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară prevederilor
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate.
16. De altfel, Curtea a reținut în mod constant în jurisprudența sa că "simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu", inadmisibil însă, în condițiile în care
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
precizează că "sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți" (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 76 din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale
art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Pavel Țiudic în Dosarul nr. 4.312/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, DANIEL MARIUS MORAR Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.