Decizia nr. 877/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 3 alin. (3) din Legea nr. 133/2011

pentru modificarea

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului și ale

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.174/119/2014 al Tribunalului Covasna - Secția civilă, și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 896 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Prim-magistratul-asistent referă că partea Inspectoratul de Poliție Județean Covasna a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, având în vedere

Decizia nr. 637 din 13 ianuarie 2015

a Curții Constituționale.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere faptul că prin

Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Curtea a admis o excepție de neconstituționalitate având același obiect.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 7 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.174/119/2014, Tribunalul Covasna - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 3 alin. (3) din Legea nr. 133/2011

pentru modificarea

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului și ale

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de reclamantul Florin Popa în cadrul acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea fișei de evaluare pentru perioada 1.12.2012-30.11.2013 și obligarea pârâtului să emită o altă fișă de evaluare cu respectarea prevederilor legale.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd ca procedura evaluării profesionale să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin al ministrului administrației și internelor. Astfel, prin acest text normativ se transmite competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcționarilor publici către o autoritate unipersonală din puterea executivă, și anume, ministrul administrației și internelor. De asemenea, din coroborarea art. 31, art. 73 și art. 78 din Constituție, se deduce că, în situația în care legiuitorul constituant a dispus ca un domeniu social să fie reglementat prin lege organică, acesta a urmărit ca reglementarea în cauză să fie adusă și la cunoștința publică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Susține, astfel, că prevederile de lege criticate contravin art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție și încalcă voința legiuitorului constituant de transparență a reglementării care are ca obiect statutul funcționarilor publici. Astfel, în aplicarea prevederilor

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 , ministrul administrației și internelor a emis Ordinul nr. 300/2004 și alte ordine modificatoare, pe care însă "le-a sustras cu rea-credință de la formalitățile de publicitate specifice actelor normative." De asemenea precizează că polițistul este funcționar public cu statut special, învestit cu exercițiul autorității publice. Totodată, statutul juridic al polițistului cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv

Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, polițistul fiind subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, acest element esențial privind evaluarea profesională se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Evaluarea profesională, conform

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 , se referă la modul de executare a raportului de serviciu, iar, în condițiile acordării unor calificative inferioare, este afectată executarea raportului de serviciu, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia. În aceste condiții, evaluarea profesională a polițistului, ținând de statutul polițistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică, respectiv

Legea nr. 360/2002 , lege specială în sensul

art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. De altfel, art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție prevede că regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin lege organică. Având în vedere aceste aspecte, prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului, sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. Astfel, personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiții, doar la prevederile legii, nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii de evaluare profesională.

6. Tribunalul Covasna - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens arată că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 , și că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeași lege, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv

Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, precum și de la dispozițiile

Legii nr. 188/1999

privind statutul funcționarilor publici, care reprezintă dreptul comun în materia statutului funcționarilor publici. Astfel, polițistul este subiectul unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce vizează elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit

art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 . Or, cadrul legal care reglementează procedura de evaluare a polițistului este Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300 din 21 iunie 2004, așa cum se face trimitere prin

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 . În opinia instanței, normele privind evaluarea profesională, ținând de statutul polițistului, trebuie reglementate, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică. Dar prevederile legale criticate deleagă reglementarea acestor aspecte importante privind evaluarea profesională a unui funcționar public cu statut special ministrului de resort, care este abilitat să emită ordine. Așadar, se ajunge la situația ca un aspect esențial care vizează executarea și/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, care, în cazul de față, nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, ceea ce este de natură să confere un caracter iluzoriu posibilităților autorului excepției de neconstituționalitate de a se apăra în mod eficient. Astfel fiind, și văzând că dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție prevăd că statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, instanța apreciază că normele criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului pentru a stabili procedura de evaluare a polițistului.

7. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile

art. I pct. 3 alin. (3) din Legea nr. 133/2011

pentru modificarea

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 27 iunie 2011, și ale

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Din examinarea actului de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției se constată că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează prevederile

art. I pct. 3 din Legea nr. 133/2011 , prin care dispozițiile

art. 26 din Legea nr. 360/2002

au fost completate cu alin. (3). În aceste condiții, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 , cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: "Metodologia privind evaluarea polițistului se stabilește prin ordin al ministrului administrației și internelor."

11. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, a pronunțat

Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, prin care a admis o excepție de neconstituționalitate cu același obiect, ridicată într-o altă cauză cu privire la care a fost sesizată, și a constatat că prevederile

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului sunt neconstituționale. Curtea a reținut, în esență, că prin trimiterea la acte administrative, cu forță juridică inferioară legii, care să reglementeze, în absența unor norme cu forța juridică a legii organice, evaluarea activității și conduitei polițistului, textul de lege criticat încalcă prevederile cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului), precum și art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiții, doar la prevederile lacunare ale legii, nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea precisă a derulării procedurii de evaluare.

13. Având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "nu pot face obiectul excepției prevederile constate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale", și reținând că acest caz de inadmisibilitate a intervenit între momentul sesizării Curții Constituționale și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional prin prezenta decizie, excepția urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

14. Deși în cauza de față Curtea va pronunța o soluție de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, în temeiul deciziei de admitere mai sus menționate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.174/119/2014 al Tribunalului Covasna - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2015.