Decizia nr. 900/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Mariana Tudor și Irina Elena Negoiță în Dosarul nr. 1.475/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.164D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autoarele excepției și asistate de doamna avocat Flavia Teodosiu din cadrul Baroului București, cu delegație la dosar, și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat, care înțelege să depună un set de documente pe care le consideră relevante pentru soluționarea excepției. Pe fond arată că de la data intrării în vigoare a dispozițiilor legale criticate toate cadrele didactice din învățământul preuniversitar sunt discriminate și împiedicate de a-și atinge un scop esențial al unui cetățean membru al unui stat de drept, și anume posibilitatea de a-și alege liber și necondiționat un loc de muncă. Astfel, odată cu apariția textului criticat au apărut niște limitări grave în ce privește posibilitatea acestor învățători de a se transfera de la o unitate de învățământ particular la o unitate de învățământ de stat, cu toate că, în temeiul

Legii educației naționale nr. 1/2011

și până la momentul intrării în vigoare a textelor criticate, concursul prin care au fost titularizate pe respectivele locuri de muncă a fost un concurs unic, la nivel național, susținut conform acelorași subiecte atât în cadrul instituțiilor de stat, cât și în cadrul instituțiilor particulare. Așa fiind, lipsa posibilității de transfer fără examen de la o unitate de învățământ preuniversitar privat la o unitate de învățământ de stat afectează principiul egalității cetățenilor în fața legii.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece instituirea printr-un act normativ a unor condiții care trebuie îndeplinite de către persoanele ce intenționează să participe la un concurs național nu încalcă prevederile constituționale invocate. Totodată, se arată că, fiind vorba de situații juridice distincte, nu se pune în discuție existența vreunei discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin Încheierea din 8 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.475/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Mariana Tudor și Irina Elena Negoiță într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ având ca obiect "anulare act administrativ".

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece, fără a fi justificat de un scop legitim și necesar într-o societate democratică, se creează un tratament diferențiat între cadrele didactice titulare din învățământul preuniversitar care se află în situații comparabile/identice, toate cadrele didactice obținând titularizarea potrivit legilor în vigoare la momentul susținerii concursului. Criteriile restrictive impuse de textul criticat creează un tratament diferențiat între cadrele didactice titulare aflate în situații comparabile din învățământul preuniversitar de stat și cadrele didactice titulare din învățământul preuniversitar particular.

8. În consecință, s-a apreciat că transferul/pretransferul în învățământul preuniversitar trebuie să fie unul transparent și deschis pentru toate cadrele didactice care au obținut titularizarea în condiții identice, indiferent de forma de învățământ, de stat sau particular acreditat. Criteriile criticate nu îndeplinesc cerința transparenței transferului/pretransferului între formele de învățământ și au ca efect tratamentul diferențiat nejustificat al unor categorii de persoane care sunt în situații comparabile, încălcându-se astfel principiul dreptului de acces la muncă în condiții de egalitate.

9. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

10. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele și documentele depuse, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile

art. I pct. 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, prin care a fost completat

art. 252 din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011. În realitate, conform

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, obiect al excepției îl constituie dispozițiile

art. 252 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , care au următorul conținut:

"(7) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluționarea restrângerii de activitate/pretransfer consimțit între unitățile de învățământ pot participa cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar de stat și cadre didactice titulare din învățământul preuniversitar particular dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar particulare acreditate, în baza concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar de stat;

b) sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar particular acreditate/autorizate transferate/ pretransferate din învățământul preuniversitar de stat;

c) sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar particular acreditate și au obținut nota/media de cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani."

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări și art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă care nu poate fi îngrădit.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor legale criticate, la etapele de ocupare a posturilor didactice în învățământul preuniversitar de stat prin transfer pentru soluționarea restrângerii de activitate pot participa și cadre didactice titulare din unități de învățământ preuniversitar particular numai dacă întrunesc următoarele condiții alternative:

- titularizarea acestora a fost realizată în baza concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar de stat;

- au fost transferate/pretransferate din învățământul preuniversitar de stat;

- în ultimii 6 ani, au obținut nota/media de cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar de stat.

16. În prezenta cauză cele două autoare ale excepției au obținut titularizarea în învățământul preuniversitar privat anterior apariției dispozițiilor legale criticate și în conformitate cu

Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.625/2012 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 30 octombrie 2012, prin concurs susținut în data de 14 iunie 2014, și, respectiv, cu

Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.656/2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 1 februarie 2005, prin concurs susținut la data de 29 august 2008.

17. Potrivit dispozițiilor

art. 89 din Legea nr. 1/2011 , posturile din învățământul preuniversitar de stat se ocupă prin concurs național organizat de inspectoratul școlar, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației Naționale, cu consultarea partenerilor de dialog social, pe când posturile din învățământul preuniversitar particular se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, județean ori interjudețean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației Naționale.

18. Totodată, potrivit dispozițiilor

art. 254 din Legea nr. 1/2011 , în cazul unității de învățământ preuniversitar particular comisia de concurs este aprobată de consiliul de administrație al acesteia, subiectele se stabilesc de către unitatea de învățământ particular, contestațiile privind rezultatele concursului se adresează unității de învățământ organizatoare, iar validarea concursului se face de către conducerea unității de învățământ și se comunică, în scris, inspectoratului școlar.

19. În cazul unității de învățământ preuniversitar de stat, inspectoratele școlare organizează concursul pentru ocuparea posturilor didactice și catedrelor, subiectele se stabilesc de către minister, lucrările se evaluează de comisii, pe specialități, în centre de evaluare stabilite de ministerul de resort, contestațiile se adresează inspectoratului școlar și se soluționează prin reevaluarea lucrărilor în cauză de către comisii, pe specialități, iar validarea concursului se face de către consiliul de administrație al inspectorului școlar, angajarea pe post făcându-se de directorul unității de învățământ pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general.

20. Toate aceste rațiuni justifică aplicarea unui tratament diferențiat între cadrele titulare din învățământul preuniversitar de stat cu cele din învățământul preuniversitar particular, dispozițiile legale criticate nefiind altceva decât o concretizare a prevederilor constituționale ale art. 32 alin. (5) potrivit căruia "Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii". De aceea, Curtea constată că nu poate fi primită susținerea potrivit căreia ar fi afectat principiul egalității cetățenilor în fața legii, deoarece cadrele didactice care au obținut titularizarea în învățământul preuniversitar particular nu se află în aceeași situație juridică cu cele titularizate în învățământul preuniversitar de stat.

21. Așa fiind, nu poate fi primită nici critica referitoare la dreptul la muncă, întrucât textul nu interzice libertatea alegerii unui loc de muncă. Împrejurarea că aceștia trebuie să îndeplinească anumite criterii referitoare la ocuparea unor posturi didactice în învățământul preuniversitar de stat nu reprezintă decât exigențe care țin de voința legiuitorului, care, în acord cu art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție, este suveran în ce privește organizarea generală a învățământului. Totodată, dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o dorește, în anumite condiții stabilite de legiuitor, și nu vizează obligația statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile (a se vedea

Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, paragraful 29 și

Decizia nr. 55 din 24 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 5 mai 2015, paragraful 18).

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mariana Tudor și Irina Elena Negoiță în Dosarul nr. 1.475/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 252 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2015.