Decizia nr. 861/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, precum și ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare, excepție ridicată de Marian Lucian Bomboe și Gheorghe Mitroiu în Dosarul nr. 1.396/109/2014 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.068D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Gheorghe Mitroiu a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 12 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.396/109/2014, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare, excepție ridicată de Marian Lucian Bomboe și Gheorghe Mitroiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind obligarea Casei Județene de Pensii Argeș la plata din luna ianuarie 2012 a indemnizației lunare reparatorii prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 .
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale întrucât afectează substanța dreptului la indemnizație, deoarece, deși a fost suspendată temporar, aceasta nu se mai acordă de 3 ani. Invocă și
Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013 , prin care s-a statuat că indemnizația reprezintă un "bun" în sensul Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Autorii excepției apreciază că motivele în baza cărora au fost adoptate
ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 37/2008 ,
nr. 80/2010 ,
nr. 84/2012
au fost recunoscute chiar de Guvern ca fiind, în realitate, doar pretexte pentru stabilirea măsurilor financiare, în condițiile în care, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , s-a justificat adoptarea noilor măsuri prin aceea că măsurile anterioare de sistare a plății indemnizațiilor sunt inechitabile față de persoanele îndreptățite, care au obținut certificate de revoluționar în baza autenticității și veridicității actelor depuse la dosar, ceea ce a condus la probleme sociale grave. Pe de altă parte, autorul susține că legile bugetare ale anilor pentru care a fost sistată plata indemnizațiilor au prevăzut creștere economică, care s-a materializat conform raportărilor Institutului Național de Statistică.
7. În fine, este invocată neconstituționalitatea măsurilor financiare de sistare a plății indemnizației și în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, autorul excepției arătând că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele conexate Felicia Mihăieși împotriva României - cererea nr. 44.232/11 și Adrian Gavril Senteș împotriva României - cererea nr. 44.605/11), s-a statuat că autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata anumitor beneficii atât timp cât dispozițiile legale care le-au consacrat rămân în vigoare. Niciuna dintre dispozițiile legale criticate nu prevede vreo modificare sau abrogare a prevederilor
Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 .
8. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă și-a exprimat opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Aceasta arată că examenul de constituționalitate în raport cu textele din Constituție și cu argumentele aduse de parte a fost realizat de către Curtea Constituțională prin
deciziile nr. 121 din 5 martie 2013 ,
nr. 203 din 3 aprilie 2014 ,
nr. 314 din 5 iunie 2014 ,
nr. 419 din 8 iulie 2014 ,
nr. 483 din 23 septembrie 2014 ,
nr. 721 din 9 decembrie 2014
și
nr. 170 din 19 martie 2015 , chiar dacă în interpretarea altor texte cu incidență asupra sistării plății drepturilor bănești din litigiu.
9. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în fața instanței de judecată, îl constituie dispozițiile art. II
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare.
aprobă, cu modificări și completări,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , iar prin articolul unic pct. 1 prevede modificarea titlului
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , în timp ce prin articolul unic pct. 2 prevede introducerea unui nou articol în cuprinsul ordonanței de urgență, numerotat art. II, prin care s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Aceste măsuri vizează, în esență, veniturile și alte drepturi de natură patrimonială acordate personalului plătit din fonduri publice ori care beneficiază de măsuri de protecție socială ce se acordă din aceste fonduri.
13. Având în vedere aceste aspecte și ținând cont de motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și de
art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia "Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta", Curtea va reține că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , ale
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, precum și ale
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:
- Art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 : "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Articolul 18
În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.";
-
Articolul 2
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 : "Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale
art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.";
-
Articolul 6
din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 : "Prevederile art. 18 și 19 ale
art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , se aplică în mod corespunzător și în anul 2014."
14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și în art. 115 alin. (4) și (6) privind regimul adoptării ordonanțelor de urgență. De asemenea, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate au înțeles să se refere și la dispozițiile constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare nu au legătură cu soluționarea cauzei, acestea nereglementând aspecte referitoare la indemnizația prevăzută de
art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 . În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
16. Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate formulează atât critici extrinseci, cât și intrinseci de neconstituționalitate. Criticile de neconstituționalitate extrinsecă sunt raportate la prevederile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. Aceste dispoziții constituționale reglementează regimul adoptării ordonanțelor de urgență a Guvernului, astfel încât criticile nu pot viza decât prevederile art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Însă prevederile legale criticate au fost introduse prin
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, astfel încât, deși ele fac parte din corpul ordonanței de urgență criticate, prevederile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție nu sunt incidente în cauză (a se vedea mutatis mutandis,
Decizia nr. 52 din 17 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015).
17. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, și ale
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014).
18. Astfel, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor." Totodată, art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din aceeași lege prevede următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;". Curtea observă că acordarea acestor indemnizații a fost suspendată, după cum urmează:
- în anul 2012, potrivit art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introdus prin
de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;
- în anul 2013, potrivit
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;
- în anul 2014, potrivit
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 .
19. Curtea a reținut că dispozițiile prin care - în anul 2012 și în anul 2013 - s-a suspendat plata indemnizațiilor prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
au făcut obiect al controlului de constituționalitate, fiind analizate critici similare prin
Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin
Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, și prin
Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că textul de lege criticat stabilește că, temporar, nu se mai acordă indemnizațiile prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 . De aceste indemnizații, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
20. Cu privire la încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 44, Curtea a reținut prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013
că, deși indemnizațiile prevăzute la
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea pentru anul 2012 a plății acestor indemnizații, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanța dreptului. Prin
Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , Curtea a reținut că, referindu-se la anumite drepturi de natură bănească acordate angajaților, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, că "statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atâta timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare" (paragraful 23). Prin aceeași hotărâre, Curtea de la Strasbourg a considerat că refuzul autorităților de a acorda drepturile bănești pretinse ca urmare a intervenirii unei legi care suspendă aceste drepturi nu contravenea dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, Curtea Constituțională a constatat că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de proprietate.
21. Referitor la art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că drepturile a căror plată s-a suspendat prin dispozițiile de lege criticate fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care
le-a instituit în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi, astfel, de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.
22. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este și
Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.
23. Cu toate acestea, prin
Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , Curtea a subliniat că, deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției de neconstituționalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, a fost considerată că ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi.
24. Având în vedere acestea, Curtea a precizat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea măsurii.
25. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea.
26. Curtea mai reține că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și
Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile art. 3 și
art. 4 din Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară începând cu anul 2015.
27. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.
28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marian Lucian Bomboe și Gheorghe Mitroiu în Dosarul nr. 1.396/109/2014 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și ale
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013
privind reglementarea unor măsuri bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 10 decembrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.