Decizia nr. 756/2015
privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 341/2004 12 iulie 2004 recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluție…
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei Timișoara din Timișoara, în numele și în calitate de reprezentant al membrului său Gheorghe Teleagă, în Dosarul nr. 4.173/30/2014 al Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 450D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 și nr. 848D/2015 care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei Timișoara din Timișoara, în numele și în calitate de reprezentant al membrilor Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penișoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguț, Margareta Oniga și Nicușor Modi Bruno, în dosarele nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 și nr. 4.244/30/2014 ale Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale.
4. La apelul nominal se prezintă același apărător, cu delegație în toate dosarele, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Magistratul-asistent referă că în dosarele nr. 451D/2015, nr. 453D/2015, nr. 554D/2015 și nr. 847D/2015 Casa Națională de Pensii Publice a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.
6. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 și nr. 848D/2015 la Dosarul nr. 450D/2015.
7. Apărătorul prezent, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării.
8. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 și nr. 848D/2015 la Dosarul nr. 450D/2015, care este primul înregistrat.
9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care, în esență, solicită instanței de contencios constituțional să se pronunțe și asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
Ordonanței Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul lor, întrucât acestea mențin efectele juridice ale textelor de lege care formează obiectul excepției ridicate în fața instanței care a sesizat Curtea. Precizează, de asemenea, că în toate cauzele deja soluționate s-au adresat plângeri și Curții Europene a Drepturilor Omului. În opinia sa, prin textele de lege criticate se aduce atingere principiului de drept potrivit căruia o normă specială nu poate fi suspendată sau anulată printr-o normă generală, iar o măsură temporară poate fi suspendată numai pe o perioadă strictă de o lună, o săptămână sau un an, pentru care a fost elaborată. Guvernul, începând cu anul 2010, reglementează de asemenea manieră încât bugetarii și-au primit înapoi drepturile reținute în 2010, pe când revoluționarii nu beneficiază de această măsură. Prin
s-a eliminat indicatorul sintetic în baza căruia se face bugetul, iar prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
s-a echivalat sintagma "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" cu "câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat". Astfel, în timp ce pentru toate categoriile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat indicatorul "câștigul salarial mediu brut", în cazul beneficiarilor Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.
341/2004 , pentru calculul indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010, ceea ce constituie o discriminare. Articolul 18 din
instituie o discriminare între autorii excepției prin raportare la celelalte categorii de revoluționari care primesc indemnizația potrivit
Legii nr. 341/2004 . Menționează, de asemenea, că indemnizația nu a fost inițial solicitată de revoluționari, ci acordată de către stat, și a constituit singura sursă de venit și de existență a revoluționarilor, care au folosit-o la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci. În concluzie, solicită admiterea excepției și menționează că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a apreciat că statul nu poate suspenda sine die plata unor drepturi. Or, suspendarea plății indemnizațiilor tinde să devină permanentă, deși e instituită prin norme cu aplicare limitată în timp.
10. Președintele Curții adresează apărătorului prezent întrebarea dacă apreciază că este posibilă o extindere a obiectului excepției direct în fața Curții Constituționale.
11. Apărătorul autorilor arată că, dacă acest lucru nu este posibil în prezenta cauză, atunci va forma obiectul altor excepții, ridicate în alte cauze.
12. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, cu privire la cererea de extindere a obiectului excepției, iar acesta solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.
13. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra fondului excepției, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, în sensul celor reținute de Curte prin
deciziile nr. 419 din 28 mai 2015
și nr. 508 din 30 iunie 2015.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
14. Prin încheierile din 26 februarie 2015, 9 martie 2015, 12 martie 2015 și 17 martie 2015 și precum și prin deciziile nr. 211/A și nr. 212/A din 9 martie 2015, nr. 254 și nr. 256 din 11 martie 2015, pronunțate în dosarele nr. 4.173/30/2014, nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 și nr. 4.244/30/2014, Curtea de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.
15. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei Timișoara, din Timișoara, în numele și în calitate de reprezentant al membrilor Gheorghe Teleagă, Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penișoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguț, Margareta Oniga și Nicușor Modi Bruno, în cauze având ca obiect soluționarea apelurilor declarate împotriva sentințelor civile, prin care a fost respinsă cererea introdusă la data de 4 iulie 2013 (disjunsă în cauze separate pentru fiecare dintre reclamanți), având ca obiect recalcularea, pentru anul 2011, a indemnizației lunare reparatorii prin raportare la câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, prevăzut de
art. 15 din Legea nr. 287/2010 , precum și la plata către reclamanți a diferențelor rezultate, fără reținerea contribuției de asigurări de sănătate; obligarea la plata indemnizației reparatorii, începând cu data de 1 ianuarie 2012 și pentru viitor, plata unor penalități pe zi de întârziere, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, până la data plății efective.
16. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
instituie o discriminare între beneficiarii drepturilor de natură salarială prevăzute în art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și în
art. 14 din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, pe de o parte, și beneficiarii indemnizației reparatorii prevăzute de
Legea nr. 341/2004 , respectiv persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, deoarece revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit reducerea de 15% din venit. Se susține, în acest sens, că dispozițiile art. II
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale față de nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de
au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, "prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie a persistat și persistă."
17. Se mai susține că discriminarea există și sub aspectul normei de drept instituite de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
prin articolul său unic, aceasta privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" și "câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat". Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul "câștigul salarial mediu brut", în cazul beneficiarilor
Legii nr. 341/2004 , pentru calculul indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
18. Referitor la dispozițiile art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introduse prin
Legea nr. 283/2011 , se arată, în esență, că acestea contravin dispozițiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) și
art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004 , indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci.
19. Curtea de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
20. Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
21. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 450-453D/2015, nr. 847D/2015 și nr. 848D/2015. Astfel, apreciază că autorul critică, în principal, doar prevederile referitoare la beneficiarii
Legii nr. 341/2004 , motiv pentru care analizează doar criticile privind constituționalitatea dispozițiilor " art. 2 pct. 18 din Legea nr. 283/2011 ", apreciind că acestea sunt constituționale. În acest sens arată că persoanele vizate de textul criticat se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte categorii de persoane beneficiare ale
Legii nr. 341/2004 , astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală, apreciază că neacordarea unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituțional nu este de natură a aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, aceste măsuri putând fi privite, mai degrabă, ca instituind un set de reguli de adaptare la condițiile economico-sociale existente. Dispozițiile art. 22 alin. (1) și cele ale art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză.
22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise transmise de Casa Națională de Pensii Publice, concluziile apărătorului autorilor excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
24. Obiectul excepției de neconstituționalitate potrivit actelor de sesizare îl reprezintă prevederile art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
aprobă, cu modificări și completări,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , iar prin articolul unic pct. 1 prevede modificarea titlului
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , în timp ce prin articolul unic pct. 2 prevede introducerea unui nou articol în cuprinsul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , numerotat art. II, prin care s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Aceste măsuri vizează, în esență, veniturile și alte drepturi de natură patrimonială acordate personalului plătit din fonduri publice, ori care beneficiază de măsuri de protecție socială ce se acordă din aceste fonduri. Astfel, având în vedere aceste aspecte, ținând cont de motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și în temeiul
art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora "Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta", se observă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 . Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
- Art. II: "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Articolul 8
În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la
art. 14 din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]
Articolul 18
În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.
341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă."
25. Se susține că aceste texte de lege aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind unele drepturi de asigurări sociale și ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
26. Referitor la cererea de extindere a obiectului excepției și cu privire la prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
Ordonanței Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul lor, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție și
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepțiile de neconstituționalitate pot fi ridicate exclusiv în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, care se vor pronunța asupra acestora prin încheiere motivată, cuprinzând punctele de vedere ale părților și opinia instanței asupra excepției, conform
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 . Ca atare, invocarea unei asemenea excepții direct în fața Curții ar echivala cu o acțiune directă, nepermisă în condițiile dispozițiilor constituționale și legale menționate.
27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași prevederi legale, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, și cu o motivare identică celei formulate în prezenta cauză, prin
Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, prin care a făcut trimitere la considerentele
Deciziei nr. 482 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014.
28. Astfel, cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introduse prin
Legea nr. 283/2011 , Curtea a reținut că persoanele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, beneficiau de indemnizațiile prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
29. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 47 din Constituție, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent, și să stabilească condițiile și limitele acordării lor.
30. În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.
31. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introduse prin
Legea nr. 283/2011 , Curtea a reținut că se referă la modul de calcul al cuantumului indemnizației prevăzute de
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , în forma anterioară intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și anume la indemnizația lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6 calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2) din aceeași lege, indemnizație care se acordă cumulativ cu indemnizația reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4), potrivit art.
art. 5 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 .
32. Dispozițiile art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introduse prin
Legea nr. 283/2011 , stabilesc că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorul excepției fiind nemulțumit de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat
Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010
- că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de
se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
33. Curtea Constituțională nu a putut reține critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii
și "celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat", întrucât aceștia nu se află în situații juridice similare.
34. În concluzie, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, criticile de neconstituționalitate nu pot fi primite deoarece aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
35. Curtea mai reține faptul că prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, prevederile
art. 5 din Legea nr. 341/2004
au fost modificate, prevederile art. 5 alin. (1) lit. m) devenind art. 5 alin. (1) lit. o), soluția legislativă fiind, în același timp, modificată, în sensul luării în considerare a câștigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.
36. Prevederile constituționale cuprinse în art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică nu au incidență în cauza de față, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale.
37. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții cu privire la soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , considerentele și soluția deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât excepția va fi respinsă ca neîntemeiată.
38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei Timișoara din Timișoara, în numele și în calitate de reprezentant al membrilor Gheorghe Teleagă, Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penișoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguț, Margareta Oniga și Nicușor Modi Bruno, în dosarele nr. 4.173/30/2014, nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 și nr. 4.244/30/2014 ale Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.