Plan din 23 mai 2016
al sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic
prezumat în vigoare
ORDINUL nr. 963 din 23 mai 2016 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 14 din 06 ianuarie 2017.
Colectivul de elaborare: Dumitru Ungureanu - Expert silvicultura și protecția mediului
Marius Bărbos - Expert specii și habitate
Constantin Dăgulescu - - Expert specii și habitate
Marian Proorocu - Expert silvicultura și protecția mediului
Laurian Gheorghe - Expert GIS
Sînziana Pauliuc - Expert specii și habitate
Sonia Popa - Colaborator specii și habitate
Ramona Ardelean - Colaborator GIS
Aprobat prin
CUPRINS
1.
INTRODUCERE
1.1.
Scurtă descriere a planului de management
1.2.
Scurtă descriere a sitului
1.3.
Cadrul legal referitor la situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic și la elaborarea planului de management
1.4.
Procesul de elaborare a planului de management
1.5.
Istoricul revizuirilor și modificările planului de management
1.6.
Procedura de modificare și actualizare a planului de management
1.7.
Procedura de implementare a planului de management
2.
DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE/
2.1.
Informații Generale
2.1.1.
Localizarea sitului
2.1.2.
Limitele sitului
2.1.3.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
2.2.
Mediul Abiotic
2.2.1.
Geologie
2.2.2.
Relief și geomorfologie
2.2.3.
Hidrografie
2.2.4.
Clima
2.2.5.
Soluri
2.3.
Mediul Biotic
2.3.1.
Ecosisteme
2.3.2.
Habitate în baza cărora a fost declarat situl
2.3.3.
Specii de floră și faună pentru care a fost declarat situl
2.3.4.
Alte specii de floră și faună relevante pentru sit
2.4.
Informații socio-economice și culturale
2.4.1.
Comunitățile locale
2.4.2.
Utilizarea terenului
2.4.3.
Situatia juridică a terenurilor
2.4.4.
Administratori și gestionari
2.4.5.
Infrastructură și construcții
2.4.6.
Patrimoniu cultural
2.4.7.
Peisajul
2.4.8.
Obiective turistice
2.5.
Activități cu potențial impact - presiuni și amenințări
2.5.1.
Lista activităților cu potențial impact
2.5.2.
Hărțile activităților cu potențial impact
2.5.3.
Evaluarea impactului asupra speciilor
2.5.4.
Evaluarea impactului asupra habitatelor
3.
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE -
3.1.
Evaluarea starii de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
3.1.1.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
3.1.2.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
3.1.3.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
3.1.4.
Evaluarea globală - a speciei
3.2.
Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
3.2.1.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
3.2.2.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
3.2.3.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
3.2.4.
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
4.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT -- -
4.1.
Scopul planului de management
4.2
Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități
4.2.1.
OG: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora
4.2.2.
OG: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.
4.2.3.
OG: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ
4.2.4.
OG: Creșterea nivelului de conștientizare și schimbarea atitudinii - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
4.2.5.
OG: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
4.2.6.
OG: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - - cu scopul limitării impactului asupra mediului
5.
PLANUL DE ACTIVITĂȚI-
6.
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE-
Anexa nr. 1
- Harta cu limitele sitului
Anexa nr. 2
- Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate.
Anexa nr. 3
- Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică
Anexa nr. 4 . Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică detaliată
Anexa nr. 5
- Harți ecosisteme
Anexa nr. 6
- Hărți cu tipurile de habitate din sit
Anexa nr. 7
- Harta de distribuție a speciei Emys orbicularis în sit
Anexa nr. 8
- Harta de distribuție a speciei Bombina variegata în sit
Anexa nr. 9
- Harta de distribuție a speciei Crambe tataria în sit
Anexa nr. 10
- Harta de distribuție a speciei Iris aphilla ssp.hungarica în sit
Anexa nr. 11
- Harta unităților administrativ teritoriale
Anexa nr. 12
- Hărți cu utilizarea terenului
Anexa nr. 13
- Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
Anexa nr. 14
- Harta zonelor de protecție integrală și a zonelor care nu fac obiectul unor măsuri de conservare
Anexa 2 la Ordin -Regulamentul Sitului Insulele stepice Șura Mică-Slimnic
1.
INTRODUCERE
1.1.
Scurtă descriere a planului de management Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele pentru realizarea acestor obiective. Planul de management integrează interesele pentru conservarea biodiversității, cu cele pentru dezvoltare socio - economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor și activităților tradiționale, culturale și spirituale ale comunităților locale.
Scopul acestui Plan de Management este: Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor acestora, pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul sitului.
Obiectivele generale sunt: • O1: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora;
• O2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului;
• O3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ;
• O4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității;
• O5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile;
• O6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.
După avizările necesare conform legislației în vigoare acest Plan de Management devine document oficial cu rol de reglementare pentru custodele sitului, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri.
1.2.
Scurtă descriere a sitului Localizarea: Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică- Slimnic este situat în Regiunea de Dezvoltare Centru, în județul Sibiu, pe raza administrativ teritorială a următoarelor localități: Sibiu - < 1%, Șura Mare - 3%, Șura Mică - < 1% și Slimnic < 1%.
Limitele sitului sunt cele indicate în
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare și evidențiate în
anexele 2-5 .
Pe suprafața sitului se găsește ca arie protejată Dealul Zackel- rezervație naturală mixtă, cod național 2.698, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Șura Mare, confirmată prin
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III a - zone protejate,
anexa 1 .
1.3.
Cadrul legal referitor la situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic și la elaborarea Planului de management Actele normative relevante în contextul aplicării Planului de management sunt următoarele:
a.
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III- a, zone protejate;
b.
Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare;
c.
Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 195/2005
privind protecția mediului, aprobată prin
Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
d.
Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;
e.
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
f.
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010
pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
g.
Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014
privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
h.
Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009
privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național;
i.
Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006
privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia;
j.
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012
privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/ custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.
k.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991
aprobată cu modificări și completari prin
Legea nr. 86/2014 , cu modificările și completările ulterioare;
l.
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministerului mediului, apelor și pădurilor și a președintelui Autorității Naționale și Sanitar Veterinare pentru siguranța Alimentelor
nr. 352/636/54/2015
pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermierii în România, cu modificările și completările ulterioare.
1.4.
Procesul de elaborare a planului de management Planul de management al sitului ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic este realizat conform prevederilor legale din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin
și a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice (Habitate).
Acesta stabilește, reglementează și planifică acțiunile necesare pentru menținerea sau reconstrucția stării favorabile de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar și național menționate în Formularul Standard.
În vederea elaborării planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea detaliată a biodiversității, evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate, stabilirea măsurilor de conservare și modalitățile de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale, precum și parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislației în vigoare.
În scopul evaluării detaliate a biodiversității au fost efectuate atât activități de laborator cât și de teren, efectuându-se deplasări pe teritoriul sitului în perioada aprilie-august, anul 2013.
Au fost culese informații relevante în vederea descrierii datelor abiotice aferente sitului, precum și a ecosistemelor prezente în sit.
Au fost evaluate calitativ și cantitativ habitatele precum și speciile de interes comunitar/ prioritar pe baza cărora a fost desemnat situl Natura 2000, înregistrându-se dacă a fost cazul și prezența altor habitate/specii de interes comunitar care nu apar listate în formularul standard. Aceleași activități au fost desfășurate și pe teritoriul rezervației naturale incluse în sit, în scopul stabilirii măsurilor de management necesare pentru conservarea biodiversității în rezervația naturală.
S-a evaluat pe teren și starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic.
Aceste activități au permis identificarea și localizarea pe teren, precum și cartarea GIS ulterioară, în laborator, a factorilor abiotici, a tipurilor de ecosisteme, a tipurilor de habitate și a speciilor de animale de interes comunitar pentru care a fost declarat situl, a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, hărțile respective constituind parte integrantă a planului de management.
Pentru evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate s-au efectuat observații detaliate pe teren, vizând identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, precum și estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor vizate.
1.5.
Istoricul revizuirilor și modificărilor - Planului de management În această etapă, nu este cazul pentru revizuiri sau modificări deoarece este primul plan de management elaborat pentru aceast sit.
Tabelul nr. 1 Formatul tabelului de revizuiri și modificări al Planului de management
Nr.
Data
Tip
Nr. versiune
Motiv
Observații
1.6.
Procedura de modificare și actualizare a - Planului de management Planul de management se aprobă de către prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, iar revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management al sitului, competența aprobării acestora revine:
–
Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului, cu avizul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, dacă se impun modificări la nivel de obiective sau acțiuni, sau la nivelul Regulamentului de organizare și funcționare;
–
Custodelui sitului, dacă modificările ce se au în vedere sunt la nivelul planului de lucru
Monitorizarea, evaluarea și actualizarea planului de management se poate face, prin următoarele structuri decizionale și consultative:
–
Custodele sitului;
–
Factorii interesați - reprezentanți ai comunității locale și ai diverselor instituții, organizații și grupuri interesate.
1.7.
Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de Management revine custodelui. Pentru activități de cercetare, studii de specialitate, custodele va contracta firme/persoane specializate.
Pentru activitățile de gospodărire a sitului, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil și va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizații neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau de voluntariat.
2.
DESCRIEREA AREI NATURALE PROTEJATE
2.1.
Informații Generale
2.1.1.
Localizarea sitului Limitele sitului sunt cuprinse între următoarele coordonate: latitudine: N 45°52'49"; longitudine: E 24°8'32", are o suprafață de 367 ha, este localizat în Regiunea de Dezvoltare Centru, pe raza județului Sibiu și face parte din Podișul Transilvaniei. Unitățile administrativ teritoriale care au suprafețe în cadrul sitului sunt cele indicate în tabelul următor:
Tabelul nr. 2 Unitățile administrativ teritoriale pe suprafața cărora este situat situl ROSCI 0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic
Denumire unitate administrativ teritorială
Suprafața localității - ha
Suprafața localității în sit - ha
Procente - Anexa nr. 1 la OMMDD nr. 2387/2011 -
%
Sibiu
12164
108,9
< 1
Șura Mare
7500
216,2
3
Șura Mică
5000
12,4
< 1
Slimnic
10624
28,6
< 1
Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic este localizat în partea sud - vestică a Podișului Transilvaniei, prezentând o importanță deosebită pentru conservare, deoarece condițiile fizico- geografice permit integrarea unor insule de stepă specifice sudului României și Dobrogei în bioregiunea continentală din podișul Transilvaniei.
2.1.2.
Limitele sitului
A.
Limitele Sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic sunt prezentate conform hărților din
Anexa nr. 1
la planul de management
2.1.3.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică - Slimnic include în suprafața sa rezervația naturală Dealul Zackel, prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3 Lista suprapunerilor sitului cu alte arii protejate
Nr. Crt.
Arie cu care se suprapune
Tip suprapunere
Suprafață totală suprapusă
ha
Observații
Cod
Denumire
Tip
Categorie
Tip responsabil
Denumire responsabil
1
2698
Rezervația Naturală Dealul Zackel
*
IV
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu
I
7,4
Contract de custodie nr. 31 din 22.02.2010
A.
Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate Este prezentată în
Anexa 2
la planul de management.
2.2.
Mediul abiotic
2.2.1.
Geologie Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic este situat în partea sud - vestică a Podișului Transilvaniei, cuprinzând atât o zonă colinară cât și o porțiune depresionara care face legătura între zona montană din sudul județului și zona nordică de podiș. Dealurile Transilvaniei se desfășoară pe cea mai mare parte a unității structurale numită de geologi, Depresiunea Transilvaniei, Bazinul Transilvaniei, care s-a schițat în mezozoicul superior prin dezvoltarea unor linii de fractură profunde care au fragmentat o masă cristalină numită-blocul transilvan- cu caracteristici similare celor din Carpați.
Suprastructura sedimentară este alcătuită din depozite paleogene, miocene și parțial pliocene. Paleogenul apare larg dezvoltat în nord-vest, între Iara și Meseș, unde a fost și cel mai mult studiat, apoi în sud-vest, adică -sectorul Alba Iulia- și în sud --la intrarea Oltului în defileu-. Alternează faciesuri sedimentare continentale, lacustre, marine ceea ce indică oscilații pe verticală ale uscatului limitrof. În cadrul eocenului apar argile vărgate inferioare; marnele vărgate inferioare; marnele vărgate superioare; calcarul grosier superior; marnocalcarele cu numuliți; marnele cu briozoare. Oligocenul, -faciesuri continentale, marine, salamastre-, are o dezvoltare largă în NV și SV, în zona sitului ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, rocile predominante fiind cele sedimentare, respectiv argile, marne, nisipuri, pietrișuri care s-au depus pe fundamentul Depresiunii Transilvane. Miocenul este alcătuit în cea mai mare parte din depozite marine și salmastre; către final trece în regim lacustru. Dacă în nord-vest are o dezvoltare completă, în restul bazinului apare doar începând cu badenianul - tortonian- ca urmare a unei subsidențe active generalizată.
Burdigalianul este legat de o transgresiune însemnată. Începe cu Stratele de Coruș de - conglomerate, gresii, nisipuri care lateral trec în pelite- și se încheie cu Stratele de Chechiș de -argile, argile marnoase, marne-.
Helvețianul are caracter de molasă, -conglomerate, microconglomerate, gresii, nisipuri- depuse în condițiile ridicării regiunilor limitrofe. Badenianul -tortonian- este marcat de o transgresiune puternică pe fondul unei subsidențe active și de erupții vulcanice intense ce au avut loc în estul bazinului. Ca urmare, în componența lui intră: complexul tufului de Dej format din piroclastite cu intercalații de marno-argile și gresii argiloase-, un facies conglomeratic în sud și recifal în vest, peste care urmează formațiunea cu sare care are o largă dezvoltare și cea mai mare grosime între Mureș și Târnava Mare unde suportă depozite sarmato - pliocene care măsoară circa 4000 m-. Presiunea mare exercitată de acestea au determinat împingerea laterală a sării, proces care a dus, pe de o parte, la dezvoltarea de cute diapire cu poziție, iar, pe de altă parte, prin înălțarea locală a blocurilor de sare s-a ajuns la domuri și brahianticlinale situate -la nord de Mureș, în zona centrală structurile Deleni - Copșa Mică - Sângeorgiu de Pădure, în zona sudică, structurile Cristur - Țelina- separate de sinclinale. La partea superioară sunt șisturile cu radiolari, adică argile brune, marne cu radiolariși marnele cu Spiralis, -marne, argile, nisipuri, tufuri subțiri Sarmațianul inferior-
mediu, mai exact buglovianul și volhinianulare dezvoltare în tot bazinul, când a rezultat o molasă cu depozite argilo-marnoase și nisipuri cu intercalații de cinerite; lateral -mai ales în est, apar pietrișuri dintr-un piemont. După basarabianul inferior, ca efect al ridicării Carpaților și probabil al unei lăsări active în centrul bazinului după M. Paucă, 1972, s-au întrerupt legăturile cu Bazinul Panonic și cu bazinele extracarpatice. Au loc acumulări în sectorul Mureș - Târnave de marne cu intercalații de nisipuri, marne, calcare, tuful andezitic de Bazna. După întreruperea legăturilor cu exteriorul, a existat un moment de regresiune urmat de o extindere treptată a lacului. În ponțian, depresiunea se colmatează. Evoluția Bazinului Transilvaniei a fost determinată de câțiva factori: - coborârea în Neozoic, cu intensități deosebite, a blocurilor cristaline care compun fundamentul; - ridicarea, cu intensități diferite în timp și spațiu, a regiunilor montane limitrofe, de care au depins ritmul acumulării și caracteristicile faciesurilor; - condițiile climatice din diferite perioade geologice, care au impus tipul și ritmul modelării uscatului limitrof; - masa de sare care, sub influența presiunii exercitate diferit dinspre Carpați care se află în ridicare, dar și a celei impusă de stivele de sedimente de deasupra depuse în funcție de grosimea lor, a creat boltiri de tipul domurilor și cutelor diapire. La acestea s-au adăugat ridicarea mai accentuată din cuaternar a formațiunilor de la marginea bazinului și unele presiuni laterale exercitate de către ramura montană în ascensiune. Urmare a acestei evoluții tectonice, în sectorul din Bazinul Transilvaniei aflat între ramurile carpatice au rezultat trei structuri distincte: domuri în cea mai mare parte, cute diapire pe laturile de est și vest și monoclinală în NV, N și S.
2.2.2.
Relief și geomorfologie
2.2.2.1.
Unități de relief Altitudini Altitudinea minimă = 412 m.s.m.
Altitudinea maximă = 564 m.s.m.
Altitudinea medie = 497 m.s.m.
Tabelul nr. 4 Unitățile majore de relief și procentul de ocupare
Nr.
Unitatea majora de relief
Procent ocupare
1
Deal/Podiș
100%
Tabelul nr. 5
b.
Unitățile de relief și procentul de ocupare
Nr.
Unitatea de relief
Procent ocupare
1
Deal/Podiș
97%
2
Luncă
3%
c.
Caracterizarea generală a unităților de relief Ca și caracteristică a reliefului ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic face trecerea între Podișul Hârtibaciului prin culoarul Visei și Depresiunea Sibiului. Substratul geologic din culoarul Visei este cristalin de epizonă, acoperit de depozite fie terțiare - nisipuri și marne pannoniene mai exact, pliocene, pentru zona aferentă Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior, pentru Podișul Secașelor, fie cuaternare - terase, lunci și glacisuri. Relieful bazinului prezintă o puternică asimetrie, pornind de la unitatea centrală - Valea Visei - prezintă șase terase pe partea stângă și doar una clară pe partea dreaptă în care lunca are o extensie mai mare, fiind continuată pe afluenții principali, în special pe râul Calva, unde sunt semnalate glacisuri de luncă. Formațiunile de podiș sunt diferite, cu un aliniament înalt înspre Podișul Secașelor, cu altitudini absolute de peste 550 m, corespunzător treptei joase a Suprafeței Secașelor și o arie mai lină spre Podișului Hărtibaciului, punctată de rămășițele nivelului de glacisuri al acestui podiș. Spre marginea bazinului, afluenții de partea dreaptă au văi mai abrupte, cu energie de relief mai mare , datorată contactului cu suprafața Podișului Hârtibaciului, cu altitudini mai mari, care constituie cumpăna de ape spre Bazinul Hârtibaciului.
Depresiunea Sibiului, unde se află cea mai mare parte a ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, se încadrează în categoria depresiunilor submontane, de contact, relieful acestei unități geografice fiind dispus în trepte, sub forma unui amfiteatru, cu orientare nordică, spre râul Cibin. Astfel se distinge relieful dealurilor submontane în partea de sud a depresiunii, relieful piemonturilor pe latura sudică a depresiunii, relieful glaciesurilor și relieful teraselor și a luncilor.
În arealul depresiunii, pe partea dreaptă a râului Cibin se remarcă existența a trei terase: prima terasă cu altitudini de altitudine 4I0-4I5m apare dezvoltată în lungul Cibinului între localitățile Gura Râului și Tălmaciu, a doua terasă cu altitudini de altitudine 420- 430 m este bine reprezentat între localitățile Tălmaciu și Sibiu, extinzându-se în nord până la Valea Rusciorului, iar a treia terasă cu altitudini de altutudine 450-475 m include cea mai mare parte a municipiului Sibiu.
2.2.2.2.
Expoziția versanților Expoziția predominant sudică și sud- estică a versanților din cadrul sitului, și zona, oarecum deschisă, fără să beneficieze de protecția unei păduri determină o iradiere puternică a versantilor, aproximativ 6 luni pe an. Datorită acestor condiții în sit sunt prezente multe specii de plante sudice, termofile și xerofile, caracteristice zonelor pontice și mediteraneene.
2.2.2.4.
Geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic, Depresiunea Sibiului, unde se află cea mai mare parte a ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, se încadrează în categoria depresiunilor submontane, de contact, relieful acestei unități geografice fiind dispus în trepte, sub forma unui amfiteatru, cu orientare nordică, spre râul Cibin. Diferențierile morfologice apărute in cadrul Depresiunii Sibiului, permit gruparea formelor de relief în mai multe tipuri, care se succed de la contactul cu unitatea montană în sud, spre contactul cu unitatea de podiș, în nord. Astfel se distinge relieful dealurilor submontane în partea de sud a depresiunii, relieful piemonturilor pe latura sudică a depresiunii, relieful glaciesurilor și relieful teraselor și a luncilor.
Glaciesurile apar ca niște suprafețe de racord acoperite cu depozite deluviale și ajunse la o pantă generală de echilibru dinamic. În cadrul Depresiunii Sibiului se disting două tipuri de glaciesuri: de bordură și deluvio - coluviale. Primele sunt situate în partea de sud a regiunii, reprezentând racordul dintre munte și câmpia piemontană.Glaciesurile deluvio- coluviale apar la contactul cu Podișul Hârtibaciului în partea de nord- est a depresiunii, între localitățile Șura Mare și Tălmaciu, realizând legătura dintre lunca Cibinului și unitatea de podiș.
2.2.3.
Hidrografie
a.
Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică, detaliată Este prezentată în
Anexa nr. 3
la planul de management
b.
Caracterizarea hidrografică Partea sudică și sud - vestică a ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic face parte din bazinul hidrografic al Cibinului, parte componentă a Sistemului Hidrografic Olt, zona insulelor stepice Șura Mare- Șura Mică fiind străbătută de Pârâul Strâmb și Valea Plopilor afluenți al pârâului Rusciori. Pârâul Rusciori este afluent de stânga al râului Cibin, care colectează apele din munții Cindrel și dealurile Hârtibaciului, care funcție de regimul de precipitații căzute, are nivelul hidrodinamic variabil și influențează nivelul hidrostatic al apei subterane în perimetru. În zonă se identifică mai multe canale de scurgere și drenare a apelor de suprafață cu direcția spre pârâul Rusciori. Canalele au adâncimea de -1,0 m- 1,70 m, fiind în cea mai mare parte colmatate, având un aspect înmlăștinit. Nivelul pânzei freatice este situat în stratul de pietriș cu nisip și bolovăniș la adâncimea de : -3,00 m - nivel cu un caracter ascendent funcție de regimul precipitațiilor căzute și de nivelul hidrodinamic al pârâului Rusciori - apa putându-se ridica spre suprafață până la cota -1,00 m. Râul Cibin, în lungime de 82 km, are o rețea hidrografică bine dezvoltată cu suprafața bazinului de 2194 kmp, panta longitudinală medie fiind de 200, iar coeficientul de sinuozitate de 2,12.
Insulele din zona nordică a SCI se încadrează în bazinul hidrografic al Visei, care este parte componentă a Sistemului Hidrografic Mureș, respectiv a subdiviziunii acestuia denumită Mureșul Mijlociu. Rețeaua hidrografică din zona insulelor stepice are drept componentă principală Valea Slimnicului cu cei doi afluenți mai importanti Șarba și Bacea, care se unesc și se varsă după un parcurs de 15 km în râul Visa, tributar Târnavei Mari pe o suprafață a bazinului de 3606 kmp, cu lungimea 221 km. Suprafața propriu-zisă a Bazinului Hidrografic al Visei este de aproximativ 555 kmp , iar lungimea cursului principal este de 42 km . Altitudinea medie a bazinului este în jurul valorii de 485 m. Bazinul se suprapune peste Culoarul Visei, ca unitate geografică aparte, peste părți din Podișurile Hârtibaciului și Secașelor și peste zona de contact a Culoarului Visei cu Culoarul Târnavei Mari, substratul geologic fiind cristalin de epizonă, acoperit de depozite fie terțiare - nisipuri și marne pannoniene pliocene, pentru zona aferentă Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior, pentru Podișul Secașelor. Rețeaua hidrografică cuprinde Visa, în lungime de 42 de km, cu un debit de 1,69 mc/s și afluenții săi; afluenții de partea stîngă sunt râuri scurte, cu debite mici, și o puternică rețea torențială, singurul afluent menționabil fiind Râura, cu o lungime de aproximativ 9-10 km, cu izvoarele în apropiere de Topârcea; afluenții de partea dreaptă sunt de dimensiuni mai mari, cei mai importanți fiind Calva sau Mighindoala, cu o lungime de circa 30 de km și un debit de 0,62 mc/s, și Slimnicul, de dimensiuni mai reduse decât Calva. Regimul climatic este de tip continental moderat, cu o medie anuală a temperaturilor de 8,8°C la Ocna Sibiului, cu precipitații variind, în interiorul bazinului, între 635 și 660 mm , fapt reliefat și de valorile de alimentare ale Visei circa 28,5% din subteran, 33% nival și 38,5% pluvial.
2.2.4.
Clima
a.
Caracterizarea climei și influența ei asupra speciilor și habitatelor Având în vedere că Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic este situat în partea sud - vestică a Podișului Transilvaniei, cuprinzând atât o zonă colinară cât și o porțiune depresionară care face legătura între zona montană din sudul județului și zona nordică de podiș, caracteristicile parametrilor climatici și regimul de manifestare al acestora sunt determinate de câțiva factori: Larga deschidere spre nord-vest ce asigură o circulație a maselor de aer predominant din vestul și nord-vestul continentului. În anotimpul rece, frecvență mai mare o au masele de aer de natură maritimă - polară sau arctică legate de activitatea centrilor barici islandez și scandinav; sunt mase de aer reci și umede. În anotimpul călduros pătrund și mase de aer din vestul și nordul Mediteranei legate de circulația sud-vestică; ele aduc precipitații, dar asigură și un regim termic moderat.
Prezența lanțului carpatic care aproape înconjoară regiunea determină, pe de o parte, stagnarea maselor de aer vestice, dar și împiedică pătrunderea maselor reci continentale estice iarna sau a celor fierbinți din sud, în timpul verii.
Desfășurarea unor masive montane care se termină prin versanți povârniți care dezvoltă diferențe altimetrice de ordinul mai multor sute de metripe laturile de sud și de vest ale regiunii favorizează producerea unor efecte foehnale în depresiunile și dealurile limitrofe contactului, prin descendența maselor de aer ce vin din exterior. Acestea se resimt în creșterea bruscă a temperaturilor la începutul primăverii, topirea rapidă a zăpezii, vânturi intense, un număr mai mare de zile cu cer senin.
ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic se încadrează în climatul dealurilor, podișurilor joase și al depresiunilor. Este caracteristic în centrul și vestul Podișului Transilvaniei, unde dealurile au înălțimi sub 550 m. Diferențierile topoclimatice sunt impuse mai ales de existența culoarelor de vale largi care, adesea, au caracter depresionar și apoi de manifestările de tip foehnal din sud-vestul și sudul Transilvaniei. Pe ansamblu, este un climat cu nuanțe mai uscate în comparație cu cel din dealurile înalte, fapt care determina apariția unor specii de plante sudice, termofile și xerofile, caracteristice zonelor pontice și mediteraneene.
Aici, radiația solară anuală ajunge la o valoare medie de 115...117 kcal/cmp, peste 80 kcal/cmp/an în sezonul cald. Durata de strălucire a Soarelui este în jur de 2050 ore/an. Regimul termic prezintă valori medii care depășesc cu circa 1...20° C pe cele din dealurile înalte. Astfel, media anuală urcă de la 8°C la nivelul dealurilor din est la 9°C pe culoarele văi Visei. În timpul iernii, în ianuarie, cea mai mare parte a regiunii se încadrează în spațiul izotermei de -20° C, mai coborâtă în culoarele de vale din centru unde, masele stagnând se răcesc, creând inversiuni termice. Vara, în iulie, media termică urcă la 18°C în centru și 20°C în SV. Aceleași tendințe se remarcă în numărul zilelor cu temperaturi caracteristice: 160 - 170, 175 în SV zile fără îngheț, 110 - 120 zile cu îngheț, 60 - 80 zile de vară , 10 - 20 zile tropicale. Valorile nebulozității medii anuale se păstrează în jur de 5,5- 6 iar ale umidității relative, la 70-75 %, mai ridicate în lungul luncilor extinse ale râurilor mari. Zilele senine propriu-zise oscilează între 55-60, iar cele cu cer complet acoperit ajung la 100-120.
Precipitațiile scad cantitativ din centru și est de circa 650-700 mm spre Culoarul Mureșului unde se înregistrează 550 mm. Aceasta face ca, în condițiile evapotranspirației puternice, în sectorul de SV să se înregistreze un deficit de umiditate de 80-100 mm, îndeosebi în lunile iulie și august, când se ridică la aproape 45 % din valoarea anuală. În regimul de cădere al precipitațiilor, proces care are loc în circa 120-130 de zile, valorile maxime se produc în intervalul mai-iulie, iunie fiind luna cu căderile cele mai bogate, în jur de 80 mm, iar cele mai reduse în sezonul rece în februarie și martie cu circa 40-50 mm în centru și est. Cantitățile maxime de precipitații căzute în 24 ore variază în sud-vest între 50-60 mm, iar în centru și est între 65 și 100 mm. Ninsorile au loc în circa 20-30 zile, dar stratul de zăpadă se păstrează 40- 50 de zile, în SV durata fiind mai mică.
Direcțiile predominante ale vânturilor sunt din vest și nord-vest. Zona Sibiului, ca și cea a Transilvaniei, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, din nordul și nord-vestul Europei, aer polar-oceanic, care aduce zăpadă și ger. Vânturi locale dominante sunt: Vântul local „Mureșan” ce bate dinspre Mureș, brizele de munte și Vântul Mare „Mâncătorul de zăpadă” care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Este un vânt fohnic, cald, ce topește zăpada. Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate.
2.2.5.
Soluri În distribuția solurilor din Dealurile Transilvaniei, un rol deosebit l-au avut: variațiile condițiilor climatice, desfășurarea pe verticală a reliefului, diferențierile locale ale rocii de solificare, activitatea umană și gradul de umiditate. Toți acești factori au permis individualizarea unei regiuni pedogeografice aparte, Transilvania, în cuprinsul căreia există 17 tipuri de soluri, la nivelul clasificării din 1980, respectiv 10, la nivelul celei din 2003, din care cele mai multe sunt soluri zonale, molisoluri - cernisoluri, soluri argiloiluviale - luvisoluri, soluri cambice, intrazonale hidromorfe - hidrisoluri și halomorfe - salsodisoluri și slab formate, aluviale - aluviosoluri și erodisoluri - erodosoluri. Urmărirea desfășurării tipurilor de sol scoate în evidență câteva aspecte: • caracterul mozaicat al distribuției lor;
• mărimea extrem de diferită a arealelor - de la sub 10 kmp la peste 2.500 kmp;
• desfășurarea principalelor tipuri de soluri zonale, sub forma unor domenii largi care se succed de la periferia regiunii spre culoarul Mureșului.
În regiunea sitului principalele clase și tipuri de soluri sunt următoarele: Solurilor brune argiloiluviale, preluvosoluri, ocupă partea de est a Câmpiei Transilvaniei, Dealurile Târnavei Mici, cea mai mare parte a Podișului Hârtibaciului, o bună parte din Culoarul Făgăraș-Sibiu-Apold. La ele se remarcă individualizarea orizontului Bt prin iluvierea argilei din orizonturile superioare și lipsa carbonaților. Au fertilitate bună pentru pășuni, fânețe, pomicultură dar și pentru culturi cerealiere. Necesită fertilizare, amendamente cu calcar, iar uneori măsuri de combatere a excesului de umiditate în depresiuni și pe suprafețe orizontale. Cea mai mare extensiune o au solurile brune luvice, luvosoluri, în est și nord, apoi solurile brune argiloiluviale, preluvosoluri la vestul și sud-vestul acestora în Podișul Hârtibaci, Depresiunea Sibiului. Areale mai mici au luvisolurile albice, luvosoluri, pseudogleizate, solurile brun-roșcate, preluvosoluri, și brune argiloiluviale, adică preluvosoluri - în centrul Câmpiei Transilvaniei. Se remarcă o diferențiere pe verticală cu luvisoluri albice în bază, îndeosebi la baza versanților, unde se adună apă, de unde și caracterul de pseudogleizare pe care îl au frecvent acestea, brune luvice pe pantele mici și brune argiloiluviale pe pante mai mari.
Solurile molice sau cernisoluri. Au un areal larg în centrul și vestul Câmpiei Transilvaniei, dar și, pe terasele Mureșului. Predomină cernoziomurile argiloiluviale cum sunt faeziomurile și cambice, cernoziomurile și faeziomurile. Sunt soluri determinate de condițiile bioclimatice. Sunt soluri cu un conținut bogat în humus, bine structurate și cu fertilitate bună pentru culturile agricole. Legat de prezența calcarelor și a marnelor s-au dezvoltat soluri molice, cernisoluri de tipul rendzinelor și pseudorendzinelor, faeziomuri. Primele sunt în câteva areale mici în vestul Podișului Someșan, iar celelalte în arealele foarte largi în Dealurile Târnavei Mici, în dealurile din bazinele văilor Hârtibaci, Visa și Secaș. Sunt utilizate atât pentru pășuni, fânețe, cât și pentru culturi cerealiere, pomicultură; necesită însă îngrășăminte și afânare adâncă.
Solonceacurile, clasa salsodisolurilor, se dezvoltă în areale mici pe argile și marne sărăturoase din aria cutelor diapire. Nu sunt utilizate decât ca pășuni.
Solurile neevoluate sunt reprezentate de aluviosoluri din luncile văilor mari. Dealurile Transilvaniei se remarcă prin existența unor areale cu soluri aflate în diferite grade de degradare pricinuită de eroziune, spălare în suprafață și alunecări care formează erodisolurile - erodosolurile. Acestea sunt întâlnite aproape peste tot, dar mai ales în Câmpia Transilvaniei și în Podișul Târnavelor.
2.3.
Mediul biotic
2.3.1.
Ecosisteme
a.
Harta ecosistemelor Este prezentată în
Anexa nr. 5 . la planul de management
b.
Descrierea ecosistemelor și prezentarea speciilor și tipurilor de habitate specifice În cadrul ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic ecosistemul caracteristic este cel de pajiște de stepă cu specii termofile și xerofile.
2.3.2.
Habitate în baza cărora a fost declarat situl
a.
Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat
b.
Date specifice ale tipului de habitat la nivelul sitului: date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul sitului.
Tabelul nr. 6 Date generale ale tipului de habitat:
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
40A0*
3.
Denumire habitat
Tufărișuri subcontinentale peripanonice
4.
Palaearctic Habitats
318B, 31.8B12, 31.8B14, 31.8B131, 31.8B141, 31.8B322
5.
Habitatele din România - HdR
R3118, R3121, R3122, R3123, R31124, R3125, R3126, R3127
6.
Habitatele Natura 2000
40A0*
7.
Asociații vegetale
Calamagrosteto-Spiraeetum ulmifoliae Resmerita et Cs-Uros 1966; Spiraeetum crenatae Morariu et Ularu 1981; Syringo- Genistetum radiatae Malos 1972; Asplenio-Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959; Cariceto humilis-Sorbetum dacicae Gergely 1962; Corno-Fraxinetum orni Pop et Hodisan 1964; Syringo-Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmerita 1972 după syn.: Syringeto-Fraxinetum orni coryletosum columnae Borza 1958; Prunetum tenellae Soo 1947 typicum după Syn.: Prunetum nanae Borza 1931, Amygdaletum nanae So6 în 1927 și 1959; Prunetum fruticosae Dziubaltowski 1926; Syringo- Carpinetum orientalis Jakucs 1959; Alno incanae-Syringetum josikaeae după Borza, 1965, Rațiu et al. 1984. Evonymo- Prunetum spinosae după Hueck, 1931 Tx. 1952 em. Pass. et Hoffim. 1968.
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Habitatul cuprinde comunități de tufărișuri continentale cu frunze căzătoare, cu afinități submediteraneene și panonice nord-balcanice. Vegetația caracteristică are un pronunțat caracter termofil, xerofil, cu excepția asociației edificată de Syringa josikaea care este mezo-higrofilă. Habitatul se dezvoltă atât pe substrat calcaros cât și pe substrat silicios, îndeosebi la marginea de păduri, formând mozaic de tufărișuri cu pajiști stepice cod 6210 și elemente de silvostepă sau plante din pajiștile panonice rupicole cod 6190.
9.
Specii caracteristice
Spiraea chamaedryfolia, S. crenata, Calamagrostis arundinacea, Rosa pimpinellifolia, Crataegus monogyna, Genista radiata, Euonymus verrucosus, Jasminum fruticans, Amygdalus nana syn. Prunus tenella, Asplenium ruta-muraria, Fraxinus ornus, Dianthus henteri, Daphne blagayana, Cotinus coggyria, Cotoneaster nebrodensis, Sorbus dacica, S. borbasii, Cerasus fruticosa syn.Prunus fruticosa, Syringa josikaea și S. vulgaris., Rosa gallica, Asparagus officinalis, Teucrium chamaedrys, Aster linosyris, Inula ensifolia, Peucedanum cervaria Jurinea mollis.
10.
Arealul tipului de habitat
Periferia estică a Alpilor, Subcarpați, Depresiunea Transilvaniei, periferia sudică a Bazinului Panonic.
11.
Distribuția în Romania
În 16 SCI-uri: din silvostepă până în etajul nemoral al gorunului, mai rar al fagului, în Carpații Occidentali, mai exact Munții Trascău, Munții Vlădeasa, Munții Gilău, Carpații Meridionali, Țara Oașului, Subcarpații Meridionali, Podișul Mehedinți, Defileul Dunării, Piemontul Oltețului, Podișul Transilvaniei și depresiunile intramontane Ciuc, Covasna, Brașov, Podișurile Moldovei de Nord, Podișurile Moldovei Centrale, Podișul Moldovei de Sud, Podișurile Dobrogei de Nord, Podișul Dobrogei de Sud,
Câmpia Banatului, Câmpia Aradului, Câmpia Română, adică Bărăganul Mostiștei, Găvanu- Burdea.
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
Cca. 50 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
6210*
3.
Denumire habitat
Pajiști
xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase Festuco-Brometalia, * situri importante pentru orhidee
4.
Palaearctic Habitats - PalHab
34.3162, 34.322, 34.3162
5.
Habitatele din România
R3406, R3408, R3413
6.
Habitatele Natura 2000
6210*
7.
Asociații vegetale
Rhinantho rumelici-Brometum erecti Sanda et Popescu 1999 syn.: Brometum erecti auct. rom.; Cleistogeno-Festucetum rupicolae după Soo 1930), Zolyomi 1958 corr. Soo 1964; Salvio nutanti-nemorosae-Festucetum rupicolae Zolyomi 1958; Thymo comosi-Caricetum humilis conform Zolyomi 1931, Morariu et Danciu 1974; Brachypodio pinnati-Festucetum rupicolae Ghișa 1962; Carici humilis-Brachypodietum pinnati Soo 1947; Danthonio-Brachypodietum pinnati Soo 1946; Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati Wagner 1941; Festuco rupicolae-Danthonietum provincialis Csiiros et al. 1961; Thymo pannonici-Stipetum stenophyllae Sanda et al. 1998
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Habitatul este format din pajiști calcaroase uscate sau semiuscate din Festuco-Brometea. Include atât vegetația de pajiști stepice sau subcontinentale Festucetalia valesiacae cât și unele pajiști secundare din Brometalia erecti caracteristice regiunilor sub-mediteraneene și atlantice, foarte bogate în specii de orhidee Mesobromion.
9.
Specii caracteristice
Anthyllis vulneraria s.l., Brachypodium pinnatum, Arabis hirsuta, Bromus inermis, Bromus erectus, Campanula glomerata, Centaurea scabiosa, Dianthus carthusianorum, Leontodon hispidus, Medicago falcata, Orchis mascula, Orchis militaris, Orchis morio, Orchis purpurea, Orchis ustulata, Orchis coriophora, Orchis palustris ssp. elegans, Primula veris, Sanguisorba minor, Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Stipa capillata, Veronica prostrata, Cleistogenes serotina, Dichanthium ischaemum, Veronica orchidea, Asperula cynanchica,
Dianthus
armeria,
Potentilla
argentea,
Inula oculus-christi, Tulipa hungarica s.l., Orlaya grandiflora..
10.
Arealul tipului de habitat
Preponderent Central și Est-European
11.
Distribuția în Romania
În 17 SCI-uri: Cheile Nerei-Beușnița, Cheile Turzii, Cheile Vârghișului, Defileul Crișului Negru, Domogled-Valea Cernei, Grădiștea Muncelului Ciclovina, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parcul Natural Apuseni, Platoul Mehedinți, Portile de Fier, Semenic-Cheile Carașului, Sighișoara-Târnava Mare.
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
50.000 ha dar cele cu *, adică importante pentru orhidee, reprezintă cel mult 3000 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
6240*
3.
Denumire habitat
Pajiști stepice subpanonice
4.
Palaearctic Habitats - PalHab
34.751, 34.911, 34.951, 34.752
5.
Habitatele din România - HdR
R3411, R3414, T3415, R3501
6.
Habitatele Natura 2000
6240*
7
Asociații vegetale
Medicagini minimae- Festucetum valesiacae Wagner 1941, Pulsatillo- Festucetum rupicolae Dostal 1933, Soo 1963; Dichantietum ischaemi Krist. 1937, Pop 1977; Agrostio- Festucetum valesiacae Borisavljevic et al. 1955; Thymo pannonici- Chrysopogonetum grylli Doniță et al. 1992; Danthonio-Chrysopogonetum grylli Boșcaiu 1970, 1972; Campanulo lingulatae-Brometum riparii Roman 1974, Sanda et Popescu 1999; Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch 1961; Festuco rupicolae-Caricetum humilis Soo 1930, 1947; Festucetum valesiaco- rupicolae Csuros et Kovacs 1962; Koelerietum macranthae Răvăruț et al. 1976, Popescu et Sanda 1988; Salvio nutantis- Paeonietum tenuifoliae Mititelu 1990.
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Habitatul cuprinde pajiștile xerofile de pe pantele și platourile din vestul Transilvaniei, edificate în cea mai mare parte de speciile Festuca valesiaca și Dichanthium ischaemum. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu pietriș. Aceste pajiști au origine parțial naturală, parțial antropogenică conform Gafta și Owen coord. 2008.
9.
Specii caracteristice
Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum, Festuca rupicola, Stipa capillata, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys, Potentilla arenaria, Artemisia austriaca, Scorzonera austriaca, Astragalus excapus var. transsilvanicus, Oxytropis pilosa, Daphne cneorum, Carex humilis, Astragalus austriacus, Medicago minima, Iris humilis ssp. arenaria, Astragalus onobrychis, Hesperis tristis, Jurinea mollis ssp. transsilvanica, Caragana frutex, Astragalus peterfii, Salvia nutans, Salvia transsilvanica, Chrysopogon gryllus, Danthonia calycina, Carex humilis, Koeleria macrantha, Paeonia tenuifolia.
10.
Arealul tipului de habitat
Regiunea Panonică și vecinătatea ei
11.
Distribuția în Romania
În 13 SCI-uri: Cheile Turzii, Fânațele Clujului-Copârșaie, Fânațele de pe Dealul Corhan-Săbed, situl "Sighișoara-Târnava Mare", situl "Valea Florilor, Căian", situl "Lacul Știucilor, Sic, Puini, Valea Legiilor".
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
200.000 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
6410
3.
Denumire habitat
Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto- argiloase Molinion caeruleae
4.
Palaearctic Habitats - PalHab
34.31- 34.34
5.
Habitatele din România
R3710, R3711
6.
Habitatele Natura 2000
6410
7.
Asociații vegetale
Junco- Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani- Molinietum caeruleae Boșcaiu 1965; Molinio- Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soo 1933; Nardo- Molinietum Gergely 1958.
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Habitatul cuprinde pajiști cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sărace în nutrienți de azot, fosfor. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori un cosit întârziat spre sfârșitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă drenate. Acest habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri: subtipul 37.311 se dezvoltă pe soluri neutro-alcaline până la calcaroase, cu nivel variabil de apă freatică, fiind relativ bogat în specii, Eu-Molinion; solul este uneori mlăștinos și devine uscat în timpul verii; subtipul 37.312 este întâlnit mai mult pe soluri acide specifice pentru Junco- Molinion, fiind pajiști sărace în specii.
9.
Specii caracteristice
Molinia coerulea, Dianthus superbus, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Galium boreale, Ranunculus polyanthemos, Gentiana pneumonanthe, Juncus atratus, Iris sibirica, Stachys officinalis, Selinum carvifolia, Viola persiciflora, Viola palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Potentilla erecta, Carex pallescens, Peucedanum rochelianum.
10.
Arealul tipului de habitat
Eurasiatic
11.
Distribuția în Romania
În 20 SCI-uri. Maramureș, Depresiunea Ciucului, Depresiunea Giurgeu, V. Gurghiului, Țara Bârsei, Depresiunea Făgărașului, Depresiunea Sibiului, Țara Hațegului, Depresiunea Horezu, Munții Semenic, Munții Apuseni, Bazinul Moldoviței, Mt. Ceahlău, Munții Nemirei, Munții Bistriței, jud. Bacău, jud. Iași, jud. Botoșani.
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
10.000 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
6430
3.
Denumire habitat
Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin.
4.
Palaearctic Habitats - PalHab
37.7-37.8
5.
Habitatele din România
R301, R3702, R3703, R3706, R3707, R3708, R3714
6.
Habitatele Natura 2000
6430
7.
Asociații vegetale
Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo- Doronicetum austriaci Horvat 1956, syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946; Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawl. ex Walas 1949, syn.: Cardueto- Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.; Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926, syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943; Telekio-Petasitetum hybridi Morariu 1967, Resmeriță et Rațiu 1974, syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio- Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967; Telekio- Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei T-Uxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo- Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris- Filipenduletum Bal.-Tul. 1978;
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Habitatul cuprinde comunitățile de lizieră de pe malul apelor se caracterizează prin specii de talie înaltă, fiind foarte diversificate în componența floristică și structură. Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri. Subtipul 37.7 cuprinde comunități nitrofile de buruienișuri înalte de pe marginea apelor și de-a lungul lizierei arboretelor. Ele aparțin ordinelor Glecometalia hederaceae și Convuletalia sepium Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion. Subtipul este răspândit în toată țara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii și inferioare. Subtipul 37.8 cuprinde vegetația de talie înaltă de pe malul pârâurilor din văile etajului montan și subalpin aparținând clasei Betulo- Adenostyletea. Subtipul se întâlnește de-a lungul întregului lanț carpatic.
9.
Specii caracteristice
Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Crepis paludosa, Lysimachia punctata, Aconitum lycoctonum, Aconitum napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina.
10.
Arealul tipului de habitat
Eurasiatic montan
11.
Distribuția în Romania
În 65 SCI-uri: Maramureș, Munții Rodna, Bazinul Sucevei, Bazinul Jijiei, Bazinul Bistriței Aurii, Mt. Ceahlău, Munții Călimani, Bazinul Bahluiului, Valea Trotușului, Munții Hășmaș, Munții Gurghiului, V. Nemțișorului, Subcarpații Neamțului, Bazinele Tarcăului și Neamțului, Munții Vrancei, Bazinul Tazlăului, Munții Harghita, Bazinul Râmnicului Sărat, Cheile Tișiței, V. Siretului, Bazinul Șușița, Bazinul Milcovului, Munții Baraolt, Mt. Siriu, Munții Bucegi, Mt. Postăvaru, Munții Piatra Craiului, Munții Gârbovei, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș,
Bazinul superior și mijlociu al Oltului, Munții Cindrel, Munții Sebeșului, Munții Lotru, Bazinul Bistriței de Vâlcea, Munții Parâng, Munții Retezat, Munții Țarcu-Godeanu, Munții Semenic, Valea Mraconiei, Culoarul Timiș-Bega, Munții Plopișului, Munții Apuseni, Depresiunea Gheorgheni, Defileul Mureșului, Depresiunea Ciuc, Munții Baraolt, Podișul Târnavelor.
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
10.000 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
6440
3.
Denumire habitat
Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
4.
Palaearctic Habitats - PalHab
37.23
5.
Habitatele din România
R3712, R3715, R3716
6.
Habitatele Natura 2000
6440
7.
Asociații vegetale
Poetum pratensis Răvăruț et al. 1956; Ranunculo repentis- Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio- Festucetum pratensis Soo 1949; Agrostietum stoloniferae, Ujvarosi 1941 Burduja et al. 1956; Poetum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966; Agrostio Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947; Cirsio cani- Festucetum pratensis Majovsky ex Ruzickova 1975.
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Acest tip de habitat se dezvoltă în condițiile climatice continentale și subcontinentale. Cuprinde pajiștile și fânețele aluviale supuse regimului periodic de inundare.
9.
Specii caracteristice
Poa pratensis, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, Agrostis stolonifera, Poa trivialis ssp. sylvicola, Ranunculus repens, Deschampsia cespitosa, Cirsium canum, Cnidium dubium, Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Clematis integrifolia, Juncus atratus, Lythrum virgatum, Viola pumila, Lathyrus palustris.
10.
Arealul tipului de habitat
Eurasiatic
11.
Distribuția în Romania
În 14 SCI-uri: Bazinul Sucevei, Bazinul Bașeului, Bazinul Jijiei, Valea Bârladului, Podișul Central Moldovenesc, Lunca Prutului, Lunca Siretului, Bazinul Bahluiețului, Câmpia Munteniei, Podișul Mehedinți, Timiș Bega, Munții Plopiș, Defileul Mureșului, Valea Gurghiului, Valea Târnava Mare și Mică, Depresiunea Sibiului, Podișul Secașelor, Valea Oltului, Valea Someșului Mare, Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede.
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
100.000 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
6510
3.
Denumire habitat
Fânețe de joasă altitudine cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis
4.
Palaearctic Habitats - PalHab
38.2
5.
Habitatele din România
R3802
6.
Habitatele Natura 2000
6510
7.
Asociații vegetale
Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer 1925
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Acest tip de habitat cuprinde fânețe bogate în specii, dezvoltate pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparținând alianțelor Arrhenatherion și Brachypodio- Centaureion nemoralis. Aceste pajiști exploatate extensiv prezintă o biodiversitate foarte mare, fiind bogate în plante cu flori, care le dau un aspect viu, colorat. Ele se cosesc abia după înflorirea majorității speciilor, ritmul de cosire fiind o dată sau de două ori pe an. Habitatul are diferite subtipuri, de la umede până la uscate.
9.
Specii caracteristice
Arrhenatherum elatius, Alopecurus pratensis, Trisetum flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus.
10.
Arealul tipului de habitat
Eurasiatic
11.
Distribuția în Romania
În 27 SCI-uri: Habitat cu largă răspândire în etajele colinar și montan, mai ales în Subcarpații Getici, Podișul Getic, Subcarpații Curburii, Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovei, Depresiunea colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest.
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
20.000 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Dintre habitatele identificate pe teren, habitatul 62C0* nu este semnalat în fișa standard, ca fiind prezent pe suprafața ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic.
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
62C0*
3.
Denumire habitat
Stepe ponto-sarmatice
4.
Palaearctic Habitats - PalHab
34.92
5.
Habitatele din România
R3406, R3407, R3409, R3418, R3419, R3420, R3421
6.
Habitatele Natura 2000
62C0*
7.
Asociații vegetale
Carici humilis - Stipetum joannis Pop et Hodișan 1985; Chrysopogono - Caricetum humilis Z6lyomi 1950, 1958; Danthonio - Stipetum stenophyllae Ghișa 1941; Stipetum stenophyllae Soo 1944; Stipetum lessingianae Soo 1927 n.n. 1947; Stipetum pulcherrimae Soo 1942; Astragalo ponticae - Stipetum ucrainicae Dihoru 1969, 1970 Sanda et Popescu 1999; Stipo ucrainicae Festucetum valesiacae Dihoru 1970; Artemisio austriacae - Poetum bulbosae Pop 1970; Cynodonto - Poetum angustifoliae Rapaics 1926, Soo 1957; Koelerio - Artemisietum lerchianae Dihoru 1970; Agropyro - Kochietum prostratae Z6lyomi 1957, 1958; Agropyretum pectiniformis Prodan 1939, Dihoru 1970; Taraxaco serotini - Bothriochloetum ischaemi Burduja et al. 1956, Sârbu et al. 1999; Taraxaco serotini - Festucetum valesiacae Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956, Sârbu et al. 1999; Elytrigietum hispidi Dihoru 1970, Popescu et Sanda 1988.
8.
Descrierea generală a tipului de habitat
Habitatul grupează stepe ale câmpiilor, platourilor și dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice și văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg și Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, Stipa lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata sau K. degeni, Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum. Acest habitat este reprezentat de pajiști xerice, situate pe diverse expoziții ale dealurilor din zonele de stepă și silvostepă.
9.
Specii caracteristice
Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Dichanthium ischaemum, Poa angustifolia, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Koeleria lobata, Thymus zygioides, Stipa ucranica, Agropyron brandzae, A. ponticum, Kochia prostrata, Teucrium polium ssp. capitatum, Crambe tataria, Taraxacum serotinum, Festuca callieri, Pimpinella tragium ssp. lithophila, Satureja coerulea, Dianthus pseudarmeria.
10.
Arealul tipului de habitat
Ponto-Sarmatic
11.
Distribuția în Romania
În 26 SCI-uri: Insulele stepice din Moldova, județul Vaslui, Suceava, Iași și Dobrogea, jud. Constanța și Tulcea.
12.
Suprafața tipului de habitat la nivel național - ha
5.000 ha
13.
Calitatea datelor privind suprafața
Estimarea expertului
Date specifice tipului de habitat la nivelul sitului În urma studiilor efectuate pe teren, nu au fost identificate ca fiind prezente toate tipurile de habitate de interes comunitar semnalate în fișele standard, dintre acestea, în ROSCI0093 - Insulele stepice Șura Mică-Slimnic fiind regăsite doar următoarele tipuri de habitate: • 6240* - Pajiști stepice subpanonice;
• 62C0*- Stepe ponto-sarmatice. Acest tip de habitat nu este menționat în formularul standard ca fiind prezent pe suprafața ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic.
Tabelul nr. 7 Date specifice tipului de habitat la nivelul sitului
Nr
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
6240* Pajiști stepice subpanonice
3.
Distribuția tipului de habitat - hartă
Harta distribuției habitatelor anexa nr. 6
4.
Distribuția tipului de habitat - descriere
Habitatul a fost regăsit în următoarele zone: Dealul Cucului- Sliminc, Dealul Rictoi, Valea Șarba, Dealul Zakel și Dealul Bisericii . Habitatul cuprinde pajiștile xerofile edificate de speciile Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum și Stipa capillata. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice. În asociațiile Medicagini minimae - Festucetum valesiacae Wagner 1941, Dichantietum ischaemi Krist. 1937, Pop 1977; Agrostio - Festucetum valesiacae Borisavljevic et al. 1955; Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch 1961; Festuco
rupicolae - Caricetum humilis Soo 1930, 1947; Festucetum valesiaco - rupicolae Csuros et Kovacs 1962;
5.
Statutul de prezență - spațial
Ocupă un procent de 8,1% din suprafața sitului
6.
Statutul de prezență - management
Naturală
7.
Suprafața tipului de habitat
29,6 ha, circa 8,1% din sit
8.
Suprafața din arie pentru tipul de habitat - raportată la suprafața națională
0.000001%
9.
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai - August 2013
10.
Alte informații privind sursele de informații
Studii teren 2013
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Clasificarea tipului de habitat
EC
2.
Codul unic al tipului de habitat
62C0* Stepe ponto-sarmatice
3.
Distribuția tipului de habitat hartă
Harta distribuției habitatelor anexa nr. 6
4.
Distribuția tipului de habitat - descriere
Acest habitat este reprezentat la nivelul SCI-ului prin fitocenoze ale asociației Elytrigietum hispidi Dihoru 1970 Popescu et Sanda 1988, identificate pe Dealul Zakel și în Valea Sarba. Fitocenozele inventariate sunt bogate in specii stepice cum sunt Astragalus dasyanthus, Crambe tatarica, Jurinea mollis, însă, din păcate, acest habitat este amenintat de managementul deficitar aplicat în aceste pajiști. Dintre speciile caracteristice pentru habitat menționăm: Elymus hispidus, Dichantium ischaemum, Festuca valesiaca, Stipa capillata, Koeleria macrantha.
5.
Statutul de prezență - spațial
Ocupa o suprafață de 0.1% din sit
6.
Statutul de prezență - management
Naturală
7.
Suprafața tipului de habitat
0,5 ha, circa 0,1% din sit
8.
Suprafața din arie pentru tipul de habitat - raportată la suprafața națională
0.00000001%
9.
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai - August 2013
10.
Alte informații privind sursele de informații
Studii teren 2013
2.3.2.1.
Habitate Natura 2000 În situl ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mare - Slimnic, habitatele Natura 2000 citate în Formularul Standard sunt:
a.
6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase de Festuco- Brometalia* situri importante pentru orhidee Habitatul este format din pajiști calcaroase uscate sau semiuscate din Festuco-Brometea. Include atât vegetația de pajiști stepice sau subcontinentale Festucetalia valesiacae cât și unele pajiști secundare din Brometalia erecti caracteristice regiunilor sub-mediteraneene și atlantice, foarte bogate în specii de orhidee, Mesobromion. Acest tip de habitat cu * nu a fost regăsit în sit.
b.
6240* Pajiști stepice subpanonice Acest tip de habitat cuprinde pajiști stepice dominate de graminee cespitoase caracteristice alianței Festucion valesiacae. Optimul dezvoltarii conunităților vegetale presupune soluri sărace în nutrienți și un regim de folosință extensiv.
Pajiștile stepice identificate în cadrul acestui sit sunt utilizate în prezent ca pășuni de ovine și bovine, majoritatea fiind exploatate intensiv sau sunt abandonate. Modul de folosință inadecvat datorat suprapășunat, necurățarea pășunilor, abandonul practicilor agricole tradiționale corelat cu morfologia reliefului a condus la degradarea acestor pajiști, suprafețe întinse fiind invadate de buruieni și de specii arbustive. În condiții optime, acest tip de habitat găzduiește specii indicatoare pentru soluri uscate, sărace în nutrienți.
Asociațiile vegetale în baza cărora a fost descris habitatul 6240* la nivelul SCI-ului „Insulele stepice Sura Mica - Slimnic” sunt: Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevic et al. 1955, Dichantietum ischaemi Krist. 1937, Pop 1977, Festucetum valesiaco-rupicolae Csiiros et Kovacs 1962, Festuco rupicolae-Caricetum humilis Soo 1930, 1947, Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch 1961. Fitocenozele încadrate acestor asociații au fost regăsite in următoarele zone: Șura Mare, Dealul Cucului-Sliminic, Dealul Ritoi, Valea Sarba, Dealul Zakel și Dealul Bisericii.
Dintre speciile caracteristice pentru habitatul 6240* au fost regăsite în acest sit: Festuca valesiaca. Festuca rupicola, Dichanthium ischaeum, Stipa capillata, Teucrium chamaedrys, Carex humilis, Astragalus austriacus, A. onobrychys, Alyssum alyssoides, Medicago minima, Potentilla arenaria. 45% dintre speciile identificate ca fiind caracteristice pentru habitat sunt calificate fie ca rezistente la pășunat, Festuca valesiaca, F. rupicola, Dichanthium ischaeum, Teucrium chamaedrys, fie ca indicatoare pentru pajiști intens folosite Alyssum alyssoides, Medicago minima, Dichanthium ischaeum.
c.
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase de Molinion caeruleae Habitatul cuprinde pajiști cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sărace în nutrienți azot, fosfor. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori un cosit întârziat spre sfârșitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă drenate. Habitatul nu a fost regăsit în sit.
d.
6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii Acest tip de habitat se dezvoltă în condițiile climatice continentale și subcontinentale. Cuprinde pajiștile si fânețele aluviale supuse regimului periodic de inundare. Habitatul nu a fost regăsit în sit.
e.
6510 Fânețe de joasă altitudine cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis Acest tip de habitat cuprinde fânețe bogate în specii, dezvoltate pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparținând alianțelor Arrhenatherion și Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajiști exploatate extensiv prezintă o biodiversitate foarte mare, fiind bogate în plante cu flori, care le dau un aspect viu, colorat. Habitatul nu a fost regăsit în sit.
f.
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin. Habitatul cuprinde comunitățile de lizieră de pe malul apelor se caracterizează prin specii de talie înaltă, fiind foarte diversificate în componența floristică și structură. Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri. Subtipul 37.7 cuprinde comunități nitrofile de buruienișuri înalte de pe marginea apelor și de-a lungul lizierei arboretelor. Ele aparțin speciilor Glecometalia hederaceae și Convuletalia sepium, Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion. Subtipul este răspândit în toată țara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii și inferioare. Subtipul 37.8 cuprinde vegetația de talie înaltă de pe malul pârâurilor din văile etajului montan și subalpin aparținând clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâlnește de-a lungul întregului lanț carpatic. Acest tip de habitat nu a fost regăsit în sit.
g.
62C0* Stepe ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu este semnalat, în fișa standard, ca fiind prezent pe suprafața ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, însă a fost semnalat în cadrul sitului. Este reprezentat la nivelul SCI-ului prin fitocenoze ale asociației Elytrigietum hispidi Dihoru 1970, Popescu et Sanda 1988, identificate pe Dealul Zakel și în Valea Șarba. Fitocenozele inventariate sunt bogate în specii stepice de Astragalus dasyanthus, Crambe tatarica, Jurinea mollis, însă, din păcate, acest habitat este amenintat de managementul deficitar aplicat în aceste pajiști abandonul practicilor agricole tradiționale, invazia speciilor lemnoase. Dintre speciile caracteristice pentru habitat menționăm: Elymus hispidus, Dichantium ischaemum, Festuca valesiaca, Stipa capillata, Crambe tataria, Koeleria macrantha.
2.3.2.2.
Habitate după clasificarea națională În situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, s-au efectuat cercetări în teren în vederea identificării următoarelor habitate conform clasificării naționale: Tabelul nr. 8 Habitate după clasificarea națională
Corespondent Natura 2000
Habitat clasificare națională
6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros -Festuco Brometalia
R3406, R3408, R3413 Habitatul cu * nu a fost identificat în sit.
6240* Pajiști stepice subpanonice
R3411, R3414, T3415, R3501
Habitat identificat în sit.
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase -Molinion caeruleae
R3710, R3711
Nu a fost identificat în sit.
6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii
R3712, R3715, R3716
Nu a fost identificat în sit.
6510 Pajiști de altitudine joasă
Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis
R3802
Nu a fost identificat în sit.
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin
R301, R3702, R3703, R3706, R3707, R3708, R3714. Nu a fost identificat în sit.
40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice
R3118, R3121, R3122, R3123, R31124, R3125, R3126, R3127. Nu a fost identificat în sit.
62C0* Stepe ponto-sarmatice
R3406, R3407, R3409, R3418, R3419, R3420, R3421. Habitat identificat în sit.
2.3.2.3.
Hărțile de distribuție a tipurilor de habitate Harta distribuției tipurilor de habitate este furnizată pentru toate tipurile de habitate pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversității. S-au realizat hărți care cuprind tipurile de habitate de interes comunitar listate în Formularul standard, și alte tipuri de habitate de interes comunitar/prioritar. Pentru fiecare tip de habitat, distribuția este întodeauna reprezentată ca poligon.
Pentru fiecare tip de habitat este indicat și procentul de acoperire în cadrul poligonului ca fiind de 100% deoarece cu ocazia studiilor de teren din anul 2013 a fost posibilă identificarea și cartarea habitatelor din sit la o scară de 1: 10000.
Habitatele și suprafețele ocupate de acestea în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic sunt: Tabelul nr. 9 Suprafețele ocupate de habitate în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic
Habitat
Suprafața - mp
Suprafața - ha
Procent în sit - %
6240*
296000
29,6
8,1
62C0*
5000
0,5
0,1
Tabelul nr. 10 Descrierea parametrilor tipurilor de habitate întâlnite în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic
Cod
Parametru
Descriere
A.1.
Localizarea tipului de habitat sau a grupului de tipuri de habitate - geometrie
Fisiere Geodatabase cu localizarea tipurilor de habitate. Vezi harta tipurilor de habitate din Anexa nr. 6
A.2
Clasificarea tipurilor de habitate
EC
A.3
Codul tipului de habitat 1
6240*
A.4
Procent tip de habitat 1
8,1%
A.5.
Codul tipului de habitat 2
62C0*
A.6.
Procent tip de habitat 2
0,1%
A.7.
Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv
Evaluarea expertului
A.8.
Confidențialitate
Informații publice
2.3.3.
Specii de floră și faună pentru care a fost declarat situl
A.
Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferente de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată
B.
Date specifice speciei la nivelul sitului: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.
2.3.3.1.
Plante superioare Tabelul nr. 11 Date generale ale speciei
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
4091
2
Denumirea științifică
Crambe tataria
3
Denumirea populară
Târtan, Hodolean, Varză tătărească
4
Statutul de conservare în România
Vulnerabil
5
Descrierea speciei
Planta este ierboasă, perenă, de talie mare. Rădăcina este foarte lungă, până la 120 cm, groasă ca brațul, neagră- brună, la interior albă, cărnoasă, dulce, cu colet multicapitat.
Tulpina este înaltă, de 60- 90 chiar 100 cm, colțuroasă, groasă până la 5 cm, păroasă și rigid ramificată, formând o coroană extinsă, globuloasă.
Frunzele sunt divizate în mai mulți lobi, înguști, alungiți, cu margini ondulate și cu dinți mari, alungiți. Frunzele bazale sunt foarte mari, lung pețiolate, rombice, de 2-3 ori penat sectate, păroase sau glabrescente, prezintă lacinii mari, lanceolate sau ovate. Frunzele tulpinale sunt scurt pețiolate, penat lobate, cele superioare bracteante, simple, liniar lanceolate.
Faptul că este rudă cu varza este trădat de florile relativ mici, cu patru petale fiind câteva mii în fiecare inflorescență și de aroma specifică a frunzelor. Întreaga plantă este comestibilă.
Inflorescența este foarte mare, compusă din numeroase raceme
dense,
umbeliforme
care
se
prelungesc
după înflorire. Pedicelii floriferi sunt de 6-10 mm lungime.
Sepalele sunt ovat lanceolate, rotunjite la vârf, alb marginate, lungi de cca 3-3,5 mm. Petalele sunt albe, alungit ovate, brusc îngustate în unguiculă scurtă, și au lungimea de 5-6 mm și lățimea de 3 mm. Staminele sunt lungi de 2,5-3 mm deasupra mijlocului prezintă un dinte. Glandele nectarifere sunt în număr de 4, două de formă semilunară, înconjoară staminele scurte, celelalte două sunt așezate la baza perechilor de stamine lungi. Fructul este o siliculă articulată, lungă de cca. 5-7 mm. Sămânța este globuloasă, cu diametrul de cca. 3,5 mm.
6
Perioade critice
Perioada de înflorire: lunile aprilie - mai.
7
Cerințe de habitat
Specia este caracteristică pajiștilor aride și semiaride de stepă și silvostepă, însăși ecologia ei arătând că este o specialistă a spațiilor deschise.
8
Arealul speciei
Ponto-panonic, din Panonia până în stepele din nordul Mării Negre.
9
Distribuția în România
Cluj -Fânațele Clujului, Chiochiș, Chețani, Zău de Câmpie, Iași - Iași, Breazu, Mîrzești, Laega, Epureni, Valea lui David, Rădeni, Păuleni, Vânatori, Vlădeni, Rediu- Tătari, Horlești, Belcești, Spinoasa, Suceava- Fânețele Ponoare de la Bosanci, Dealul Frumoasa, Botoșani -Leorda, și Sibiu - Insulele stepice din Șura Mică -Slimnic.
10
Populația națională
Mii de exemplare
11
Calitatea datelor privind populația națională
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
4097
2
Denumirea științifică
Iris aphylla ssp.hungarica
3
Denumirea populară
Stânjenel, iris
4
Statutul de conservare în România
Vulnerabil
5
Descrierea speciei
Plantă erbacee, perenă, cu un rizom lung, de 18-22 mm diametru. Tulpina subțire este înaltă de 20-30 cm. Frunzele sunt de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, începând de la mijloc lent îngustate, acuminate, late de 2-3 cm, după înflorire alungite, cu 5-6 nervuri mai mult sau mai puțin evidente. Florile închis violacee, până la aproape purpurii, cu tepale interne și externe uniform colorate și spatul complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervură mediană, cu peri pluricelulari. Foliolele spatului umflate, pe margini îngust membranoase, adesea violet nuanțate îndeosebi pe margini și spre vârf, lungi de 5 mm și late de 18-22 mm. Fructul este bruniu, alungit cilindric, obtuz 3-muchiat, lung de 3-4,5 cm și de 13-16-24 mm în diametru. Semințele sunt ruginii, alungit ovoidale, lungi de 4-5 mm, la ambele capete sau de obicei numai la vârf, scurt rostrate pe fată, zbârcite și alveolate.
6
Perioade critice
Perioada de înflorire este mai-iunie și adesea și a doua oară în luna august.
7
Cerințe de habitat
Există trei habitate distincte, cu condiții ecologice relativ asemănătoare deși îndepărtate ca locație, în care găsim populații mari de stânjenel de stepă. Este vorba despre pajiștile stepice subpanonice cod 6240, pajiști uscate pe substrat calcaros cod 6210 și pajiștile panonice de stâncării cod 6910. Deasemenea se pot afla frecvent în masivele calcaroase sau conglomeratic calcaroase de altitudine mai redusă din munți, până la 1500 m. Populații izolate se află și în pajiștile stepice ponto-sarmatice codul 62C0* din Moldova, mai ales la marginea și în poienile pădurilor din silvostepă unde pajiștile respective sunt mai bine păstrate.
8
Arealul speciei
Central-Est-European-Continental
9
Distribuția în România
Pajiștile stepice din Transilvania, în măsura în care nu sunt degradate prin suprapășunat - Cluj în Rezervația Naturală Cheile Turzii, Rezervația Naturală Fânațele Clujului, Gherla, Boju, Cojocna, Mureș pe Valea Sălardului, Rezervația Zău de Câmpie, fânețele de pe Dealul Corhan- Sabed, Harghita în Odorheiul Secuiesc, Braduț, Merești, Covasna în Rușeni, Brașov pe Dealul Stejerișul Mare, Muntele Tâmpa, Racoșu de Jos, Sibiu pe Dealul Zackel, Dumbrăveni, Gușterița, Mediaș, Merghindeal, Podu Olt, Roșia, Insulele stepice Șura Mică- Slimnic, Tălmaciu, Târnava și Târnavioara, Alba pe Valea Feneșului, Rîmetea, Poiana Aiudului, Scărișoara Nouă, Ciumești, Foieni, Bihor în Rezervația Defileul Crișul Repede, Dealul Măgurii, Bratca, Satu Mare în Foieni, Arad în Hălmagiu, Hălmăgel, Dealul Tăuroi și Gorgana.
10
Populația națională
Mii de exemplare
11
Calitatea datelor privind populația națională
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
4067
2
Denumirea științifică
Echium russicum
3
Denumirea populară
Capul șarpelui
4
Statutul de conservare în România
Vulnerabilă
5
Descrierea speciei
Plantă erbacee bianuală, erectă, rigidă, hispidă, neramificată, cu tulpina înaltă de 30-90 cm, cilindrică, acoperită cu peri setiformi albi, rigizi, la baza tuberculați și cu peri scurți si moi. În pământ prezintă un rizom lemons subțire, care nu pătrunde la mare adâncime, specia fiind rezistentă la seceta. Frunzele bazale liniar lanceolate formează o rozetă. Frunzele tulpinale inferioare liniar lanceolate, atenuate în pețiol scurt, sunt lungi de 7-I0 cm și late de 5-I0 cm, iar cele tulpinale superioare au aceeași forma fiind însă descrescente. Inflorescența este cilindrică, lungă de 25-30 cm. Florile scurt pedicelate sunt roșii închis. Laciniile caliciului liniar lanceolate, acuminate sunt acoperite cu peri lungi și setiformi. Corola este tubuloasă, slab infundibuliforma, lungă de I2-I7 mm, ușor curbată și bilabiată, cu 5 lobi aproape egali. Tubul corolei este de 2 ori sau și mai lung decât caliciul, iar staminele cu filamente glabre și roșietice, mult ieșite din corola. Stilul este lung, pubescent, de asemenea mult exert, cu stigmat subcapitat. Fructul este reprezentat de 4 nucule cu pericarpul pronunțat zgrăbunțos
6
Perioade critice
Înflorește în lunile mai-iunie.
7
Cerințe de habitat
Specia xeromezofită, subtermofilă este caracteristică pentru pajiștile de stepă și silvostepă uscate și semiuscate, fiind un foarte bun indicator al stării de conservare a acestora.
8
Arealul speciei
Ponto-panonic
9
Distribuția în România
Alba în Mirăslau-pădurea cu stejar pufos, Bacău în Onești, Buzău în Bisoca, Berca, Brașov pe Muntele Tâmpa,Cluj în Fânețele Clujului, Suatu, Cheile Turzii, Gherla, Valea Florilor, Constanța în Pădurea Esechioi, Dumbrăveni, Basarabi, Hagieni, Dobromir, Galați la Hanul Conachi, Roscani, Tulucesti, Pădurea Mogos-Matele, Pădurea Pogănești, Giurgiu în Comana, Iași în Miroslava, Mârzești, Mehedinți la Porțile de Fier, Mureș în Zău de Câmpie, Prahova la Gura Vadului, Sibiu în Insulele stepice Șura Mică-Slimnic, Blăjel-Movilele de la Păucea, Suceava la Moara Nica, Fânațele Ponoare, Tulcea în Delta Dunării,
Munții
Măcinului,
Greci,
Luncavița,
Telița, Teche, Platoul Babagad și Vaslui .
10
Populația națională
Mii de exemplare
11
Calitatea datelor privind populația națională
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
4068
2
Denumirea științifică
Adenofora lilifolia
3
Denumirea populară
Clopulețe
4
Statutul de conservare în România
Vulnerabilă
5
Descrierea speciei
Plantă perenă, cu rădăcina groasă, pivotantă, adeseori napiformă. Tulpina erectă este înaltă de 30-50-100 cm, simplă sau ramificată, cilindrică, brăzdată în lung, adeseori glabră, bogat foliată. Frunzele alterne, rar verticilate, glabre, sunt slab lucioase pe margini și au nervuri slab păroase, cu peri mărunți foarte fini, pe dos fiind reticulat nervate, mai palide. Frunzele bazale , care adesea lipsesc pe timpul înfloririi, sunt lung pețiolate, cu lamina rotund cordată, dur serată. Frunzele tulpinale inferioare sunt alungite, eliptice, sau uneori liniar lanceolate, dur serate, atenuate până la bază. Frunzele superioare sunt asemănatoare cu cele bazale , accentuat decrescente, cu baza îngustată, sesile. Florile scurt pedicelate, pendule cu pediceli subțiri sunt organizate într-o inflorescență paniculată. Caliciul este format din 5 lacinii mici, triunghiular lanceolate, cu marginea serată sau întreagă , cu mult mai scurte decât corola. Corola este lat-campanulata, 5-divizată, cu lobii scurți și lațiți, liliachie, de 12-18-20 mm lungime. Caracteristic acestei specii este stilul lung, exert, cu baza înconjurată de un disc nectarifer, tubulos sau cilindric. Fructul este o capsulă piriformă, de 8-12 mm lungime,
prezentând
pe
suprafața
sa
nervațiuni
proeminente. Semințele sunt aplatizate, ruginii de 2-2,5 mm lungime.
6
Perioade critice
Perioada de înflorire lunile mai-iunie
7
Cerințe de habitat
Este o specie de pajiști cu un regim echilibrat al umidității, din etajul colinar înalt până în cel montan superior, în etajul molidului. Este caracteristic faptul că mai întotdeauna se întâlnește în populații mici, de doar câțiva indivizi.
8
Arealul speciei
Eurasiatic-Continental
9
Distribuția în România
Cluj în Făget, Dealul Feleacului, Valea Morii, Fânațele Clujului, Cojocna, Turda, Maramureș în Foeni, Bistrița Năsăud în Nimigea, Băgău, Buza, Mureș în Gurghiu, Joseni, Remetea, Băile Homorod, Vlahița, Lueta-Nădaș, Suceava în Bosanci, Botișanița, Calafindești, Caraș Severin în Lugoj, Valea Lungă, Brașov în Brașov, Prejmer,Vâlcele, Dumbrava Vadului, Sibiu în Cisnădioara, Valea Sebeșului, Poplaca.
10
Populația națională
Mii de exemplare
11
Calitatea datelor privind populația națională
Estimarea expertului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
1617
2
Denumirea științifică
Angelica palustris
3
Denumirea populară
Angelica de baltă
4
Statutul de conservare în România
Vulnerabilă
5
Descrierea speciei
Planta din familia umbeliferelor, cu flori albe, este înrudită și are aspectul caracteristic unor plante cultivate cu care suntem obisnuiți ca țelina, morcovul, pătrunjelul. Planta ierboasă prezintă un rizom gros, cilindric, brun, ușor inelat.
Tulpina este înaltă de 50-125 cm, erectă, fistuloasă, puternic costată, cu coastele ușor aripate, ramificată în partea superioară. Frunzele sunt 2-3-4 penat sectate, cele bazale și tulpinale inferioare, lung pețiolate, cu vagina alungită, amplexicaulă, foarte puțin umflată. Frunzele tulpinale mijlocii sunt uneori trifoliate, cele superioare fiind mici, cu lamina trisectata sau redusă numai la vagină. Umbelele au 15-30 radii inegale și au flori numeroase, lung pedicelate, albe. Involucrul poate lipsi sau este reprezentat prin 1-3 foliole lanceolate, iar involucele au foliole numeroase. Fructele sunt lung pedicelate, mici, elipsoidale și au lungimea de cca. 4,5 mm și lățimea de 3 mm.
6
Perioade critice
7
Cerințe de habitat
Specia higrofilă populează mlaștinile din luncile râurilor, habitatul 7230, dar deși acest tip de habitat este foarte extins, planta este deosebit de rară, cu un areal în continuă restrângere.
8
Arealul speciei
Eurasiatic. La nivel European a fost identificată în habitatele specifice din Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Rusia.
9
Distribuția în România
Moldova, la Bacău în Rezervația naturală "Munții Nemira", la " Apa Roșie" - alt. 550-1648 m, Botoșani în Rezervația naturală "Turbăria Lozna-Dersca"- alt 300 m și Neamț în Dragomirești, în prezent populațiile din Bacău și Neamț nu au mai fost regăsite, fiind sigure doar cele din Botoșani. În Transilvania populațiile din Depresiunea Făgarașului și Depresiunea Ciucului la Toplița, Ciceu, Sânsimion, asociate unor turbării, sunt foarte mici. În județul Sibiu specia este menționată în zona orașului Agnita, Rora Bârghișului, Rora Coveșului, Arpașu de Jos, Coveș, Șura Mare și Ruja.
10
Populația națională
Sute de exemplare
11
Calitatea datelor privind populația națională
Estimarea expertului
Tabelul nr. 12 Date specifice speciei la nivelul sitului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Specia
Crambe tataria
2.
Informații specifice speciei
Specia este caracteristică pajiștilor aride și semiaride de stepă și silvostepă. Existența unor populații mari arată întodeauna o stare bună de conservare a pajiștilor, specia nerezistând la degradarea acestora prin suprapășunat. Este caracteristică habitatelor de pajiști stepice subpanonice codul 6240, pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase codul 6210, pajiști stepice panonice pe loess codul 6250, stepe ponto-sarmatice codul 62C0.
Rezultatele obținute în urma derulării studiului privind prezența/absența speciei de interes comunitar, precum și valorile indicilor populaționali, efectiv și stare fenologică pentru Crambe tataria, realizează doar o radiografie a unei situații existente la ora actuală, fără a oferi informații privind dinamica efectivului populațiilor de-a lungul timpului. De fapt, s-a stabilit nivelul de bază față de care se vor raporta toate rezultatele acțiunilor viitoare de monitorizare. Starea de conservare a celor două specii țintă se va putea evalua doar după cel puțin 3-5 monitorizări periodice succesive.
3.
Harta distribuției
Vezi Anexa nr.9
4.
Distribuția speciei - interpretare
Populația de Crambe tataria, ca urmare a numărului relativ mare de indivizi fertili, precum și numărului de indivizi juvenili, adică cu vârsta de sub 1 an poate fi considerată ca aflându-se într-o stare favorabilă pentru conservarea speciei în arealul SCI Insulele stepice Șura Mică-Slimnic, dar necesită implementarea, pe viitor, a unor măsuri de management adecvate. Specia a fost identificată în Rezervația Dealul Zackel și pe Dealul Rictoi din zona Slimnic.
5.
Statutul de prezență - temporal
Rezident
6.
Statutul de prezență - spațial
Izolată. Specia apare localizata doar în două insule din sit.
7.
Statutul de prezență - management
Nativă
8.
Abundență
Medie
9.
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai- Iulie 2013
10.
Alte informații privind sursele de informații
- din literatură
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Specia
Echium russicum
2
Informații specifice speciei
Având în vedere preferințele ecologice ale speciei Echium russicum, zonele care oferă oferă condiții propice dezvoltării acesteia sunt reprezentate de pajiști xerice și/sau xero-mezofile, din alianțele Festucion valesiacae habitatul 6240 și Cirsio-Brachypodion habitatul 6210. De asemenea, prezența speciei de interes comunitar este corelată și cu o intensitate mică a acțiunii factorilor antropozoogeni, modul de folosință al terenului, fertilizare etc.. În anul 2013 specia nu a mai fost regăsită în sit, dar dispariția ei este de dată recentă, existând material de herbar la Muzeul de Istorie Naturală Sibiu. Dat fiind faptul că dispariția ei din sit este de dată recentă, printr-un management adecvat există posibilitatea ca specia să reapară în viitor.
7
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai - Iulie 2013
8
Alte informații privind sursele de informații
- din literatură
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Specia
Iris aphilla ssp.hungarica
2.
Informații specifice speciei
Specie bianuală, ponto-panonică, xerofilă și termofilă, caracteristică pajiștilor din alianța Festucion rupicolae habitatele 6240 și 6210. De asemenea, prezența speciei de interes comunitar este corelată și cu o intensitate mică a acțiunii factorilor antropozoogeni, și anume modul de folosință al terenului și fertilizare.
3.
Distribuția speciei - harta distribuției
Harta distribuției din Anexa 10
4.
Distribuția speciei - interpretare
În urma observațiilor efectuate pe teren, au fost identificate un număr de 12 pâlcuri cu un total de 249 indivizi de Iris aphylla ssp. hungarica, toți indivizii fiind identificați în insula de pe Valea Șarbă. În acest caz, starea de conservare neadecvată a speciei Iris aphylla ssp. hungarica, având în vedere efectivul redus al populație din SCI Insulele stepice Șura Mică - Slimnic s-ar putea datora tocmai lipsei intervenției antropice ceea ce a dus la instalarea și extinderea altor specii, cum sunt cele de tufișuri, arbuști, precum și a unor specii invazive ierboase care au dus la modificarea ecosistemul ierbos și apariția altor tipuri de asociații vegetale.
5.
Statutul de prezență - temporal
Rezident
6.
Statutul de prezență - spațial
Izolată
7.
Statutul de prezență - management
Nativă
8.
Abundență
Relativ scăzută
9.
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai - Iulie 2013
10.
Alte informații privind sursele de informații
Din literatură
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Specia
Adenophora lilifolia
2.
Informații specifice speciei
Specie perenă eurasiatic-continentală, eurihidră și termofilă, caracteristică pajiștilor clasa Molinio- Arrhenatheretea habitatele 6410 și 6440.
3.
Distribuția speciei - harta distribuției
-
4.
Distribuția speciei - interpretare
Specia nu a fost regăsită în ROSCI0093
5.
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai - Iulie 2013
6.
Alte informații privind sursele de informații
- din literatură de specialitate
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Specia
Angelica palustris
2.
Informații specifice speciei
Specie bianuală-perenă eurasiatic-continentală, higrofilă, caracteristică alianței Alnion glutinosae, habitat 91E0
3.
Distribuția speciei - harta distribuției
-
4.
Distribuția speciei - interpretare
Specia nu a fost regăsită în ROSCI0093
5.
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai - Iulie 2013
6.
Alte informații privind sursele de informații
- din literatură de specialitate
2.3.3.2.
Nevertebrate Tabelul nr. 13 Date generale ale speciei
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
4043
2
Denumirea științifică
Pseudophilotes bavius
3
Denumirea populară
Albăstrel transilvan
4
Statutul de conservare în România
Subspecia Pseudophilotes bavius hungarica, Dioszeghy, 1913 este considerată critic periclitată conform Tatole et al, 2009.
5
Descrierea speciei
Specie de fluture diurn cu anvergura aripilor în jur de 22 mm. Partea dorsală a aripilor are o culoare albastră, cu irizații metalice mai pronunțate la mascul și mai puțin intense la femelă, unde culoarea este mai închisă. Tot dorsal, aripile posterioare prezintă un șir de pete portocalii, mult mai bine evidențiate la femelă decât la mascul. Partea ventrală a aripilor posterioare prezintă un brâu complet de pete portocalii, la ambele sexe.
6
Perioade critice
7
Cerințe de habitat
Habitatul specific este reprezentat de pajiști cu caracter stepic, acolo unde există planta gazdă, Salvia nutans, Rakosy 2008. Pe această plantă femela depune ouăle, în verticilele glomerului de inflorescență în formare, atunci când aceasta se află la nivelul solului sau în vârful unei tulpini scurte, Rakosy 2008. După 7-12 zile larva eclozează, fiind inițial gălbuie cu cap negru, iar după prima năpârlire apare desenul specific licenidelor Rakosy 2008. Larva se hrănește cu petalele florilor, iar după 25-30 de zile se transformă în crisalidă, la nivelul solului, formă în care trece perioada de iarnă Rakosy 2008.
Baza trofică a adulților este reprezentată de următoarele specii de plante: Veronica prostata, Fragaria viridis, Thymus marchallianus și Euphorbia seguieriana după Crișan et al. 2011. Vegetația arbustivă, dominată de Robinia pseudacacia, împreună cu speciile autohtone Crataegus monogyna, Prunus spinosa și Rosa canina pot forma bariere pe care, datorită duratei scurte de viață și a distanței mici de zbor, indivizii nu le pot depăși.
8
Arealul speciei
Se cunosc cinci subspecii cu areal disjunct, cu populații insulare. Astfel, subspecia Pseudophilotes bavius fatima este răspândită în afara Europei, în Maroc și Algeria, subspecia nominală în munții Ural și Caucaz, subspecia Pseudophilotes bavius macedonica în Macedonia, subspecia Pseudophilotes bavius egea în Turcia, Bulgaria și Dobrogea, și subspecia Pseudophilotes bavius hungarica, Dioszeghy, 1913, în Transilvania Rakosy 2008.
9
Distribuția în România
În România specia este reprezentată de două subspecii, cu areal disjunct. Subspecia Pseudophilotes bavius hungarica este prezentă în Transilvania, fiind endemică pentru această zonă, iar subspecia Pseudophilotes bavius egea este prezentă în Dobrogea.
10
Populația națională
Necunoscută
11
Calitatea datelor
Estimarea expertului
Tabelul nr. 14 Date specifice speciei la nivelul sitului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1.
Cod specie
4043
2.
Specia
Pseudophilotes bavius
3.
Informații specifice speciei
Habitatul specific este reprezentat de pajiști cu caracter stepic, acolo unde există planta gazdă, Salvia nutans.
Perimetrele cu planta gazdă de pe dealul Ritoi, Mesteacănu, Zackel și insula 3 de pe valea Șarba conțin planta gazdă într-o densitate suficientă pentru a susține o populație de Pseudophilotes bavius, dar starea în care se află aceste habitate este diferită.
Specia se caracterizează prin efective populaționale deosebit de oscilante, fiind înregistrate efective mari timp de 3-4 ani, iar apoi efective foarte reduse un an sau mai mulți ani, uneori chiar absență completă, pe fondul unor factori climatici și biologici după Rakosy 2008.
Având în vedere perioada scurtă de zbor și ținând seama că în perioada investigațiilor în teren nu s-a identificat specia în faza de adult, nu se poate confirma prezența speciei pe teritoriul ROSCI0093.
4.
Distribuția speciei - interpretare
Specia nu a fost găsită în sit
5.
Statutul de prezență - temporal
Incertă
6.
Perioada de colectare a datelor din teren
Mai - Iulie 2013
7.
Alte informații privind sursele de informații
Date din literatură
2.3.3.3.
Herpetofaună Tabelul nr. 15 Date generale ale speciei Emys orbicularis
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
1220
2
Denumirea științifică
Emys orbicularis
3
Denumirea populară
Țestoasa de lac
4
Statutul de conservare în România
Aproape amenințată,Vulnerabilă în concordanță cu Cartea Roșie a Vertebratelor din România
5
Descrierea speciei
În România, la subspecia Emys orbicularis orbicularis, lungimea carapacei, variază între 142-163mm la masculi și între 146-171mm la femele Fuhn, 1960. Coloritul de fond este în general maro închis, sau negru uneori cu tentă roșcată, iar pe aceste fond sunt prezente puncte sau striații galbene. Dimorfismul sexual este manifest. Masculii au carapacea și mai ales plastronul mai îngust; de asemenea, la masculi, plastronul este concav ajutând la acuplare. Privit de sus, la masculi există o diferență considerabilă între marginea posterioară a plastronului și marginea posterioară a carapacei, acest aspect facilitând curbarea cozii în timpul acuplării. Baza cozii masculului este mai groasă, fiindcă aici se află organul copulator, iar deschizătura cloacală la masculi este mai aproape de vârful cozii. Culoarea irisului masculilor, poate varia între alb, galben și roșu brun, în timp ce irisul femelelor este în general gălbui. Trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare. Preferă însă corpurile de apă stagnantă, pentru ca au o mai mare stabilitate termică.
6
Perioade critice
Perioada de hibernare - intervalul noiembrie-martie.
7
Cerințe de habitat
Trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare. Preferă însă corpurile de apă stagnantă, pentru ca au o mai mare stabilitate termică; în apele curgătoare însă, locomoția prin înot presupune un consum mai mare de energie. Este foarte importanță existența zonelor umede cu vegetație palustră, stuful fiind un element important al habitatului speciei. Este de asemenea importantă existența zonelor cu stuf căzut la pământ și / sau cu vegetație natantă care oferă țestoaselor loc de însorire. Foarte important pentru această specie este alternanța ochiurilor de apă de mică adâncime, în care termoreglarea se realizează mai eficient, cu ape mai adânci în care teștoasele se pot retrage în caz de pericol și în care se hrănesc. Fiind o specie poikilotermă și exotermă, termoreglarea este o parte extrem de importantă a ciclului diurn de activitate. Optimul temperaturii corporale este în jurul a 25°C, dar variază în funcție de perioada din zi și din an între 18-31°C. Temperatura optimă este atinsă prin „sorire” care are loc în locuri ferite, situate deasupra nivelului apei din corpurile de apă, sau maluri.
8
Arealul speciei
Cuprinde Europa Sudică și Centrală, vestul Asiei și nordul Africii.
9
Distribuția în România
Câmpia de Vest, de Sud, Câmpia Moldovei, și arcul intracarpatic
10
Populația națională
Efectivul național al populației este necunoscut; probabil în jurul a câteva mii de indivizi.
11
Calitatea datelor privind populația națională
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.
Tabelul nr. 16 Date generale ale speciei Bombina variegata
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie -
1193
2
Denumirea științifică
Bombina variegata
3
Denumirea populară
Izvoraș cu burtă galbenă, buhai de baltă cu burtă galbenă
4
Statutul de conservare în România
Aproape amenințată în concordanță cu Cartea Roșie a Vertebratelor din România.
5
Descrierea speciei
Broască de talie mică, circa 34-43 mm. Dimorfismul sexual este prezent. Astfel, la masculi, în perioada de reproducere, apar calozități „nupțiale” de natură cornoasă și culoare neagră pe partea internă a degetelor 2 și 3 ale membrelor anterioare, precum și două „pernițe” negre pe antebraț și la baza primului deget. De asemenea, astfel de calozități apar și pe penultima falangă a degetelor 2,3 și 4 de la membrele posterioare conform Fuhn, 1960. Are un mod de viață pronunțat acvatic pe toată perioada activă aprilie-octombrie, ea putând fi găsită aproape exclusiv în acumulări de apă stătătoare de diferite dimensiuni, după Fuhn, 1960, cu precădere în cele temporare în care nu există specii de pești prădători: bălți, băltoace, șanțuri, puțuri etc, în general cu adâncime mică și apă cu temperatură ridicată, Barandun și cola., 1997. Hibernează pe uscat în diverse cavități, în intervalul octombrie-aprilie. Împerecherea are loc de două- trei ori pe an, iar amplexus-ul este lombar. Ponta este formată din 10-20 ouă, protejate de un înveliș gelatinos care sunt depuse în mici grămezi sau izolat pe plantele acvatice sau pe fundul apei. Ecloziunea are loc în funcție de temperatura apei în câteva zile. Larvele au la ecloziune 6-7 mm iar la metamorfoză circa 50 mm, după Fuhn, 1960. Metamorfoza survine după o perioadă variabilă cuprinsă între 70-I08 zile, în funcție de condițiile ecologice conform Di Cerbo, Biancardi, 2010. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-4 ani.
6
Perioade critice
Lunile de vară în care are loc dezvoltarea postembrionară și metamorfoza.
7
Cerințe de habitat
Are un mod de viață pronunțat acvatic pe toată perioada activă, adică aprilie-octombrie, ea putând fi găsită aproape exclusiv în acumulări de apă stătătoare de diferite dimensiuni, după Fuhn, 1960, cu precădere în cele temporare în care nu există specii de pești prădători: bălți, băltoace, șanțuri, puțuri etc, în general cu adâncime mică și apă cu temperatură ridicată, Barandun și cola., 1997;. Hibernează pe uscat în diverse cavități, în intervalul octombrie-aprilie.
Este prezentă în special etajul colinar și montan, dar limitele altitudinale între care poate fi găsită sunt relativ largi, pentru România ele fiind cuprinse între 150-2000 m, Cogălniceanu, 2000.
8
Arealul speciei
Se întinde din vestul Europei, respectiv din Franța, peste Europa Centrală până în sud-est, în Peninsula Balcanică.
9
Distribuția în România
În România, specia este prezentă preponderent în zonele carpatice și intracapratice, lipsind aproape complet din Câmpia Română și Câmpia Moldovei unde este înlocuită cu specia Bombina bombina cu care adesea hibridizează în Transilvania conform Cogălniceanu și colab., 2013.
10
Populația națională
Necunoscută, dar probabil de ordinul a milioane de indivizi
11
Calitatea datelor privind populația națională
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare.
Tabelul nr. 17 Date generale ale speciei Triturus cristatus
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
1166
2
Denumirea științifică
Triturus cristatus
3
Denumirea populară
Tritonul cu creastă
4
Statutul de conservare în România
Vulnerabilă în concordanță cu Cartea Roșie a vertebratelor din România
5
Descrierea speciei
Este cea mai mare specie de triton de la noi din țară, având lungimea de 10-13 cm. Dimorfismul sexual este prezent. În perioada de reproducere la masculi se formează o creastă dorsală înaltă și dințată, care începe între ochi și este separată de creasta caudală printr-o adâncitură profundă. Femelele nu au creastă dorsală ci un șanț medio-dorsal, Fuhn, 1960.
Fecundația este internă realizată cu ajutorul unui spermatofor.
Ponta este formată din 60-200 ouă depuse izolat pe plantele acvatice, conform Fuhn, 1960, în luna aprilie. Ecloziunea are loc după circa 2-3 săptămâni. Larvele au 8,5 mm la ecloziune și circa 65 mm la metamorfoză după Fuhn, 1960. Metamorfoza are loc de regulă după circa 4 luni, în luna august iar maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2-3 ani. Adulții ies din apă în general la finele lunii iunie și întră în hibernare în luna octombrie. Hibernează pe uscat în diverse cavități, sub bușteni și rădăcini ale arborilor.
6
Perioade critice
Lunile de vară în care are loc dezvoltarea postembrionară și metamorfoza larvelor
7
Cerințe de habitat
Trăiește în păduri de conifere, mixte și decidue, în tufărișuri și pajiști, situate la altitudini între 100-1000m, conform Cogălniceanu, 2000. Specia este acvatică în perioada de reproducere, respectiv intervalul dintre sfârșitul lunii de martie și sfârșitul lunii iunie, după Griffiths, 1996, habitatele preferate fiind apele stagnante mai mari, în general permanente, dar si temporare, cu vegetație bogată: lacuri, iazuri, bălți, canale. Preferă apele lipsite de pești, conform Kupfer, Kneitz, 2000. În perioada terestră, tritonul cu creastă are de asemenea preferințe de habitat, având nevoie de adăpost și zone de hrănire, fiind deci foarte importantă prezența pietrelor, crăpăturilor și a lemnului mort în apropierea habitatelor de reproducere, cu atât mai mult cu cât capacitatea de dispersie este redusă, fiind de maxim 1-1,3 km, după Kupfer, Kneitz, 2000.
8
Arealul speciei
În Europa, din marea Britanie și sudul Peninsulei Scandinave, peste întreaga zonă temperată a continentului, ajungând dincolo de Urali.
9
Distribuția în România
În România, în prezent este încă larg răspândită, lipsind complet numai din partea sud-estică a țării.
10
Populația națională
Necunoscută, dar probabil de ordinul zecilor de mii de indivizi.
11
Calitatea datelor privind populația națională
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare
Tabelul nr. 18 Date generale ale subspeciei Titurus vulgaris ampelensis
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Cod Specie
4008
2
Denumirea științifică
Titurus vulgaris ampelensis
3
Denumirea populară
Triton transilvan
4
Statutul de conservare în România
Vulnerabilă în concordanță cu Cartea Roșie a vertebratelor din România
5
Descrierea speciei
Masculii au lungimea corpului cuprinsă între 64-81mm iar femelele între 60-76mm. Dimorfismul sexual este prezent. Masculul în rut are creastă dorsală. Aceasta este însă în general scundă, între 2-4 mm, cu marginea dreaptă sau ușor vălurită, respectiv festonată, Fuhn, 1960. Creasta dorsală crește treptat în înălțime în sens antero-posterior atingând înălțimea maximă deasupra cloacei. Pe laturile spatelui muchiile tegumentare sunt evidente. Coada se termină cu un filament, iar degetele picioarelor posterioare ale mascululilor în rut, au palmură evidentă pe ambele laturi ale falangelor. Masculii au o culoare de fond gălbuie, uneori, cafenie cu pete negre rotunde, foarte intense pe spate și pe flancuri. Pe cap sunt evidente 7 dungi negre. Pe abdomenul masculilor există pete negre, rotunde de regulă fiind prezentă și o dungă mediană de culoare portocalie-roșie intens. Femelele au o culoare galben deschisă cu muchii laterale pe spate și cu o tivitură median-dorsală. Pe spate și pe flancuri există punte negre mici. Femelele au adesea gușa și abdomenul nepătate, de culoare galben-roz, după Fuhn, 1960.
6
Perioade critice
Perioada acvatică, adică intervalul dintre sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii iunie.
7
Cerințe de habitat
Trăiește în bălți stagnante spre deosebire de subspecia nominată, mai ales în băltoace limpezi limnocrene la altitudini cuprinde între 300-1100m, conform Fuhn, 1960.
8
Arealul speciei
Este o subspecie endemică pentru România, prezentă în Munții Apuseni și brâul deluros al acestora.
9
Distribuția în România
În România, distribuția acestei subspecii endemice este limitată la Munții Apuseni și brâul deluros al acestora, în restul țării fiind prezentă subspecia Triturus sau Lissotriton vulgaris vulgaris, după Cicort-Lucaciu, 2009; Cogălniceanu, 2013.
10
Populația națională
Necunoscută
11
Calitatea datelor privind populația națională
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare
Tabelul nr. 19 Date specifice speciei Emys orbicularis
Nr
Informație/Atribut
Descriere
1
Specia
1220 Emys orbicularis
2
Informații specifice speciei
Emys orbicularis este dependentă de apă, întreaga viață desfășurându-se în apă sau în imediata vecinătate a acesteia. Dar, pentru reproducere are nevoie de existența unor habitate
terestre corespunzătoare, în care va avea loc dezvoltarea embrionară și începutul celei postembrionare.
3
Distribuția speciei - harta distribuției
Harta din anexa nr. 7
4
Distribuția speciei - interpretare
Țestoasa de lac Emys orbicularis a fost identificată în ROSCI0093, numai pe Valea Strâmbă la Șura Mică. Nu au fost identificate locurile de reproducere ale speciei, care cu siguranță nu pot fi situate între actualele limite ale sitului. Efectivul populațional în acest segment al văii Strâmbu, cuprins în sit este de cel puțin 40-50 indivizi adulți. Dar, valea Strâmbu, în întregime reprezintă habitat pentru această speciei, astfel că îndivizi de țestoasă de lac a fost observat 1 individ și capturați 2 indivizi și în afara limitelor sitului în segmentul din amonte al văii.
5
Statutul de prezență - temporal
Rezident
6
Statutul de prezență - spațial
Marginal
7
Statutul de prezență - management
Nativă
8
Abundență
Comună în insula Șura Mică
9
Perioada de colectare a datelor din teren
Aprile-August 2013
10
Alte informații privind sursele de informații
Date din literatură
Tabelul nr. 20 Date specifice speciei Bombina variegata la nivelul sitului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Specia
1193 Bombina variegata
2
Informații specifice speciei
Izvorașul cu burtă galbenă Bombina variegata este mai puțin dependent de habitatele terestre, dar habitatele acvatice pe care le preferă sunt extrem de vulnerabile la disturbare antropică, astfel că multe forme de impact, antropică sau naturală, de exemplu lipsa apei în anii secetoși, în habitatele terestre din imediata vecinătate pot anula succesul reproductiv al speciei.
3
Distribuția speciei - harta distribuției
Harta din Anexa nr. 8
4
Distribuția speciei - interpretare
În „insula” de la Șura Mică, specia a fost identificată exclusiv în zonele prin care bovinele trec dintr-o parte a văii în cealaltă, în băltoace formate în urmele copitelor plus în alte două băltoace de suprafață mai mare, dar cu suprafață de sub 2 mp. În „insula" de la Șura Mare au fost identificate o serie întreagă de habitate, adică 24 băltoace de mici dimensiuni, aparent favorabile, dar fără ca specie să fie prezentă. A fost identificată numai în 5 băltoace și 8 puțuri destinate adăpării bovinelor. Acestea din urmă sunt adevărate capcane, în care indivizii intră dar nu mai pot ieși. Totuși, această specie este puțin pretențioasă față de calitatea apei și se poate reproduce cu succes chiar și în acest tip de habitate. Aplicarea unor măsuri de management al căror scop să fie creearea unor băltoace ar putea face ca habitatul speciei în acest sit sa fie cu adevărat excelentă.
5
Statutul de prezență - temporal
Rezident
6
Statutul de prezență - spațial
Larg răspândită
7
Statutul de prezență - management
Nativă
8
Abundență
Relativ comună
9
Perioada de colectare a datelor din teren
Aprile-August 2013
10
Alte informații privind sursele de informații
Date din literatură
Tabelul nr. 21 Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul sitului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Specia
1166 Triturus cristatus
2
Informații specifice speciei
În ROSCI0093 această specie nu a fost identificată
3
Distribuția speciei - harta distribuției
Neidentificat in sit
4
Distribuția speciei - interpretare
Pentru specia de triton respectiv Triturus cristatus calitatea habitatului acvatic în ROSCI 0093 este complet inadecvată. Prezența peștilor atât în valea Strâmbă cât mai ales în lacul „La Hamei” de lângă Șura Mare, în care a fost identificată în efectiv semnificativ specia Lepomis gibbosus, este unul dintre factori, știut fiind că tritonii evită apele cu pești. Eutrofizarea și hipoxia accentuată și temperatura ridicat constantă a apei ale văii Strâmbu sunt un alt factor, care face ca aceste habitate să fie inadecvate. Bălți temporare cu suprafață suficient de mare, adică peste 3-4 mp, nu au fost identificate nici în „insula" de la Șura Mică nici în cea de la Șura Mare. Calitatea habitatului terestru în ROSCI 0093 este deasemenea neadecvată pentru tritoni. Din sit lipsesc petecele de pădure, astfel că lipsesc și trunchiuri de arbori căzuți care oferă adăpost ambelor specii în cursul vieții terestre. Singurele locuri eventual posibile a folosi tritonilor pe parcursul vieșții acvatice sunt câteva petece de mici dimensiuni de tufărișuri plus eventuale galerii ale rozătoarelor, toate acestea însă în contexul unui pășunat intens, atât cu ovine cât și cu bovine și a cositului mecanizat. Ținând cont de capacitatea redusă de dispersie a tritonilor este greu de crezut că aceștia ar fi fost prezenți în trecut în vre-una dintre insule dar și că vor coloniza în viitor aceste suprafețe.
5
Statutul de prezență - temporal
Neidentificat în sit
6
Statutul de prezență - spațial
Neidentificat în sit
7
Statutul de prezență - management
Neidentificat în sit
8
Abundență
Neidentificat în sit
9
Perioada de colectare a datelor din teren
Aprile-August 2013
10
Alte informații privind sursele de informații
Date din literatură
Tabelul nr. 22 Date specifice speciei Triturus vulgaris ampelensis la nivelul sitului
Nr.
Informație/Atribut
Descriere
1
Specia
4008 Triturus vulgaris ampelensis
2
Informații specifice speciei
Specia nu a fost identificată în sit.
3
Distribuția speciei - harta distribuției
Neidentificat în sit
4
Distribuția speciei - interpretare
Pentru specia de triton respectiv Triturus vulgaris ampelensis calitatea habitatului acvatic în ROSCI 0093 este complet inadecvată. Prezența peștilor atât în valea Strâmbu cât mai ales în lacul „La Hamei”, în care a fost identificată în efectiv semnificativ specia Lepomis gibbosus, este unul dintre factori, știut fiind că tritonii evită apele cu pești. Eutrofizarea și hipoxia accentuată și temperatura ridicat constantă a apei ale văii Strâmbu sunt un alt factor, care face ca aceste habitate să fie inadecvate. Bălți temporare cu suprafață suficient de mare, adică peste 3-4 mp, nu au fost identificate nici în „insula” de la Șura Mică nici în cea de la Șura Mare. Calitatea habitatului terestru în ROSCI
0093 este deasemenea neadecvată pentru tritoni. Din sit lipsesc petecele de pădure, astfel că lipsesc și trunchiuri de arbori căzuți care oferă adăpost ambelor specii în cursul vieții terestre. Singurele locuri eventual posibile a folosi tritonilor pe parcursul vieșții acvatice sunt câteva petece de mici dimensiuni de tufărișuri plus eventuale galerii ale rozătoarelor, toate acestea însă în contexul unui pășunat intens, atât cu ovine cât și cu bobvine și a cositului mecanizat. Ținând cont de capacitatea redusă de dispersie a tritonilor este greu de crezut că aceștia ar fi fost prezenți în trecut în vre-una dintre insule dar și că vor coloniza în viitor aceste suprafețe.
5
Statutul de prezență - temporal
Neidentificat în sit
6
Statutul de prezență - spațial
Neidentificat în sit
7
Statutul de prezență - management
Neidentificat în sit
8
Abundență
Neidentificat în sit
9
Perioada de colectare a datelor din teren
Aprile-August 2013
10
Alte informații privind sursele de informații
Date din literatură
2.3.3.4.
Hărțile de distribuție ale speciilor Hărțile distribuției speciilor sunt furnizate pentru toate speciile pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversității. Pentru specii, distribuția este prezentată ca puncte. Reprezentarea distribuției speciilor ca puncte este efectuată deoarece nu este cazul ca distribuția să fie reprezentată ca poligon, cu excepția speciilor de plante superioare.
2.3.3.4.1.
Hărțile de distribuție ale speciilor ca poligon Tabelul nr. 23 Hărțile de distribuție ale speciei Crambe tataria
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Crambe tataria
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Izolată
4
Localizarea speciei - descriere
Dealul Zackel și Dealul Rictoi
5
Mărimea populației speciei în locul respectiv
643 indivizi
6.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Medie
7.
Clasa densității speciei
Medie
8
Confidențialitate
Informații publice
Tabelul nr. 24 Hărțile de distribuție ale speciei Iris aphilla ssp. hungarica
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Iris aphilla ssp.hungarica
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Izolată
4
Localizarea speciei - descriere
Dealul Șarba
5
Mărimea populației speciei în locul respectiv
240 indivizi
6
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Medie
7
Clasa densității speciei
Medie
8
Confidențialitate
Informații publice
Tabelul nr. 25 Hărțile de distribuție ale speciei Bombina variegata
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Bombina variegata
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Larg răspândită
4
Localizarea speciei - descriere
Valea Strâmbă- Șura Mică
5
Mărimea populației speciei în locul respectiv
90- 130 indivizi
6
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Medie
7
Clasa densității speciei
Mica
8
Confidențialitate
Informații publice
Tabelul nr. 26 Hărțile de distribuție ale speciei Emys orbicularis
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Emys orbicularis
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Marginală
4
Localizarea speciei - descriere
Valea Strâmbă- Sura Mică
5
Mărimea populației speciei în locul respectiv
40 - 50 indivizi
6
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Medie
7
Clasa densității speciei
Medie
8
Confidențialitate
Informații confidențiale
2.3.3.4.2.
Hărțile de distribuție ale speciilor ca punct
2.3.3.4.2.1.
Plante superioare Tabelul nr. 28 Hărțile de distribuție ale speciei Crambe tataria ca punct
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Crambe tataria
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Harta de distribuție în Anexa nr. 9
4
Suprafața habitatului grupului de indivizi
cca. 1 ha
5
Localizarea speciei - descriere
În rezervația Dealul Zackel și Dealul Rictoi în zona localității Slimnic.
6
Mărimea populației speciei în locul respectiv
643 exemplare
7
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Bună, s-a făcut numărarea exemplarelor
8
Clasa densității speciei
Bună
9
Confidențialitate
Informații publice
Tabelul nr. 28 Hărțile de distribuție ale speciei Iris aphilla ssp.hungarica ca punct
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Iris aphilla ssp.hungarica
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Harta de distribuție în Anexa nr. I0
4
Suprafața habitatului grupului de indivizi
2 ha
5
Localizarea speciei - descriere
Dealul Șarba.
6
Mărimea populației speciei în locul respectiv
240 exemplare
7
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Bună, s-a făcut numărarea exemplarelor
8
Clasa densității speciei
Mică
9
Confidențialitate
Informații publice
Tabelul nr. 29 Hărțile de distribuție ale speciei Echium russicum
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Echium russicum
2
Alte detalii
Specia nu a fost identificată în sit.
Tabelul nr. 30 Hărțile de distribuție ale speciei Adenophora lilifolia
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Adenophora lilifolia
2
Alte detalii
Specia nu a fost identificată în sit.
Tabelul nr. 31 Hărțile de distribuție ale speciei Angelica palustris
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Angelica palustris
2
Alte detalii
Nu se poate efectua cartarea pentru această specie în condițiile în care prezența acestei specii în zonă este incertă, studiile efectuate neevidențiand specia în sit.
2.3.3.4.2.2.
Nevertebrate Tabelul nr. 32 Hărțile de distribuție ale speciei Pseudophilotes bavius
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
Pseudophilotes bavius
2
Alte detalii
Nu se poate efectua cartarea exactă pentru această specie în
condițiile în care prezența acestei specii în zonă este incertă, studiile efectuate în anul 2013 nerelevând prezența speciei în sit.
2.3.3.4.2.3.
Herpetofaună Tabelul nr. 33 Hărțile de distribuție ale speciei Emys orbicularis
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
1220 Emys orbicularis
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Harta de distribuție în Anexa nr. 7
4
Suprafața habitatului grupului de indivizi
12 ha
5
Localizarea speciei - descriere
În insula stepică Pârâul Strâmb din zona localității Șura Mică.
6
Mărimea populației speciei în locul respectiv
40-50 indivizi
7
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Medie
8
Clasa densității speciei
Medie
9
Confidențialitate
Informații confidențiale
10
Alte detalii
Nu au fost identificate locurile de reproducere ale speciei, care cu siguranță nu pot fi situate între actualele limite ale sitului. Valea Strâmbă, în întregime reprezintă habitat pentru această speciei, astfel că indivizi de țestoasă de lac au fost observați -1 individ și capturați 2 indivizi și în afara limitelor sitului în segmentul din amonte al văii.
Tabelul nr. 34 Hărțile de distribuție ale speciei Bombina variegata
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
1193 Bombina variegata
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Localizarea speciei -geometrie
Harta de distribuție în Anexa nr. 8
4
Suprafața habitatului grupului de indivizi
10 ha
5
Localizarea speciei - descriere
În insula stepică Pârâul Strâmb din zona localității Șura Mică .
6
Mărimea populației speciei în locul respectiv
20-30 indivizi în Insula de la Șura Mică
7
Calitatea datelor referitoare la populația speciei în locul respectiv
Medie
8
Clasa densității speciei
Mică
9
Confidențialitate
Informații publice
Tabelul nr. 35 Hărțile de distribuție ale speciei Triturus cristatus
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
1166 Triturus cristatus
2
Alte detalii
Nu se poate efectua cartarea exactă pentru această specie în condițiile în care prezența acestei specii în zonă este incertă.
Tabelul nr. 36 Hărțile de distribuție ale speciei Triturus cristatus ampelensis
Cod
Parametru
Descriere
1
Specia
4008 Triturus vulgaris ampelensis
2
Alte detalii
Nu se poate efectua cartarea exactă pentru această specie în condițiile în care prezența acestei specii în zonă este incertă.
2.3.4.
Alte specii de floră și faună relevante pentru sit
2.3.4.1.
Plante superioare În activitatea de teren din zona Rezervației Dealul Zackel au fost identificate 16 specii de plante de interes național, dar în același timp s-a constatat faptul că foarte multe din plantele meționate în diverse lucrări, ca existente în această zonă nu au mai fost regăsite.
În cele ce urmează facem câteva precizări asupra speciilor dispărute din rezervația naturală Dealul Zakel: Tabelul nr. 37 Precizări cu privire la speciile de plante dispărute de pe Dealul Zackel
Specia
Cine a semnalat-o
În care herbar se află și de când
Ultima semnalare/recoltare
Categoria sozologică
Allium fuscum f. marginatum
E. Schneider- Binder, 1967
1980
Dispărută odată cu marea alunecare de teren din 1981
Anacamptis pyramidalis
F. Schur, 1866
Herbar M. Fuss, 1852, 1953, 1957
1866
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Asperula arvensis
Herbar M. Fuss 1856
1856
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Astragalus vesicarius
F. Schur, 1866, ap. J. Lerchenfeld 1795
1785
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Cimicifuga europaea
F. Schur, 1866, Grădina preotului evenaghelic
Herb. Fuss, Nutschen- bangert ("Livada Nucilor")
1866
În Herb. Doltu este material cu indicația Dealul Zakel, dar credem că este luat din Herb. Fuss
Glaucium flavum
F. Schur, 1866
Herbar M. Fuss 1882
1882
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Gymnadenia odoratissima
Herbar M. Fuss 1858
1858
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Herminium monorchis
M. Fuss, 1867
Herbar M. Fuss 1952, 1857
1867
Considerată dispărută fiind
neregăsită în ultimii 50 de ani
Koeleria pyramidata
F. Schur, 1866
1866
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Mercurialis ovata
F. Schur, 1866
1866
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Orchis militaris
F. Schur, 1866
Herbar M. Fuss 1850, 1853, 1878
1878
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Orchis tridentata
Herbar M. Fuss, 1850, 1853, 1857, 1858, 1860, 1870, 1880
1880
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Silene chlorantha
M. Fuss, 1846
Herbar M. Fuss 1846
1846
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Sisymbrium polymorphum
F. Schur, 1866
Herbar M. Fuss 1846
1866
Considerată dispărută fiind neregăsită în ultimii 50 de ani
Valerianella coronata
Herbar Doltu cca. 1960
Posibilă identificare greșită. Specia crește doar în sudul României
Pe lângă speciile prezentate anterior, următoarele specii nu au fost identificate în teren: Centaurea atropurpurea; Ajuga chamaeptiy, Ceratophillum subersum; Ornythogalum pyramidale; Scabiosa ochroleuca, Sonchus palustris; Thymelaea passerina. Prezența unora dintre aceste specii este incertă, iar a altora considerăm că au fost incluse greșit, acestea ne fiind specifice unui asemenea tip de habitat. Specia Astragalus dasyanthus a fost identificată pe terenul dinspre fermă, teren ce aparținea inițial de rezervație, acesta fiind fragmentată de alunecarea de teren și împădurirea cu salcâm. Din specia Dianthus puberulus au fost găsite 2- 3 exemplare, dar determinarea lor exactă nu a putut fi făcută, decât până la nivel de gen.
În continuare vă prezentăm tabelar, cele I6 speciile de plante de interes național găsite pe Dealul Zackel, tabel în care este inclusă și starea de conservare specifică fiecărei specii în parte.
Tabelul nr. 38 Specii de plante de interes național găsite pe Dealul Zackel și starea acestora de conservare
Specia
Unde crește
Anul observării
Mărimea populației
Starea de conservare
Adonis vernalis
Versant S și SV
2013
Sute de exemplare
A
Allium albidum
Versant SE și SV
2013
Sute de exemplare
A
Aster villosus
Versant S pe terasele superioare
2013
Zeci de exemplare
B
Asyneuma canescens
Versant S spre poale
2013
Zeci de exemplare
B
Cephalaria uralensis
Versant S și SV
2013
Sute de exemplare
A
Crambe tataria
Pe tot dealul
2013
Sute de exemplare
A
Dictamnus albus
Versant S
2013
Sute de exemplare
A
Iris pumila
Versant S și SV
2013
Sute de exemplare
A
Jurinea mollis subsp. transsilvanica
Versant S și SV
2013
Zeci de exemplare
B
Muscari comosum
Versant S
2013
Zeci de exemplare
B
Muscari tenuiflorum
Versant S
2013
Zeci de exemplare
B
Onobrychis arenaria
Versant S
2013
Peste 10 exemplare
B
Peucedanum cervaria
Versant S
2013
Zeci de exemplare
B
Prunus tenella
Versant SV
2013
5 pâlcuri cu cca. 100 de exemplare
B
Salvia nutans
Versant S și SV
2013
Sute de exemplare
A
Aster linosyris
Versant S
2013
Zeci de exemplare
B
Starea de conservare este precizată la fiecare specie prin una dintre categoriile A, B sau C, respectiv: • A = stare de conservare bună;
• B = stare de conservare medie;
• C = stare de conservare precară.
2.3.4.2.
Nevertebrate Tabelul nr. 39 Speciile de nevertebrate din sit
Nr.
Informație/Atribut
Observație
1.
Codul speciei
1050
2.
Denumirea științifică
Saga pedo
3.
Denumirea populară
Cosaș de stepă
4.
Observații
Vulnerabil
Nr.
Informație/Atribut
Observație
1.
Codul speciei
-
2.
Denumirea științifică
Colias chrysotheme
3.
Denumirea populară
-
4.
Observații
Prezentă pe Dealul Zackel și Dealul Mesteacănului
Nr.
Informație/Atribut
Observație
1.
Codul speciei
-
2.
Denumirea științifică
Chazara briseis
3.
Denumirea populară
Vrăjitoarea pajiștilor
4.
Observații
Prezentă pe Dealul Zackel și Dealul Mesteacănului
2.3.4.3.
Herpetofaună Tabelul nr. 40
Nr.
Informație/Atribut
Observație
1.
Codul speciei
1145
2.
Denumirea științifică
Misgurnus fossilis
3.
Denumirea populară
Țipar
4.
Observații
Specie prezentă și abundentă în Valea Strâmbă de la Șura Mică.
Aici
calitatea
habitatului
este
excepțională
pentru
această specie.
2.4.
Informații socio-economice și culturale
2.4.1.
Comunitățile locale
a.
Harta unităților administrativ teritoriale Se găsește în
Anexa nr. 11
b.
Lista unităților administrativ-teritoriale Tabelul nr. 41 Lista unităților administrativ teritoriale și proporția în care acestea sunt arii protejate
Județ
UAT
Procent din UAT în aria naturală protejată
Procent din aria naturală protejată în UAT
Sibiu
Sibiu
< 1
29,7
Sibiu
Șura Mare
2,9
58,9
Sibiu
Șura Mică
< 1
3,4
Sibiu
Slimnic
< 1
7,8
c.
Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale • Șura Mare În partea de nord-est a municipiului Sibiu, la o distanță de 7 km, pe drumul național 14, care leagă Sibiul de Mediaș, se afla comuna Șura Mare, înșiruită pe ambele părți ale șoselei, pe o distanță de circa 2 km, având și alte străzi ramificate. Poziția geografică a comunei este longitudine 45 grade 51 minute, iar latitudine Nordică 24 grade 10 minute.
Din punct de vedere administrativ, comuna Șura Mare are în subordine două sate: satul Șura Mare - reședința comunei și satul Hamba.
Comuna Șura Mare are o populație totală de 3769 locuitori, cu o densitate de 44,2 locuitori/ kmp. Din numărul total de locuitori, populația activă este de 1191, din care populație ocupată 1050, populație neocupată 141 și populație inactivă 2118. Distribuția sexelor: 48,9% populație masculină și 51,1% populație feminină. Bilantul natural al populației este de 4,8%, cu o natalitate de 12,5% și mortalitatea de 8%.
Sub aspectul infrastructurii întreaga comună Șura Mare beneficiază de rețele integrate de canalizare, apă potabilă, gaz, telefonie digitală, televiziune prin cablu, satelit și acces la internet de mare viteză. În ce privește transportul, cel rutier este asigurat prin drumul național 14 care străbate comuna , neavând însă acces direct la drumuri europene și cale ferată.
Șura Mare este o comună cu profil agrar, unde în lipsa unor investiții industriale sau comerciale considerabile, sau a orientării spre agroturism, se mențin activitățile agricole pe seama suprafețelor întinse de terenuri arabile și pășuni, condiții propice dezvoltării sectoarelor zootehnic și de cultură a cerealelor. Efectivul de animale la nivelul anului 2012 era de 6000 ovine, 250 bovine și 500 suine.
Ca infrastructură instituțională, în Comuna Șura Mare sunt 2 școli - o școală cu ciclu primar și gimnazial în care învața 220 de elevi și o școală primară în satul Hamba, aflat la o distanță de 2 Km de Șura Mare, unde învața 50 de elevi. În comuna Șura Mare funcționează o grădiniță cu 90 de copii. Efectivul de cadre didactice care asigură serviciile educaționale în comună este de 10 învățători, 14 profesori și 6 educatori. De asemenea, comuna cuprinde: 2 cabinete medicale, un dispensar veterinar, 1 farmacie, 1 oficiu poștal, un cămin cultural și o secție de poliție cu 4 angajați. Ca și edificii de cult, în Șura Mare se află o Biserică evanghelică care datează din secolul al XIII- lea, refăcută și fortificată între anii 1493 - 1523 și Biserica ortodoxă din lemn care datează din anul 1772, transferată din satul Sibiel.
În comună există un obiectiv memorial, mai puțin cunoscut, reprezentat de Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial, amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran, amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.
• Șura Mică Comuna Șura Mică este situata la o distanta de 7 km nord de municipiul Sibiu și 4,5 km. de orașul Ocna Sibiului, având o suprafață de 4.948 de hectare. Comuna Șura Mică are în componență doua sate: Șura Mică - reședința comunei și satul Rusciori - situat la 3 km de Șura Mică.
Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Șura Mică se ridică la 2.606 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.357 de locuitori. Densitatea medie este de 47,6 locuitori/kmp. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,9%), principalele minorități fiind cele de romi (14,85%) și germani (1,23%). Dinamica naturală a populației înregistrează un bilant pozitiv ridicat de 5,8 %, în condițiile unei natalități ridicate de 11% și a unui procent al mortalității de 6%. În ceea ce privește distibuția populatiei comunei pe sexe se observă că poderea celor două sexe este aproape egală, respectiv 48,7% populație de sex feminin și 51,3% populație de sex masculin. La nivelul comunei, din totalul populației active de 782 locuitori, 642 reprezintă populația ocupată și 142 populația neocupată, în timp ce numărul de locuitori inactivi este de 1575.
Din punct de vedere al infrastructurii întreaga comună Șura Mică beneficiază de rețele de apă potabilă, inclusiv satul Rusciori, canalizare cu statie de epurare, gaz metan, energie electrică, telefonie digitală, televiziune prin cablu, satelit și acces la internet de mare viteză. În ce privește transportul, comuna are acces direct la DE 81/E68, cale ferată în proximitate și se află la o distanță de 6 km de Aeroportul Internațioanal Sibiu, accesul fiind asigurat prin drumul județean 106B Sibiu - Ocna Sibiului.
Situat la baza Podișului Amnașului, în cadrul cumpenei de ape dintre râurile Olt și Mureș, Șura Mică este un sat de terasă, unde predomină areale arabile, cu pășuni, fânețe și pomicole. Cu toate acestea, în raport cu condițiile naturale, structura economică a populației rurale active și specificul zonei, Șura Mică este o comună agroindustrială, unde s-au dezvoltat microintreprinderi și unități industriale care au absorbit un larg segment de forță de muncă, deși agricultura are o pondere importantă. La nivelul anului 2012, efectivul de animale al comunei consta în 2400 ovine, 840 suine și 324 bovine.
Majoritatea unităților economice (33 societăți) sunt concentrate în Parcul Industrial Șura Mică aflat în proprietatea Consiliului Local al comunei Șura Mică, în suprafață totală de 98,61 ha, la care se adaugă și drumurile locale, necesar integrate, adică 0,56 ha.
Zona Parcului Industrial cuprinde 83 ha de parcelele industriale, cu suprafețe cuprinse între 0,2 si 17,00 ha, zona administrativă , gospodăria de utilități, zone verzi și zone de protecție rețele, un sistem de trafic intern. Parcul Industrial beneficiază de rețea de alimentare cu apă potabilă, de canalizare cu stație de epurare proprie, rețea de alimentare cu gaze, energie electrică, telefonie digitală, și internet.
În zona sud- vestică a comunei, la o distanța de 2 km de Șura Mică s-a dezvoltat un ansamblu rezidențial format din 46 de vile, care beneficiază de toate utilitățile și infrastructura necesară.
Din punct de vedere al infrastructurii instituționale, în comuna există o școală primară cu clasele I-VIII care functioneaza în patru corpuri de clădire modernă: clădirea ciclului gimnazial, în care învață 120 de elevi, atât din Sura Mică, cât și din localitatea Rusciori, clădirea ciclului primar, în care învață 79 de elevi în cele patru clase primare, clădirea în care își desfășoară activitatea Școala cu clasele I-IV din Rusciori, este secție a unității de învătamânt din Șura Mică unde învață 63 de elevi în clasele I-IV și 24 de copii frecventează grădinița Rusciori. Clădirea grădiniței din Șura Mică are 44 de copii care frecventează programul de cursuri. Procesul educațional este asigurat de 22 de cadre profesorale calificate. Deasemenea în comună există un dispensar medical, un dispensar sanitar- veterinar, o secție de poliție, o filială a unei bănci, 3 farmacii, o sală de sport, o tabără pentru copii- Kinderbauernhof - în satul Rusciori, care este de fapt „o școala de lângă școala” care oferă copiilor din marile aglomerări urbane posibilitatea să cunoască mediul rural, și centrul de recuperare Nazaret pentru persoanele cu dependență de alcool și droguri, care beneficiază de personal medical calificat.
Monumente istorice si arhitecturale din comună sunt Biserica Evanghelică fortificată din Șura Mică, construită în anul 1280 și Biserica Evanghelică din Rusciori, monument istoric care datează din jurul anului 1500.
• Slimnic Comuna Slimnic se află aproape în centrul județului Sibiu, pe drumul național drumul național 14 între Mediaș și Sibiu, la o distanță de cca. 18 km spre nord de orașul de reședință Sibiu. Comuna nu are acces direct la drumuri europene și cale ferată. Suprafața comunei este de 2445 ha.
Localitățile componente ale comunei sunt: Slimnic - reședința comunei, cu un număr de 3427 locuitori, cătunul Albi cu 2 locuitori, situat la o distanță de 4 Km față de comuna de reședință, cătunul Pădureni cu 2 locuitori, situat la 8 Km, satul Veseud cu 293 locuitori, situat la 11 Km și satul Ruși cu o populație de 832 locuitori, situat la o distanță de 6 Km de Slimnic.
Densitatea medie a populației este de 31,92 locuitori/Kmp, cu o structură a populației pe sexe aproximativ egală, un procent de 49,92 % fiind reprezentat de femei si 50,07% de bărbați.
Structura etnică a populației în comuna Slimnic la recensământul din 2011 este: români 97.82% , maghiari 0.54 %, romi 0.35 %, germani 1.20 % ruși-lipoveni 0.03 %, turci 0.03%.
Ca și infrastructură beneficiază de rețele de alimentare cu apă potabilă și canalizare doar localitățile Slimnic și Ruși, existând stație de epurare numai în Slimnic. Localitățile Slimnic, Ruși și Veseud sunt conectate la rețelele de alimentare cu energie electrică, gaz metan, telefonie digitală și internet, în timp ce cătunele Albi și Pădureni nu beneficiază de acestea.
Beneficiind de întinse suprafețe de teren arabil, pășuni și fânețe, și în lipsa unor investiții industriale considerabile, Slimnicul este o comună cu profil agrar cu activități agricole și zootehnice bine reprezentate. La nivelul anului 2012, în comună exista un efectiv de animale de 15000 ovine, 1500 suine și 250 bovine.
În localitatea Slimnic funcționează 47 de societăți comerciale, iar în satul Ruși 14, majoritatea încadrându-se în sectorul economic terțiar - servicii.
Din punct de vedere al infrastructurii instituționale, procesul de învățământ se desfășoară în Școala cu clasele I -VIII Slimnic, care are ca structuri: Școala cu clasele I -VIII Slimnic, Școala cu clasele I - VIII Ruși, Școala cu clasele I - IV Veseud, Grădinița cu program normal Slimnic, Grădinița cu program normal Ruși și Grădinița cu program normal Veseud.
Comuna Slimnic mai beneficiază de o bibliotecă, cămin cultural, o filială a unei bănci, secție de poliție, 3 farmacii, cabinet medical, cabinet stomatologic, dispensar sanitar - veterinar și un cămin azil pentru bătrâni, cu asistență medicală permanentă.
d)
Date demografice privind comunitatea locală Tabelul nr. 42 Date demografice privind comunitatea locală
Populația localităților aflate în interiorul sitului
Nr.
Județ
Localitate
Sexe
An de referință 2011
An de analizat 2013
Număr total
Prezență estimată în sit
1.
Sibiu
Sibiu
Total
147245
145240
Necunoscută
Masculin
69773
68823
Feminin
77472
76417
2.
Sibiu
Șura Mare
Total
3769
3920
Necunoscută
Masculin
1828
2018
Feminin
1941
1902
3.
Sibiu
Șura Mică
Total
2606
2810
Necunoscută
Masculin
1337
1442
Feminin
1269
1369
4.
Sibiu
Slimnic
Total
3581
3473
Necunoscută
Masculin
1793
1739
Feminin
1788
1734
Populația localităților aflate în imediata apropiere a sitului
Populația localităților aflate în imediata apropiere a sitului, și care sunt relevante din punct de vedere al prezentei umane în interiorul sitului
Nr.
Județ
Localitate
An de analizat 2013
Număr total
Prezență estimată în sit
1.
Sibiu
Șura Mare
3769
Necunoscută
2.
Sibiu
Șura Mică
2606
Necunoscută
3.
Sibiu
Slimnic
3581
Necunoscută
Tabelul nr. 43 Natalitatea pentru localitățile aflate în interiorul sitului
Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul sitului
Nr.
Județ
Localitate
An de referință 2011
An de analizat
Procent natalitate
Nu este cazul
1.
Sibiu
Sibiu
2
Nu este cazul
2.
Sibiu
Șura Mare
12,5
Nu este cazul
3.
Sibiu
Sura Mică
11
Nu este cazul
4.
Sibiu
Slimnic
-
Nu este cazul
Tabelul nr. 44 Utilitățile publice din anul 2013 pentru localitățile aflate în sit
Utilități publice din anul 2013, pentru localitățile aflate în interiorul sitului
Utilități
Județ
Localitate
Există - Da/Nu
Sibiu
Șura Mare
Apă
Da
Canalizare
Da
Stație epurare
Nu
Incălzire cu lemne
Da
Incălzire cu gaze
Da
Colectare deșeuri
Da
Comunicații - telefonie fixă
Da
Comunicații - telefonie mobilă
Da
Sibiu
Sura Mică
Apă
Da
Canalizare
Da
Stație epurare
Da
Incălzire cu lemne
Da
Incălzire cu gaze
Da
Colectare deșeuri
Da
Comunicații - telefonie fixă
Da
Comunicații - telefonie mobilă
Da
Sibiu
Slimnic
Apă
Da
Canalizare
Da
Stație epurare
Da
Incălzire cu lemne
Da
Incălzire cu gaze
Da
Colectare deșeuri
Da
Comunicații - telefonie fixă
Da
Comunicații - telefonie mobilă
Da
Tabelul nr. 45 Efectivele de animale pentru localitățile din interiorul sitului la nivelul anului 2012
Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, referitor la un anul 2012 , pentru localitățile aflate în interiorul sitului
Principalele categorii de animale
Localitate
Număr de animale în 2012
Șura Mare
Bovine
250
Porcine
500
Ovine
6000
Șura Mică
Bovine
290
Porcine
860
Ovine
2400
Slimnic
Bovine
500
Porcine
1500
Ovine
15000
2.4.2.
Utilizarea terenului
a.
Harta utilizării terenului Se găsește în
Anexa nr. 12
la planul de management
b.
Caracterizarea utilizării terenurilor Majoritatea terenurilor din sit au ca și categorie de folosință pășune - 87%, aflate în regim de proprietate public sau privat, fânețele 5%, iar terenurile agricole, construcțiile și alte categorii de teren ocupă procente nesemnificative.
2.4.3.
Situatia juridică a terenurilor
a.
Centralizarea situației juridice a terenurilor Tabelul nr. 46 Centralizarea situației juridice a terenurilor
Domeniu
Procent din suprafața ANP %
Domeniul Public
domeniul public al statului
11,1
domeniul public al unităților administrativ- teritoriale
42,3
Total domeniul public
53,4
Proprietate Privată
proprietatea privată a persoanelor fizice - PF
44,3
proprietatea privată a persoanelor juridice - PJ
2,2
Total proprietate privată
46,5
Proprietate necunoscută
Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat
0,1
2.4.4.
Administratori și gestionari Tabelul nr. 47 Administratori și gestionari ai terenurilor din sit
Nr.
Adminstrator/Gestionar
Perioada Adm/Gest
Suprafață totală ha
Detalii
1.
Agenția pentru Protecție a Mediului Sibiu
2010-2016
367
Conform Contractului de custodie 31/22.02.2010 și a actelor aditionale
2.4.5.
Infrastructură și construcții
a.
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate Se găsește în
Anexa nr. 13
la planul de management
b.
Descrierea infrastructurii și construcțiilor Infrastructura rutieră este reprezentată în situl ROSCI0135 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic în principal de drumuri de exploatare care asigură accesul, iar construcțiile ocupă un procent mai mic de 0,3 % din suprafața sitului.
Infrastructura orașului Sibiu este tipică pentru orașele mari din România.
Rețeaua de drumuri pe teritoriul comunei Șura Mică transportul spre localitățile din împrejurimi, fiind alcătuită din: - drumul județean 106 B, intersecția drumului național 1 Șura Mica - Ocna Sibiului, tronsonul având o lungime de 12,5 km, drumul este modernizat în întregime. Acest drum traverseaza comuna pe direcția sud-nord pe o lungime de circa 6 km și asigură legaturile comunei prin drumului național 1 cu centrul de județ - municipiul Sibiu, și în continuare cu drumul național 14, spre Copșa Mica și - drumul județean 143 - Rusciori - Mag- Apold, în lungime totală de 29,16 km, drum care traversează teritoriul comunei pe o lungime de circa 8 km. Din intersecția acestui drum cu traseul șoselei județene 106 B, se creează posibilitatea legăturii satului component Rusciori cu centrul comunal - Șura Mică și cu orașul Sibiu. Există o rețea de drumuri locale destinate circulației care leagă cele două localități componente ale comunei.
Comuna are acces direct la drumul european E 81/ E68, acces feroviar la stația C.F.R. marfă Ocna Sibiului situată la o distanță de 3 km prin drumul județean 106B Șura Mică-Ocna Sibiului și se află la o distanță de 6 km de Aeroportul Internațional Sibiu, accesul fiind asigurat prin drumul județean Sibiu- Ocna Sibiului.
Comuna Slimnic este străbătută de drumul național drumul național 14 Mediaș - Sibiu, aflându-se la o distanță de cca. 18 km nord de orașul de reședință Sibiu. Comuna nu are acces direct la drumuri europene și cale ferată. Există o rețea de drumuri de exploatare destinate circulației, care leagă diferite locații de pe teritoriul comunei.
2.4.6.
Peisajul Peisajul din sit este specific peisajelor naturale întâlnite în cuprinsul Depresiunii Transilvaniei, o notă aparte fiind dată de fitocenozele de tip stepic, grefate pe fronturile de cuestă, frunțile de terasă și pe clinele abrupte ale corpurilor de alunecare, însorite și semiînsorite. Unul dintre caracterele specifice îl constituie insularitatea habitatelor naturale, datorată în principal expoziției pantelor și microclimatului local. Insularitatea habitatelor este accentuată și de natura diferită a substratului pe care au evoluat ecosistemele terestre. Tufărișurile apar foarte fragmentate, sub forma de ochiuri sau cordoane în parcelele de pășune sau fânețe.
Componenta antropică a peisajului nu poate fi ignorată, deși construcțiile din sit ocupă o suprafață destul de redusă, iar rețeaua de drumuri este slab dezvoltată.
2.4.7.
Obiective turistice
a.
Descrierea obiectivelor turistice Având în vedere ca insulele stepice care intră în componența sitului sunt dispersate în jurul municipiului Sibiu, o zonă foarte pitorească și încărcată de istorie și tradiții, o direcție plauzibilă de dezvoltare economică a sitului este turismul rural, ecoturismul si turismul de cunoaștere a obiectivelor și monumetelor istorice.
În comuna Șura Mare există un obiectiv memorial, mai puțin cunoscut, reprezentat de Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial, amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran, amenajată în anul 1975, unde sunt înhumați 116 militari.
Comuna Șura Mică situată la mică distanță de stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului, este situată într-o zonă deosebit de pitorească, păstrătoare a tradițiilor rurale. Monumente istorice și arhitecturale din comună sunt biserica evanghelică fortificată din Șura Mică, construită în anul 1280 și biserica evanghelică din satul Rusciori monument istoric care datează din jurul anului 1500.
Comuna Slimnic este un punct de atracție pentru monumentele istorice și arhitecturale: • Cetatea din Slimnic - ruinele cetății țărănești de pe dealul de lângă sat, construită în secolul al XV-lea de sași.
• Biserica Evanghelică cu hramul Sf. Bartolomeu, este o biserică sală în stil gotic construită în secolul al XIV-lea.
• Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Arhangheli (Str. Principală 84), construită în anul 1831; renovată 1889-1910, figurează pe lista monumentelor istorice.
• Biserica Greco-Catolică cu hramul Sf. Treime, construită între anii 1904-1910.
• Biserica evanghelică din satul Ruși.
2.5.
Activități cu potențial impact - presiuni și amenințări Pentru situl ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic, informațiile cuprinse în formularul standard Natura 2000, asigură o bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea trebuie confirmate, îmbunătățite și actualizate. De asemenea, în vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului, în funcție de localizare.
Identificarea activităților cu potențial impact - presiune sau amenințare - asupra sitului este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte și/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ situl.
2.5.1.
Lista activităților cu potențial impact
2.5.1.1.
Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul sitului Tabelul nr. 48 Lista presiunilor actuale asupra sitului
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Cosire ne-intensivă
2
Detalii
În fânețe
3
Presiune actuală
Pășunatul
4
Detalii
În general în zonele care au ca și categorie de folosință pășune din sit.
5
Presiune actuală
Culturi perene nelemnoase neintensive
6
Detalii
În imediata vecinătate a locuințelor
7
Presiune actuală
Alte activități agricole
8
Detalii
Livezi, în marginea ariei protejate. Impact redus.
9
Presiune actuală
Replantarea pădurii - arbori nenativi
10
Detalii
Practica de plantare a salcâmului, o specie lemnoasă nenativă, se regăsește în interiorul ariei protejate în Dealul Ocnei, s-a observat și în zona Rezervației Dealul Zackel, împotriva alunecărilor de teren, dar aici fenomenul nu este răspândit în interiorul ariei protejate.
11
Presiune actuală
Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
12
Detalii
În sit există mai multe poteci și drumuri de exploatare care asigura accesul animalelor și a locuitorilor zonei la zonele de pășunat, respectiv la parcelele private din zonă.
13
Presiune actuală
Drumuri, autostrăzi
14
Detalii
Drumul național 14 - cca. 2,5 km, drumul județean 107 B - cca. 0,5 km, drumul județean Slimnic- Mândra, Magistrala CFR 200 - cca. 2,9 km, alte drumuri comunale și de exploatare.
15
Presiune actuală
Parcuri auto și parcări
16
Detalii
Parcări pe marginea drumul național 14, drumul județean 106B
17
Presiune actuală
Căi ferate, căi ferate de mare viteză
18
Detalii
Magistrala 200 Timișoara- București
23
Presiune actuală
Linii electrice și de telefon suspendate
24
Detalii
De-a lungul unor drumuri de acces.
25
Presiune actuală
Linii electrice și de telefon subterane/scufundate
26
Detalii
De-a lungul unor drumuri de acces
27
Presiune actuală
Piloni și antene de comunicare
28
Detalii
Antene de telefonie mobilă
29
Presiune actuală
Îmbunătățirea accesului în zonă
30
Detalii
Modernizare drumul județean 14
31
Presiune actuală
Urbanizare continuă
32
Detalii
Limita sudică a insulei Dealul Cucului este reprezentată de zona intravilană a comunei Slimnic.
33
Presiune actuală
Urbanizare discontinuă
34
Detalii
Case și alte construcții în interiorul sitului- în Rezervația Dealul Zackel și insulele din zona Șura Mare și Sibiu.
35
Presiune actuală
Habitare dispersată - locuințe risipite, disperse
36
Detalii
Construcții si adăposturi pentru animale în interioriul sitului, depărtate una de alta .
37
Presiune actuală
Fabrici
38
Detalii
Nu există fabrici în interiorul sitului.
40
Presiune actuală
Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement
41
Detalii
Mici depozite ilegale de deșeuri, în câteva puncte din sit.
42
Presiune actuală
Alte tipuri de depozitări
43
Detalii
Depozitare de pământ rezultat din excavații în imediata apropiere a drumului național 14 în insula Șura Mare.
44
Presiune actuală
Vânătoare
45
Detalii
-
46
Presiune actuală
Luare/ prelevare de fauna - terestră
47
Detalii
-
48
Presiune actuală
Controlul prădătorilor
49
Detalii
-
50
Presiune actuală
Luare/prelevare de plante terestre, în general
51
Detalii
Culegerea de plante medicinale
52
Presiune actuală
Colectarea - ciuperci, licheni, fructe de pădure
53
Detalii
Practică de intensitate redusă
54
Presiune actuală
Adunare manuală
55
Detalii
Adunarea manuală de adunare fructe de pădure. Practică de intensitate redusă.
56
Presiune actuală
Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate
57
Detalii
Drumurile comunale din sit sunt folosite și de către căruțe aparținând locuitorilor satelor din jurul ariei protejate.
Potecile și drumurile de exploatare din sit sunt folosite de localnici pentru accesul în zonele private.
58
Presiune actuală
Vehicule cu motor
59
Detalii
Situarea ariei protejate în apropierea municipiului Sibiu facilitează pătrunderea cu vehicule motorizate - motociclete, ATV-uri, mașini de teren, în special pe drumurile de exploatare, dar și în afara lor.
60
Presiune actuală
Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
61
Detalii
Situarea ariei protejate în apropierea municipiului Sibiu facilitează pătrunderea cu vehicule motorizate - motociclete, ATV-uri, mașini de teren, în special pe drumurile de exploatare, dar și în afara lor.
62
Presiune actuală
Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
63
Detalii
Situarea ariei protejate în apropierea municipiului Sibiu facilitează pătrunderea cu vehicule motorizate - motociclete, ATV-uri, mașini de teren, în special pe drumurile de exploatare, dar și în afara lor.
66
Presiune actuală
Locuri de campare și zone de parcare pentru rulote
67
Detalii
Nu sunt amenajate locuri de campare în perimetrul ariei protejate.
68
Presiune actuală
Vandalism
69
Detalii
Prezent în sit - distrugerea panourilor de informare și a bornelor de demarcație a insulelor.
Acest tip de impact antropic este mai intens în zona insulelor Slimnic și Șura Mare - distrugeri repetate a panourilor de informare și bornelor de demarcație .
70
Presiune actuală
Garduri, îngrădiri
71
Detalii
În special în apropierea caselor situate în aria protejată
72
Presiune actuală
Moartea sau rănirea prin coliziune
73
Detalii
Este posibilă rănirea/omorârea animalelor de către vehicule în special pe drumurile naționale / județene
74
Presiune actuală
Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre
75
Detalii
Gunoaie aruncate pe văi. Depozitări de gunoi de grajd pe malul apelor, în special în zona insulei Șura Mică.
78
Presiune actuală
Alte forme de poluare a aerului
79
Detalii
Poluare cauzată de traficul rutier din zonă.
80
Presiune actuală
Gunoiul și deșeurile solide
81
Detalii
Pe alocuri, de-a lungul drumurilor și în apropierea zonelor locuite.
82
Presiune actuală
Poluare luminoasă
83
Detalii
În jurul locuințelor din ROSCI0093. Poate afecta negativ unele specii de insecte.
84
Presiune actuală
Specii invazive non-native - alogene
85
Detalii
Specii plantate în apropierea rezervației Dealul Zackel- Impact redus- salcâm - Robinia pseudacacia
86
Presiune actuală
Captări de apă de suprafață pentru transferul de apă
87
Detalii
Șanțuri drenaj apă
88
Presiune actuală
Captarea apelor subterane
89
Detalii
Puțuri
90
Presiune actuală
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
91
Detalii
Suprapășunat, alunecări de teren, pătrunderea unor specii alogene cu potențial invaziv
92
Presiune actuală
Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
93
Detalii
Neluarea măsurilor de curățare a tufărișurilor care invadează pășunile și fănețele și care constituie bariere pentru unele specii.
94
Presiune actuală
Eroziune
95
Detalii
Fenomen întâlnit în zona insulelor Slimnic, Șura Mare
96
Presiune actuală
Secare
97
Detalii
Fenomen întalnit pe Valea Strâmba
98
Presiune actuală
Daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat
99
Detalii
Suprapășunat în insulele din zona Slimnic și Șura Mare.
100
Presiune actuală
Schimbarea temperaturii - ex. Creșterea temperaturii și extremele
101
Detalii
În ultimul deceniu, noi maxime de temperatură au fost atinse în multe localități pe teritoriul României.
102
Presiune actuală
Secete și precipitații reduse
103
Detalii
Fenomen observat în anul 2013, poate afecta nociv mai ales speciile de amfibieni prezente în sit, dar și unele specii de insecte.
104
Presiune actuală
Inundații și creșterea precipitațiilor
105
Detalii
S-a observat existența unor ani ploioși, chiar dacă frecvența acestora este mai redusă în ultima perioadă.
2.5.1.2.
Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul sitului Tabelul nr. 49 Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul sitului
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Utilizarea energiei eoliene
2
Detalii
Primăria Șura Mare a fost contactată de către investitori pentru realizarea unui proiect eolian în relativă apropiere a sitului
3
Amenințare viitoare
Îmbunătățirea accesului în zonă
4
Detalii
Sunt în desfășurare lucrări de reabilitare a drumului național 14 în zona localităților Șura Mare și Slimnic.
5
Amenințare viitoare
Urbanizare continuă
6
Detalii
Sunt posibile solicitări de extindere intravilan în sit în localitățile Șura Mare și Slimnic.
7
Amenințare viitoare
Urbanizare discontinuă
8
Detalii
Diferite construcții pot apărea în sit, mai ales în insulele din zona Sibiu, Șura Mare și Slimnic.
11
Amenințare viitoare
Reconstrucția, renovarea clădirilor
12
Detalii
Clădiri susceptibile a fi renovate/ reconstruite - în viitor: construcții private
13
Amenințare viitoare
Luare/prelevare de plante terestre, în general
14
Detalii
Culegerea unor specii de plante s-ar putea intensifica drept urmare a mediatizării .
15
Amenințare viitoare
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat.
16
Detalii
În urma neluării de măsuri privind suprapășunatul sau subpășunatul în unele insule. În urma neluării de măsuri pentru limitarea pătrunderii de specii invazive.
17
Amenințare viitoare
Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
18
Detalii
Datorită rețelei de drumuri și căi de comunicație.
19
Amenințare viitoare
Specii invazive non-native - alogene
20
Detalii
Specii plantate - salcâm - Robinia pseudacacia în apropierea Rezervației Dealul Zackel. Există riscul accentuării prezenței acestei specii invazive în viitor în aria protejată.
21
Amenințare viitoare
Secete și precipitații reduse
22
Detalii
Intensificarea acestui fenomen amenință speciile de amfibieni - Bombina variegata, precum și unele specii de insecte - Pseudophilotes bavius
23
Amenințare viitoare
Secare
24
Detalii
Intensificarea acestui fenomen amenință speciile de vertebrate dependente de apă, respectiv amfibieni - Bombina variegata și reptile - Emys orbicularis,.
25
Amenințare viitoare
Schimbarea compoziției de specii - succesiune
26
Detalii
În urma suprapășunatului
2.5.2.
Hărțile activităților cu potențial impact
2.5.2.1.
Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul sitului Nu toate amenințările și presiunile au un impact asupra speciilor și habitatelor și nu necesită analiză. Cele cu impact sunt tratate în tabelul nr. 50
Tabelul nr. 50 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Pășunatul
2
Localizarea presiunii actuale - descriere
Pe aproape toată suprafața sitului.
3
Intensitatea presiunii actuale
Mare
4
Detalii
Se practică pe aproape toată suprafața sitului, având în vedere ca 89% din suprafața sitului este reprezentată de pășune.
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat.
2
Localizarea presiunii actuale - descriere
În zonele suprapășunate din Dealurile Cucului, Rictoi, Mesteacănului, Dealul Ocnei și În Peri, în zonele afectate de eroziune din Dealul Ocnei, Delurile Zackel, Mesteacănului, în zonele invadate de tufărișuri din insulele În Peri, Dealurile Șarba, Dealul Cucului, Mesteacănului, Rictoi
3
Intensitatea presiunii actuale
Medie
4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
2
Localizarea presiunii actuale - descriere
Insulele stepice Dealurile Șarba, Zackel, Dealul Ocnei, În Peri
3
Intensitatea presiunii actuale
Medie
4
Detalii
Neluarea măsurilor de curățare a tufărișurilor care invadează pășunile și fânețele și care constituie bariere pentru unele specii.
2.5.2.2.
Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul sitului Tabelul nr. 51 Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Reducerea sau pierderea de caracteristici de habitat
2
Localizarea amenințării viitoare - descriere
În zonele suprapășunate din Dealurile Cucului, Rictoi, Mesteacănului, Dealul Ocnei și În Peri, în zonele afectate de eroziune din Dealul Ocnei, Delurile Zackel, Mesteacănului, în zonele invadate de tufărișuri din insulele În Peri, Dealurile Șarba, Dealul Cucului, Mesteacănului, Rictoi.
3
Intensitatea amenințării viitoare
Medie
4
Detalii
În urma neluării de măsuri privind suprapășunatul sau pentru limitarea pătrunderii de specii invazive
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Reducerea conectivitătii de habitat din cauze antropice
2
Localizarea amenințării viitoare - descriere
Insulele stepice Dealurile Șarba,
Zackel, Dealul Ocnei, În Peri.
3
Intensitatea amenințării viitoare
Medie
4
Detalii
Datorită în special neluării măsurilor de îndepărtare a speciilor invazive arbustive
2.5.3.
Evaluarea impacturilor asupra speciilor
2.5.3.1.
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabelul nr. 52 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de amfibieni și reptile
a.
Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre
2
Specia
Emys orbicularis - 1220
3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere
Insula stepică Pârâul Strâmb- Șura Mică
4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Medie
5
Confidențialitate
Informații publice
6
Detalii
Gunoaie aruncate în apă. Depozitarea dejecțiilor animale pe malul pârăului, fapt ce determină eutrofizarea apei .
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Secete și precipitații reduse
2
Specia
Bombina variegata - 1193
3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere
În insula stepică Pârâul Strâmb- Șura Mică
4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Medie
5
Confidențialitate
Informații publice.
6
Detalii
Habitatele acvatice pe care le preferă sunt extrem de vulnerabile la disturbare antropică, astfel că multe forme de impact, antropic sau natural în habitatele terestre din imediata vecinătate pot anula succesul reproductiv al speciei
Tabelul nr. 52 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciiilor de nevertebrate
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Pășunatul
2
Specia
Pseudophilotes bavius
3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere
Dealul Mesteacănului, Dealul Rictoi
4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Mare
5
Confidențialitate
Informații publice.
6
Detalii
În sit, în urma studiilor din anul 2013, specia nu a mai fost regăsită, având așadar un statut incert ca prezență. Perimetrele cu planta gazdă de pe dealurile Rictoi și Mesteacănului, conțin planta gazdă într-o densitate suficientă pentru a susține o populație de Pseudophilotes bavius, dar starea în care se află aceste habitate este diferită. Astfel, pe dealul Ritoi, pe panta cu expoziție SV, inflorescențele au fost consumate aproape în totalitate de ovine, pe când pe panta cu expoziție NE, chiar dacă se practică pășunatul, acesta are un impact mai redus, astfel că inflorescențele nu sunt distruse în aceeași măsură, făcând probabil posibilă supraviețuirea speciei țintă.
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
2
Specia
Pseudophilotes bavius
3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere
Dealul Zackel
4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Mare
5
Confidențialitate
Informații publice.
6
Detalii
În sit, în urma studiilor din anul 2013, specia nu a mai fost regăsită, având așadar un statut incert ca prezență. Abandonarea terenurilor din cauza îmbătrânirii populației și extinderea tufărișurilor, fenomen observat pe dealul Zackel și dealul Mesteacănului. Datorită capacității reduse de dispersie și deplasare, distanța maximă parcursă în timpul vieții unui individ nedepășind 600 m, populațiile pot foarte ușor să ajungă izolate și apoi să dispară. Pe dealul Zackel din cauza lipsei oricăror măsuri de management se observă și compactarea vegetației prin dominarea gramineelor în detrimentul plantei gazdă.
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
2
Specia
Pseudophilotes bavius
3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere
Dealul Zackel, Dealurile din Insula Șarba
4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Medie
5
Confidențialitate
Informații publice.
6
Detalii
Existența unor cordoane de vegetație arbustivă și arborescentă între insule care determină o discontinuitate la nivel de habitat, având în vedere posibilitatea redusă de dispersie și deplasare a speciei, un individ adult neparcurgând pe timpul vieții o distanță mai mare de 600 m.
d.
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Tabelul nr. 53 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de plante
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Pășunatul
2
Specia
Crambe tataria - 4091
3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere
Dealul Rictoi
4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Mare
5
Confidențialitate
Informații confidențiale
6
Detalii
Amenințarea generată de pășunat constă în reducerea speciilor bune furajere și simplificarea compoziției floristice, prin tasarea terenului, schimbarea reacției chimice a solului datorită dejecțiilor de animale și prin pătrunderea speciilor de buruieni invazive.
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
2
Specia
Crambe tataria - 4091
Iris aphilla ssp.hungarica - 4097
3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere
Dealul Rictoi, Dealul Zackel Dealurile Șarba
4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Medie
5
Confidențialitate
Informații confidențiale
6
Detalii
Caracteristicile habitatului se pierd prin alunecările de teren din aceste zone, pășunat, prin reducerea speciilor bune furajere și simplificarea compoziției floristice, prin tasarea terenului, schimbarea reacției chimice a solului datorită dejecțiilor de animale și prin pătrunderea speciilor de buruieni invazive, și într-o măsură mai mică de competiția cu specii alogene cu potențial invaziv. Starea de conservare neadecvată a speciei Iris aphylla ssp. hungarica, având în vedere efectivul redus al populație din SCI Insulele stepice Șura Mică- Slimnic s-ar putea datora lipsei intervenției antropice ceea ce a dus la instalarea și extinderea altor specii, cum sunt tufișurile, arbuștii, precum și a unor specii invazive ierboase care au dus la modificarea ecosistemul ierbos și apariția altor tipuri de asociații vegetale.
2.5.3.2.
Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabelul nr. 54 Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre
2
Specia
Emys orbicularis – 1220
3
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere
Insula stepică Pârâul Strâmb- Șura Mică
4
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei
Medie
5
Confidențialitate
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Secete și precipitații reduse
2
Specia
Bombina variegata – 1193
3
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere
Insula stepică Pârâul Strâmb - Șura Mică
4
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei
Medie
5
Confidențialitate
Informații publice
6
Detalii
Habitatele acvatice pe care le preferă sunt extrem de vulnerabile la disturbare antropică, astfel că multe forme de impact, antropic sau natural în habitatele terestre din imediata vecinătate pot anula succesul reproductiv al speciei
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Pășunatul
2
Specia
Crambe tataria – 4091
3
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere
Dealul Rictoi
4
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei
Mare
5
Confidențialitate
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
2
Specia
Crambe tataria - 4091
Iris aphilla ssp. hungarica - 4097
5
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere
Dealul Rictoi, Dealul Zackel Insulele stepice din Dealurile Șarba
6
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei
Mare
7
Confidențialitate
Informații publice
2.5.4.
Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate
2.5.4.1.
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Tabelul nr. 55 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Pășunatul
2
Clasificarea tipului de habitat
Habitate de importanță comunitară
3
Codul unic al tipului de habitat
6240*- Pajiști stepice subpanonice
4
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere
ROSCI0093
5
Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat
Mare
6
Confidențialitate
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
2
Clasificarea tipului de habitat
Habitate de importanță comunitară
3
Codul unic al tipului de habitat
6240*- Pajiști stepice subpanonice
62C0* - Stepe ponto- sarmatice
4
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere
În interiorul ROSCI0093
5
Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat
Mare
6
Confidențialitate
Informații publice
7
Detalii
Datorită modului de folosință a terenurilor ocupate de aceste tipuri de habitate precum și a prezenței unor specii potențial invazive - Prunus spinosa cu abundență locală mare.
Cod
Parametru
Descriere
1
Presiune actuală
Eroziune
2
Clasificarea tipului de habitat
Habitate de importanță comunitară
3
Codul unic al tipului de habitat
62C0* - Stepe ponto- sarmatice
4
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere
În interiorul ROSCI0093
5
Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat
Medie
6
Confidențialitate
Informații publice
7
Detalii
Prezența unor zone de teren nud datorat în special eroziunilor de suprafață
duce
la
degradarea condițiilor de habitat.
2.5.4.2.
Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate Tabelul nr. 56 Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Eroziune
2
Clasificarea tipului de habitat
Habitate de importanță comunitară
3
Codul unic al tipului de habitat
62C0* - Stepe ponto – sarmatice
4
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere
În ROSCI0093
5
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat
Scăzută
7
Confidențialitate
Publice
Cod
Parametru
Descriere
1
Amenințare viitoare
Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
2
Clasificarea tipului de habitat
Habitate de importanță comunitară
3
Codul unic al tipului de habitat
6240*- Pajiști stepice subpanonice
62C0* - Stepe ponto- sarmatice
4
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere
În ROSCI0093
5
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat
Mare
6
Confidențialitate
Publice
3.
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE
3.1.
Evaluarea starii de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile și nu trebuie realizată pentru:
a)
speciile ocazionale, a căror prezență este doar accidentală, eratică, nefiind regulată și stabilă;
b)
speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai probabil schimbărilor climatice și pentru care nu există informații suficiente;
c)
speciile cu prezență incertă, a căror prezență este nesigură, îndoielnică, dubioasă;
d)
speciile a căror populație în sit este nesemnificativă în raport cu populația națională - "populația relativă" în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca "D - Populație nesemnificativă".
3.1.1.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei "x" - necunoscut.
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.
Tabelul nr. 57 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de plante din punct de vedere al populației
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Crambe tataria
2.
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3.
Mărimea populației speciei în sit
643 indivizi
4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din sit
Bună
5.
Raportul dintre mărimea populației speciei în sit și mărimea populației naționale
Favorabil
6.
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior
Crescătoare față de situația din 1999 când erau doar 20% din actuala populație.
7.
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit
Corespunzătoare
8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Numărarea exemplarelor în teren
9.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
Bun
10.
Tendința actuală a mărimii populației speciei
Fluctuantă determinată de factorii climatici din fiecare an
11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
Observații multianuale ale expertului
12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
În 2013 apreciem că a atins un maxim 643 exemplare
13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Foarte bună
14.
Structura populației speciei
643 indivizi din care 43 fertili cu inflorescența și/sau fructe, 180 juvenili și 420 maturi nefertili
15.
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei
Favorabilă
16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei
Bună
17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
necunoscuta
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Iris aphilla ssp.hungarica
2.
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3.
Mărimea populației speciei în sit
240 indivizi
4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din sit
Bună
5.
Raportul dintre mărimea populației speciei în sit și mărimea populației naționale
Satisfăcător
6.
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior
Nu este cazul
7.
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit
Necorespunzătoare
8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Observații în teren cu numărarea exemplarelor
9.
Raportul dintre mărimea populației dereferință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
Necorespunzător
10.
Tendința actuală a mărimii populației speciei
Constantă
11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
Aprecierea expertului
12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
X
13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
14.
Structura populației speciei
Majoritatea exemplarelor fără flori
15.
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei
Neadecvată
16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei
-
17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
-XX
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Adenophora lilifolia
2.
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care prezența acesteia nu a mai fost semnalată in zonă.
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Echium russicum
2.
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care prezența acesteia nu a mai fost semnalată in zonă.
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Angelica palustris
2.
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care semnalarea acesteia în zonă a fost incertă, fiind bazată pe o identificare greșită.
Nevertebrate
Tabelul nr. 58 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate din punct de vedere al populației
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Pseudophilotes bavius
2.
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care prezența acesteia în zonă este incertă.
Amfibieni
Tabelul nr. 59 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni din punct de vedere al populației
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Bombina variegata
2.
Tipul populației speciei în sit
Rezidentă
3.
Mărimea populației speciei în sit
90 - 130 indivizi
4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din sit
Medie
5.
Raportul dintre mărimea populației speciei în sit și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000
6.
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior
Nu este cazul - Nu cunoaștem nici o evaluare anterioară a mărimii populației speciei în sit.
7.
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit
Nu există date pentru estimarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în situl studiat.
8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Nu este cazul.
9.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
X
10.
Tendința actuală a mărimii populației speciei
X
11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
Medie
12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
Nu este cazul
13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
14.
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației.
15.
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei
Favorabilă
16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei
Favorabilă
17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
XX
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Triturus cristatus
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Triturus vulgaris ampelensis
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în
condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Reptile
Tabelul nr. 60 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de reptile din punct de vedere al populației
Nr.
Parametru
Descriere
1.
Specia
Emys orbicularis
2.
Tipul populației speciei în sit
Rezidentă
3.
Mărimea populației speciei în sit
40 - 50 indivizi
4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din sit
Medie
5.
Raportul dintre mărimea populației speciei în sit și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.
6.
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior
Nu este cazul
7.
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit
Nu este cazul - Nu cunoaștem nici o evaluare anterioară a mărimii populației speciei în sit.
8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Nu este cazul - Nu există date pentru estimarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în situl studiat.
9.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
Nu este cazul
10.
Tendința actuală a mărimii populației speciei
X
11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
Slabă
12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
X
13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
14.
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației
15.
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei
Favorabilă
16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei
Favorabilă
17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
XX
3.1.2.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Plante superioare
Tabelul nr. 61 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de plante din punct de vedere al habitatului speciei
Nr.
Parametri
Descriere
1.
Specia
Crambe tataria
2.
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3.
Suprafața habitatului speciei în sit
0.5 ha
4.
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei
Medie
5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior
Nu este cazul
6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în sit
0.5
7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
Nu sunt date suficiente
8.
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Favorabilă
9.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Bună
10.
Calitatea habitatului speciei în sit
Favorabilă
11.
Tendința actuală a calității habitatului speciei
Favorabilă
12.
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei
Bună
13.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei
Favorabilă
14.
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Favorabilă
15.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Favorabilă
Nr.
Parametri
Descriere
1.
Specia
Iris aphilla ssp.hungarica
2.
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3.
Suprafața habitatului speciei în sit
29,6 ha
4.
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei
Medie
5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior
Nu este cazul
6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în sit
1%
7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
Nu sunt date suficiente
8.
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Nefavorabilă
9.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Nefavorabilă
10.
Calitatea habitatului speciei în sit
Nefavorabilă
11.
Tendința actuală a calității habitatului speciei
Nefavorabilă
12.
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei
Bună
13.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei
Nefavorabilă
14.
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Nefavorabilă
15.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Nefavorabilă
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Adenophora lilifolia
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Echium russicum
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în
condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametri
Descriere
1
Specia
Angelica palustris
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în
condițiile în care semnalarea acesteia în zonă a fost incerta fiind bazată pe o identificare greșită.
Nevertebrate
Tabelul nr. 62 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei de nevertebrate din punct de vedere al habitatului speciei
Nr.
Parametri
Descriere
1
Specia
Pseudophilotes bavius
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care semnalarea acesteia în zonă a fost incerta fiind bazată pe o identificare greșită.
Amfibieni
Tabelul nr. 63 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni din punct de vedere al habitatului speciei
Nr.
Parametri
Descriere
1
Specia
Bombina variegata
2
Tipul populației speciei în sit
Rezidentă
3
Suprafața habitatului speciei în sit
Circa 1% din suprafața Insulelor de la Șura mică și Șura Mare.
4
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei
Slabă
5
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior
Nu este cazul - nu cunoaștem o evaluare anterioară a suprafeței ocupate de habitatul speciei.
6
Suprafața adecvată a habitatului speciei în sit
Nu este cazul - nu există date suficiente pentru estimarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în sit.
7
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în sit
Nu este cazul
8
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
Nu există date dar probabil că este "≈"
9
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Nu există date dar probabil că este "0"
10
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Slabă
11
Calitatea habitatului speciei în sit
Bună - adecvată.
12
Tendința actuală a calității habitatului speciei
Stabilă
13
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei
Slabă
14
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei
X
15
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Favorabilă
16
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Nu există suficiente informații
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Triturus cristatus
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Triturus vulgaris ampelensis
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Reptile
Tabelul nr. 64 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de reptile din punct de vedere al habitatului speciei
Nr.
Parametri
Descriere
1
Specia
Emys orbicularis
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă - sedentară/rezidentă
3
Suprafața habitatului speciei în sit
12,4 ha
4
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei
Insuficientă
5
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior
Nu este cazul
6
Suprafața adecvată a habitatului speciei în sit
Nu este cazul - nu există date suficiente pentru estimarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în sit.
7
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în sit
Nu este cazul
8
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
Nu există date dar probabil că este "≈"
9
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Nu există date dar probabil că este "0"
10
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Slabă
11
Calitatea habitatului speciei în sit
Excelentă pentru populația de adulți, subadulți și juvenili din sit.
Necunoscută pentru țestoasele aflate în fază de dezvoltare embrionară și post embrionară în cuib.
12
Tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu există date dar probabil că este "0" -
13
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu există date dar probabil că este "≈"
14
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei
Nu există date dar probabil că este "0" - stabilă
15
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Favorabilă pentru populația de adulți, subadulți și juvenili din sit. Necunoscută pentru țestoasele aflate în fază de dezvoltare embrionară și post embrionară în cuib.
16
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
Nu există suficiente informații
3.1.3.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Plante superioare
Tabelul nr. 65 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de plante din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Crambe tataria
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Tendința viitoare a mărimii populației
Fluctuantă
4
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
Fluctuant
5
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației
Posibil favorabil
6
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei
Posibil descrescătoare
7
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
Fluctuant
8
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Favorabilă
9
Perspectivele speciei în viitor
Favorabilă
10
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Mediu
11
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
Mediu
12
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei
Mediu
13
Viabilitatea pe termen lung a speciei
Favorabilă
14
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Favorabilă
15
Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Favorabilă
16
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
XX
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Iris aphilla ssp. hungarica
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Tendința viitoare a mărimii populației
Posibil descrescătoare
4
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
Necorespunzător
5
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației
Nefavorabil
6
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei
Nefavorabil
7
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
Nefavorabil
8
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nefavorabil
9
Perspectivele speciei în viitor
Nefavorabil
10
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Mediu
11
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
Medie
12
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei
Medie
13
Viabilitatea pe termen lung a speciei
Viabilitatea prin aplicarea unor măsuri de management
14
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nefavorabil
15
Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nefavorabil
16
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
XX
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Adenophora lilifolia
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Echium russicum
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Angelica palustris
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care semnalarea acesteia în zonă a fost eronată fiind bazată pe o identificare greșită.
Nevertebrate
Tabelul nr. 66 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei de nevertebrate din punctde vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Pseudophilotes bavius
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Amfibieni
Tabelul nr. 67 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Bombina variegata
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă - sedentară/rezidentă
3
Tendința viitoare a mărimii populației
Constantă sau posibil descrescătoare
4
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă
X
5
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației
Favorabile
6
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei
Constantă
7
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
Constantă sau posibil crescătoare
8
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Favorabile
9
Perspectivele speciei în viitor
Favorabile
10
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut
11
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei
Scăzută: Secete și precipitații reduse. Secare: Habitatele acvatice pe care le preferă sunt extrem de vulnerabile la disturbare antropică, astfel că multe forme de impact, antropic sau natural, de exemplu lipsa apei în anii secetoși în habitatele terestre din imediata vecinătate pot anula succesul reproductiv al speciei
12
Viabilitatea pe termen lung a speciei
Viabilitatea este asigurată
13
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Favorabilă
14
Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nu există date suficiente
15
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nu există date suficiente
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Triturus cristatus
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Triturus vulgaris ampelensis
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Reptile
Tabelul nr. 68 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei de reptile din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Emys orbicularis
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă - sedentară/rezidentă
3
Tendința viitoare a mărimii populației
Favorabile
4
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
Constantă sau posibil crescătoare
5
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației
Favorabile
6
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei
Constantă
7
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
Constantă sau posibil crescătoare
8
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Favorabile
9
Perspectivele speciei în viitor
Favorabile
10
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut
11
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
Medie: Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre.
Gunoaie aruncate în apă. Depozitarea dejecțiilor animale pe malul pârăului, fapt ce determină eutrofizarea apei .
12
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei
Scăzută Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre
Gunoaie aruncate în apă. Depozitarea dejecțiilor animale pe malul pârâului, fapt ce determină eutrofizarea apei.
13
Viabilitatea pe termen lung a speciei
Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
14
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Favorabilă
15
Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Constantă sau posibil crescătoare
16
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nu există date suficiente
3.1.4.
Evaluarea globală a speciei
Plante superioare
Tabelul nr. 69 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciilor de plante din cadrul sitului
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Crambe tataria
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Starea globală de conservare a speciei
Favorabilă
4
Tendința stării globale de conservare a speciei
Constantă
5
Starea globală de conservare necunoscută
6
Informații suplimentare
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Iris aphilla ssp. Hungarica
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă
3
Starea globală de conservare a speciei
Satisfăcătoare
4
Tendința stării globale de conservare a speciei
Constantă sau posibil descrescătoare
5
Starea globală de conservare necunoscută
6
Informații suplimentare
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Adenophora lilifolia
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Echium russicum
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Angelica palustris
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această
specie în condițiile în care semnalarea acesteia în zonă a fost incerta fiind bazată pe o identificare greșită.
Nevertebrate
Tabelul nr. 70 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei de nevertebrate în cadrul sitului
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Pseudophilotes bavius
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Amfibieni
Tabelul nr. 71 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciilor de amfibieni în cadrul sitului
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Bombina variegata
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă - sedentară/rezidentă
3
Starea globală de conservare a speciei
Favorabilă
4
Tendința stării globale de conservare a speciei
Stabilă
5
Starea globală de conservare necunoscută
XX
6
Informații suplimentare
Pentru o evaluare cât mai corectă și reală a stării de conservare a speciei în ROSCI0093 este nevoie de un plan de monitoring pe perioadă de cel puțin 4 ani, care să surprindă mărimea reală a populațiilor, localizarea acestora, extinderea habitatelor naturale ocupate și fluctuațiile multianuale care se pot înregistra în ceea ce privește mărimea populațiilor și/sau extinderea și calitatea habitatelor ocupate.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Tritusrus cristatus
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Tritusrus vulgaris ampelenisi
2
Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru această specie în condițiile în care nu a fost identificată prezența acesteia în sit.
Reptile
Tabelul nr. 72 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciilor de reptile în cadrul sitului
Nr.
Parametru
Descriere
1
Specia
Emys orbicularis
2
Tipul populației speciei în sit
Populație permanentă - sedentară/rezidentă.
3
Starea globală de conservare a speciei
Favorabilă
4
Tendința stării globale de conservare a speciei
Constantă
5
Starea globală de conservare necunoscută
XX
6.
Informații suplimentare
Pentru o evaluare cât mai corectă și reală a stării de conservare a speciei în ROSCI0093este nevoie de un plan de monitoring pe perioadă de cel puțin 4 ani, care să surprindă mărimea reală a populațiilor, localizarea acestora, extinderea habitatelor naturale ocupate și fluctuațiile multianuale care se pot înregistra în ceea ce privește mărimea populațiilor și/sau extinderea și calitatea habitatelor ocupate.
3.2.
Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
3.2.1.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat Tabelul nr.73 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
6240* Pajiști stepice subpanonice
3
Suprafața ocupată de tipul de habitat în sit
29,6 ha
4
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în sit
Medie
5
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în sit și suprafața ocupată de acesta la nivel național
Nu există date suficiente
6
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior
Prima evaluare
7
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în sit
29,6 ha
8
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din sit
Cartarea pe teren
9
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată
Nu există date suficiente
10
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
Nu poate fi evaluată tendința dinamică, s-a stabilit nivelul de bază
11
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat
Nu e cazul
12
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat
Nu e cazul,
13
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
S-a stabilit nivelul de bază, suprafața la care se vor raporta toate monitorizările ulterioare
14
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat
Nu există date suficiente
15
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative
Nu există date suficiente
16
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat
Nu există date suficiente
17
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Favorabilă
18
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Constantă sau posibil crescătoare
19
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Suprafața ocupată de habitat asigură premise favorabile pentru conservarea structurii și funcțiilor acestuia pe termen mediu și lung, în lipsa acțiunii unor factori perturbatori care să conducă la pierderi de suprafețe sau fragmentarea habitatului
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
62C0* Stepe ponto- sarmatice
3
Suprafața ocupată de tipul de habitat în sit
0,5 ha
4
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în sit
Medie
5
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în sit și suprafața ocupată de acesta la nivel național
Nu există date suficiente
6
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior
Prima evaluare
7
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în sit
0,5 ha
8
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din sit
Cartarea pe teren
9
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată
1:0,5
10
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
Constantă sau posibil crescătoare
11
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat
Nu există date suficiente
12
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat
Nu există date suficiente
13
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
S-a stabilit nivelul de bază, suprafața la care se vor raporta toate monitorizările ulterioare
14
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat
Nu există suficiente informații
15
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative
Nu există date suficiente
16
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat
Nu există date suficiente
17
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Nefavorabilă
18
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Nu există date suficiente
19
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Suprafața relativ mică ocupată de acest tip de habitat, în raport cu modul de folosință, nu oferă premise favorabile pentru conservarea structurii și funcțiilor acestuia pe termen mediu și lung
3.2.2.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat Tabelul nr. 74 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
6240* Pajiști stepice subpanonice
3
Structura și funcțiile tipului de habitat
Habitatul 6240* Pajiști stepice subpanonice este reprezentat din punct de vedere structural de fitocenoze ale asociatiilor Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevic et al. 1955, Botriochloetum ischaemi Krist. 1937 Pop 1977, Festucetum valesiaco-rupicolae Csuros et Kovacs 1962, Festuco rupicolae-Caricetum humilis Soo 1930, 1947, Botriochloetum ischaemi Krist. 1937, Pop 1977, Stipetum capillatae Hueck 193I, Krausch 1961.
4
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Nefavorabilă
5
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Tendința actuală este de degradare a structurii și funcțiilor ca urmare a managementului neadecvat
6
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Ca rezultat al managementului deficitar aplicat acestor pajiști, structura spațială a tuturor fitocenozelor inventariate este alterată, local, de tufărișuri invadante din alianta Prunion spinosae Soo 1951. Factorii perturbatori cu efecte majore în compozitia și bogatia specifice a vegetației identificati: suprapașunare cu oi, vite, sau mixt, târlirea, drumuri de acces și eroziunea solului. Pe pantele abrupte suprapășunatul amplifică puternic eroziunea solului. Efectul factorilor perturbatori asupra compozitiei specifice a vegetatiei se reflectă atât în apariția speciilor indicatoare negative, buruieni segetale și ruderale, din clasele Stellarietea mediae, Chenopodietea, Artemisietea, cât și printr-o reprezentare slabă a speciilor carateristice habitatului.
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
62C0* Stepe ponto- sarmatice
3
Structura și funcțiile tipului de habitat
Habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice este reprezentat de o singură asociație, Elytrigietum hispidi Dihoru 1970 Popescu et Sanda 1988. La nivelul sitului structura spațială a fitocenozelor încadrate la Elytrigietum hispidi, este neomogenă din punct de vedere calitativ și al compoziției specifice.
4
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Nefavorabilă
5
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Tendința actuală este de degradare a structurii și funcțiilor ca urmare a managementului neadecvat
6
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
La nivelul sitului structura spațială a fitocenozelor încadrate la Elytrigietum hispidi, este neomogenă din punct de vedere calitativ și al compoziției specifice, din cauza folosinței terenurilor pe diferite suprafete, abandon complet al pajiștilor, sau dimpotrivă, a supraexploatarea unor suprafețe.
Totuși, au fost identificate fragmente de fitocenoze bogate în specii stepice, valoroase din punct de vedere calitativ pentru refacerea habitatului.
3.2.3.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor Tabelul nr. 75 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
6240* Pajiști stepice subpanonice
3
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat
Nu sunt date suficiente
4
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor
1:29,6
5
Perspectivele tipului de habitat în viitor
Nefavorabilă în lipsa măsurilor de management adecvate
6
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
Suprapășunatul și dezvoltarea locală a unor specii cu potențial invaziv Prunus spinosa sunt principalele motive care duc la alterarea structurii specifice, reducerea bogăției specifice, la eutrofizare și invazia speciilor ruderale.
7
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat
Medie spre mare
8
Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat
Medie spre mare
9
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat
Medie
10
Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Favorabilă
11
Tendința stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Favorabilă
12
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Perspectivele de conservare, pe termen mediu și lung a habitatului, sunt favorabile cu condiția implementării unor măsuri de management adecvate
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
62C0* Stepe ponto- sarmatice
3
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat
Nu sunt date suficiente
4
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor
1:0,5
5
Perspectivele tipului de habitat în viitor
Nefavorabile
6
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
Folosința terenurilor pe diferite suprafețe abandon complet al pajiștilor, sau dimpotrivă, supraexploatarea unor suprafețe sunt principalele motive care duc la alterarea structurii specifice, reducerea bogăției specifice și invazia speciilor ruderale.
7
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat
Mică spre medie
8
Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat
Mare
9
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat
Mare în lipsa unor măsuri active de management care să contracareze acțiunea factorilor perturbatori
10
Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Nefavorabilă
11
Tendința stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Nefavorabilă
12
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Datorită suprafeței mici ocupate de acest tip de habitat în cadrul sitului, mai ales în lipsa unor măsuri de management adecvate, perspectivele de conservare a structurii și funcțiilor acestuia, pe termen mediu și lung sunt nefavorabile.
3.2.4.
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat Tabelul nr. 76 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
6240* Pajiști stepice subpanonice
3
Starea globală de conservare a tipului de habitat
Nefavorabilă
4
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat
Nu sunt date suficiente
5
Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute
Nu sunt date suficiente
6
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în sit
Nu sunt date suficiente pentru evaluarea, la nivel global a stării favorabile pentru conservare a acestui tip de habitat
Nr.
Parametru
Descriere
1
Clasificarea tipului de habitat
EC
2
Codul unic al tipului de habitat
62C0* Stepe ponto- sarmatice
3
Starea globală de conservare a tipului de habitat
Nu sunt date suficiente
4
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat
Nu sunt date suficiente
5
Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute
Nu sunt date suficiente
6
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în sit
Nu sunt date suficiente pentru evaluarea, la nivel global a stării favorabile pentru conservare a acestui tip de habitat
4.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1.
Scopul planului de management Scopul planului de management este o afirmare a unei stări viitoare ideale pentru întregul Sit Natura 2000 pe termen lung, ce înglobează nu numai o stare viitoare dar și atitudini și experiențe legate de viitor.
Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor acestora, pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Speice Șura Mică - Slimnic, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul Sitului.
4.2.
Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități
4.2.1.
OG: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora
4.2.1.1.
Asigurarea conservării speciei Crambe tataria, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia Tabelul nr. 77
Cod MS
Titlu
Descriere
1.1.1
Interzicerea distrugerii, colectării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori pe an, în perioadele în care specia este prezentă sub formă adultă mai ales, în colaborare cu Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. Patrularea poate fi simultană cu cea pentru habitate, și va urmări respectarea tuturor interdicțiilor referitoare la specie. Interdicțiile vor fi mediatizate prin afișarea pe panouri și prin alte metode de conștientizare a publicului. Colectarea în scop științific se va face cu acordul custodelui și în conformitate cu legislația în vigoare.
Tabelul nr. 78 Asigurarea conservării speciei Iris aphilla, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
Cod
Titlu
Descriere
1.2.1
Interzicerea distrugerii, colectării - cu
excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori pe an, în perioadele în care specia este prezentă sub formă adultă mai ales, în colaborare cu Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. Patrularea poate fi simultană cu cea pentru celelalte specii de plante, precum și cu cea pentru habitate, și va urmări respectarea tuturor interdicțiilor referitoare la specie.
Interdicțiile vor fi mediatizate prin afișarea pe panouri și prin alte metode de conștientizare a publicului.
Colectarea în scop științific se va face cu acordul custodelui și în conformitate cu legislația în vigoare.
1.2.2
Evitarea mediatizării speciei, și păstrarea confidențialității referitor la locațiile sale de prezență
pentru a evita culegerea indivizilor
Ca urmare a numărului redus de populații și a vulnerabilității acestora față de culegerea în scopul cultivării, presării sau chiar comercializării în piețe, este recomandată păstrarea confidențialității referitoare la locațiile de prezență a speciei.
4.2.1.3.
Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia Tabelul nr. 79
Cod
Titlu
Descriere
1.3.1
Menținerea zonelor umede folosite de această specie pentru reproducere - bălți, pâraie, șanțuri cu apă și altele asemenea
Nu se vor realiza amenajări/captări hidrologice, lucrări de drenare sau orice intervenții care pot diminua sau pune în pericol zonele umede în care a fost identificată specia. Orice astfel de lucrări în perimetrul sitului ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic trebuie aprobate .
1.3.2
Menținerea nepoluată a suprafețelor umede
Nu se vor deversa substanțe poluante în apele din sit. Interzicerea instituirii depozitelor de materiale temporare sau permanente pe cursurile de apă sau pe malul acestora
1.3.3
Amenajarea unor puncte de acces la apă în condiții de secetă
Amenajarea câtorva puncte speciale de acces la apă în condiții de secetă, în zonele unde au fost identificate populațiile mai importante ale speciei.
1.3.4
Limitarea accesului auto sau cu animale - bovine, ovine - în zonele cu bălți în care a fost identificată specia, în perioada de reproducere - aprilie-mai
Limitarea accesului auto, sau al animalelor - vitelor în special - în zonele cu bălți în care a fost identificată specia, în perioada de reproducere. În mod similar, pășunatul intensiv poate duce la poluarea cu dejecții a bălților și zonelor umede.
1.3.5
Interzicerea vătămării, capturării - cu excepția celei în scop științific, deținerii, comercializării speciei
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori pe an, în perioadele critice pentru specie mai ales, în colaborare cu Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului. Interdicția va fi mediatizată prin afișarea ei pe panouri și alte metode de conștientizare a publicului. Costurile sunt comune și pentru celelalte speciile acvatice. Prin patrulare se poate verifica și respectarea celorlalte interdicții. Capturarea în scop științific se va face cu acordul custodelui și în conformitate cu legislația în vigoare.
4.2.1.4.
Asigurarea conservării speciei Emys orbicularis, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia Tabelul nr. 80
Cod
Titlu
Descriere
1.4.1
Realizarea segmentată a lucrărilor de decolmatare pe valea Pârâului Strâmb.
Foarte important pentru această specie este prezența mâlului pe fundul apei. În România perioada activă a țestoaselor, se încheie la finele lunii octombrie, când indivizii de țestoasă de lac intră în hibernare. Acest proces are loc pe fundul lacurilor, unde țestoasele se îngropapă în mâl și durează până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Din această cauză, pe segmentul Pârâului Strâmb situat în sit, decolmatarea se va realiza pe tronsoane de câte 50 m, un singur tronson pe zi, numai pe durata lunilor iulie și august. Între două tronsoane decolmatate trebuie să se păstreze un tronson de 50 m nedecolmatat pentru a permite țestoaselor să se refugieze în siguranță.
1.4.2
Interzicerea
vătămării, capturării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori pe an, în colaborare cu Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului. Interdicția va fi mediatizată prin afișarea ei pe panouri și alte metode de conștientizare a publicului. Prin patrulare se poate verifica și respectarea celorlalte interdicții. Capturarea în scop științific se va face cu acordul custodelui și în conformitate cu legislația în vigoare.
1.4.3
Interzicerea tăierii vegetației palustre pe Valea Strâmbu în perioada aprilie-iulie specia folosind vegetația palustră ca adăpost.
Este foarte importanță existența zonelor umede cu vegetație palustră, stuful fiind un element important al habitatului speciei. Este de asemenea importantă existența zonelor cu stuf căzut la pământ și/ sau cu vegetație natantă care oferă țestoaselor loc de însorire, de adăpost și de depunere a pontei.
1.4.4
Investigații suplimentare pentru identificarea locurilor de reproducere ale speciei E. orbicularis și punerea sub protecție legală a acestor zone la Șura Mică. Identificarea acestor zone ar trebui apoi urmată de interzicerea de lucrări agricole cu utilaje care sapă în profunzimea solului, pentru a nu fi distruse cuiburile cu ponte și sau juvenili. Între limitele actuale ale sitului nu sunt cuprinse cu siguranța și zonele de reproducere ale speciei.
Marele neajuns al „insulei" de la Șura Mică este suprafața mică, din care pentru populația de țestoasă de lac lipsește cu siguranță cartierul de depunere a pontei. Încercările noastre de a identifica aceste zone în ariile adiacente acestei „insule" nu au fost încununate de succes. Identificarea și punerea lor sub protecție este extrem de necesară. Identificarea acestor zone ar presupune de asemenea, elaborarea unor măsuri de management prin care pontele și indivizii proaspăt eclozați care rămân în cuib până în primăvara anului următor, să fie protejați.
4.2.1.5.
Asigurarea conservării habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia. Tabelul nr. 81
Cod
Titlu
Descriere
1.5.1
Interzicerea distrugerii habitatului
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori pe an, în colaborare cu Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. Patrularea poate fi simultană pentru mai multe habitate, și va urmări respectarea tuturor interdicțiilor referitoare la acesta. Interdicțiile vor fi mediatizate prin afișarea pe panouri și prin alte metode de conștientizare a publicului.
4.2.1.6.
Asigurarea conservării habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia. Dintre habitatele identificate pe teren cu ocazia studiilor efectuate în ROSCI0093 în anul 2013, habitatul de interes comunitar 62C0* nu este semnalat în fișa standard, ca fiind prezent pe suprafața ariei protejate.
Tabelul nr. 82 Asigurarea conservării habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia
Cod
Titlu
Descriere
1.5.1
Interzicerea distrugerii habitatului
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori pe an, în colaborare cu Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. Patrularea poate fi simultană pentru mai multe habitate, și va urmări respectarea tuturor interdicțiilor referitoare la acesta. Interdicțiile vor fi mediatizate prin afișarea pe panouri și prin alte metode de conștientizare a publicului.
4.2.2.
OG: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului
4.2.2.1.
MG Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ
4.2.2.1.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 83 Măsuri pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ
Cod
Titlu
Descriere
2.1.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ
Se vor executa periodic lucrări de inventariere în teren a efectivelor speciilor de interes conservativ, conform planului de activități. Scoaterea din Formularul Standard al sitului, al speciilor Triturus cristatus și Triturus vulgaris ampelensis daca nu sunt regăsite în teren nici în cursul realizării actualizării inventarului speciilor.
4.2.2.2.
MG Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatele de interes conservativ
4.2.2.2.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 84 Măsuri pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ
Cod
Titlu
Descriere
2.2.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru fiecare habitat
Se vor executa periodic lucrări de inventariere în teren a habitatelor de interes conservativ, conform planului de activități.
4.2.2.3.
MG Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ
4.2.2.3.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 85 Măsuri generale pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ
Cod
Titlu
Descriere
2.3.1
Realizarea monitorizării pentru fiecare specie de interes comunitar
Vor fi monitorizate speciile de interes conservativ, conform cu graficul din planul de activități.
4.2.2.4.
MG Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
4.2.2.4.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 86 Măsuri specifice pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ
Cod
Titlu
Descriere
2.4.1
Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare - pentru fiecare tip de habitat
Vor fi monitorizate habitatele de interes conservativ, conform cu graficul din planul de activități.
4.2.3.
OG: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ.
4.2.3.1.
MG Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora
4.2.3.1.1.
Măsuri specifice/măsuri de management
Tabelul nr. 87 Măsuri pentru materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora -
Cod
Titlu
Descriere
3.1.1
Întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor sitului
Mijloacele de semnalizare vor fi întreținute pentru a asigura utilizarea lor pe o perioadă cât mai îndelungată.
4.2.3.2.
MG Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
4.2.3.2.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 88 Măsuri pentru urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
Cod
Titlu
Descriere
3.2.1
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului
Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului și a prevederilor planului de management.
3.2.2
Acordarea de acorduri - negative/pozitive - pentru proiectele activitățile și planurile/programele
care
se realizează pe teritoriul sitului
Se va urmări acordarea de acorduri pozitive doar acelor proiecte și planuri/activitățile/programe de orice tip ce se vor desfășura pe teritoriul sitului ce vor fi în conformitate cu regulamentul și prevederile planului de management.
4.2.3.3.
MG Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
4.2.3.3.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 89 Măsuri pentru asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
Cod
Titlu
Descriere
3.3.1
Identificarea de surse de finanțare
Custodele va urmări identificarea de surse de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management.
3.3.2
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.
Custodele va asigura depunerea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management
3.3.3
Perceperea de tarife pentru avizele acordate.
Custodele sitului va asigura parțial finanțarea bugetului necesar pentru implementarea planului de management în urma perceperii de tarife.
4.2.3.4.
MG Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
4.2.3.4.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 90 Măsuri pentru asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
Cod
Titlu
Descriere
3.4.1
Asigurarea elementelor de logistică necesare
Se vor asigura elementele necesare pentru efectuarea activităților legate de custodie - asigurarea unor resurse de birotică, papetărie, combustibil pentru ieșiri pe teren, și altele asemenea
4.2.3.5.
MG Monitorizarea implementării planului de management
4.2.3.5.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 91 Măsuri pentru monitorizarea implementării planului de management
Cod
Titlu
Descriere
3.5.1
Ajustarea/modificarea indicatorilor
funcție de modificarea implementării planului de management
Se va monitoriza implementarea planului de management și se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management
4.2.3.6.
MG Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului.
4.2.3.6.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 92 Măsuri pentru dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
Cod
Titlu
Descriere
3.6.1
Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul sitului.
Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice și financiare necesare dezvoltării profesionale a personalului implicat în managementul sitului.
3.6.2
Desfășurarea de/participarea la cursuri de instruire necesare
În funcție de rezultatele obținute în cadrul evaluării nevoilor de formare a personalului implicat în managementul sitului, se va organiza/participa la cursurile necesare de instruire.
4.2.3.7.
MG Realizarea raportărilor necesare către autorități - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, și altele asemenea
4.2.3.7.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 93 Măsuri pentru realizarea raportărilor necesare către autorități - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, și altele asemenea
Cod
Titlu
Descriere
3.7.1
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare
Custodele va realiza rapoartele de activitate și financiare necesare.
3.7.2
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților
Custodele va răspunde solicitărilor autorităților - Garda de Mediu Sibiu, Ministerul Mediulu Sibiui, Agenția Națională pentru Protecția Mediului - pentru trimiterea rapoartelor de activitate și financiare.
4.2.4.
OG: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
4.2.4.1.
MG Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.2.4.1.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 94 Măsuri pentru elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
Cod
Titlu
Descriere
4.1.1
Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
Se vor realiza întâlniri periodice pentru elaborarea strategiei privind conștientizarea publicului asupra importanței, avantajelor și
restricțiilor ce decurg din existența sitului.
4.2.4.2.
MG Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.2.4.2.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 95 Măsuri pentru Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
Cod
Titlu
Descriere
4.2.1
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
Se va asigura baza materială pentru realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
4.2.2
Realizarea/actualizarea site-ului web al sitului
Se vor face toate demersurile necesare pentru realizarea și ulterior actualizarea site-ului web de prezentare a sitului
4.2.3
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management
Custodele va organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management
4.2.5.
OG: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
4.2.5.1.
MG Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe
4.2.5.2.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 96 Măsuri pentru promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe
Cod
Titlu
Descriere
5.2.1
Includerea măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere a suprafețelor de pajiște
Se va proceda la această activitate dacă există contracte de închiriere a suprafețelor de pajiște
5.2.2
Luarea de măsuri
de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor pentru deținătorii privați ai acestora.
Se va proceda la această activitate pentru deținătorii în regim de proprietate privată a suprafețelor din sit care au această categorie de folosință .
4.2.5.3.
MG Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole
4.2.5.3.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 97 Măsuri pentru promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole
Cod
Titlu
Descriere
5.3.1
Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune conditii agricole și de mediu -
GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul sitului
Realizarea demersurilor pentru promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul sitului.
4.2.5.4.
MG Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
4.2.5.4.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 98 Măsuri pentru promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
Cod
Titlu
Descriere
5.4.1
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
Asigurarea uniformității între zonările planului de management și ale planurilor de urbanism - PUG, PUZ aparținând localităților incluse sau adiacente sitului
4.2.5.5.
MG Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla sitului
4.2.5.5.1.
Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 99 Măsuri pentru promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla sitului
Cod
Titlu
Descriere
5.5.1
Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționale
Se va asigura baza materială și se vor face demersurile necesare pentru conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționale.
5.5.2
Prezentarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile web existente.
Sigla realizată și produsele ce o vor avea încorporată vor fi promovate și în mediul online prin intermediul paginii web existente
4.2.6.
OG: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
4.2.6.1.
MG Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
4.2.6.1.1.
Măsuri specifice/măsuri de management
Tabelul nr. 100 Măsuri pentru implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
Cod
Titlu
Descriere
6.1.1
Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale - broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare
Se vor realiza publicații de promovare a valorilor naturale și culturale - broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare, prin asigurarea bazei materiale și logistice necesare
6.1.2.
Realizarea de activități educaționale ecologice
Se vor organiza periodic activități de educație ecologică cu diferite grupuri țintă. Se vor implica studenții în activități de monitorizare a speciilor.
5.
Planul de activitati și de monitorizare a activităților Planificarea în timp a activităților se va face conform tabelului 101.
Tabelul nr. 101
–
Planificarea temporală a activităților
Nr
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Prioritate
Responsabil
Partener
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T3
T4
T 1
T 2
T 3
T 4
1
Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora
1.1
Asigurarea conservării speciei Crambe tataria, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.1.1
Interzicerea distrugerii, colectării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale, ONG-uri
1.2
Asigurarea conservării speciei Iris aphilla ssp.hungarica, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.2.1
Interzicerea distrugerii, colectării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale, ONG-uri
1.2.4
Evitarea mediatizării speciei, și păstrarea confidențialității referitor la locațiile sale de prezență pentru a evita culegerea indivizilor
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Autorități Publice Locale, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu
1.3
Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.3.1
Menținerea zonelor umede folosite de această specie pentru reproducere - bălți, pâraie, șanțuri cu apă
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale, ONG-uri
1.3.2
Menținerea nepoluată a suprafețelor umede
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Garda de Mediu Sibiu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Autorități Publice Locale
1.3.3
Amenajarea unor puncte de acces la apă în condiții de secetă
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale, ONG-uri
1.3.4
Limitarea accesului auto sau cu animale - bovine, ovine - în zonele cu bălți în care a fost identificată specia, în perioada de reproducere - aprilie- mai
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale
1.3.5
Interzicerea vătămării, capturării - cu excepția celei în scop științific, deținerii, comercializării speciei
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
ONG-uri, Universități, Garda de Mediu Sibiu
1.6
Asigurarea conservării speciei Emys orbicularis, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.6.1
Realizarea segmentată a lucrărilor de decolmatare pe valea Pârâului Strâmb
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Serviciul de Gospodărire a Apelor Sibiu
1.6.2
Interzicerea vătămării, capturării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale, Garda de Mediu
1.6.3
Interzicerea tăierii vegetației palustre pe Valea Strâmbu în perioada aprilie- iulie specia folosind vegetația palustră ca adăpost.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
ONG-uri, Autorități Publice Locale, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu
1.6.4
Investigații suplimentare pentru identificarea locurilor de reproducere ale speciei E. orbicularis și punerea sub protecție legală a acestor zone la Șura Mică.
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
ONG-uri, Universități, Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu
1.18
Asigurarea conservării habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.
1.18
Interzicerea distrugerii habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale
1.19
Asigurarea conservării habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.
1.19.1
Interzicerea distrugerii habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Autorități Publice Locale
2
Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.
2.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservative
2.1.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ
X
X
X
X
Medie
Custode
ONG-uri, Universități și altele asemenea
2.2
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatele de interes conservative
2.2.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru fiecare tip de habitat
X
X
X
X
Medie
Custode
ONG-uri, Universități și altele asemenea
2.3
Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservative
2.3.1
Realizarea monitorizării pentru fiecare specie de interes comunitar
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
2.4
Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
2.4.1
Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare - pentru fiecare tip de habitat
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului, ONG- uri, Universități
3
Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ
3.1
Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora
3.1.1
Întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor sitului
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Garda de Mediu Sibiu, ONG-uri, Universități
3.2
Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
3.2.1
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Garda de Mediu Sibiu, , ONG-uri
3.2.2
Acordarea de avize - negative/pozitive - pentru proiectele, activitățile, planurile/programele care se realizează pe teritoriul sitului
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Garda de mediu,
3.3
Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
3.3.1
Identificarea de surse de finanțare
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
3.3.2
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
3.3.3
Perceperea de tarife pentru acordurile acordate.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu
3.4
Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a sitului
3.4.1
Asigurarea elementelor de logistică necesare
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
3.5
Monitorizarea implementării planului de management
3.5.1
Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
3.6
Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
3.6.1
Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul sitului.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
3.6.2
Desfășurarea de/participarea la cursuri de instruire necesare
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
3.7
Realizarea raportărilor necesare către autorități - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, și altele asemenea
3.7.1
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
3.7.2
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
4
Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității.
4.1
Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.1.1
Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Univeristăți, ONG-uri
4.2
Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.2.1
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
4.2.2
Realizarea/actualizarea site-ului web al sitului
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
4.2.3
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit
X
X
X
X
X
Mică
Custode
-
5
Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
5.1
Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe
5.1.1
Includerea măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere a suprafețelor de pajiște
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Autorități Publice Locale,
5.1.2
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor pentru deținătorii privați ai acestora.
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Administrator
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Primării, ONG-uri, Universități
5.2
Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole
5.2.1
Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mică
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
5.3
Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
5.4.1
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Autoritate Publice Locale
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Autorități Publice Locale
5.5
Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla sitului
5.5.1
Conceperea și distribuirea siglei ariei natural protejate către producătorii locali de produse tradiționale
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, ONG-uri, Universități
5.5.2
Prezentarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile web existente.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mică
Custode
ONG-uri, Universități
6
Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
6.1
Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
6.1.1
Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale - broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
Custode
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu , ONG-uri, Universități
Tabelul nr. 102 Estimarea resurselor umane și a resurselor materiale
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale - altele decât cele necesare dotarii permanente a custodelui
Resurse financiare estimate *
Total - zile/om
Denumire
UM
Cantitate
Total - LEI
Sursa fonduri
1
Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora
1.1
Asigurarea conservării speciei Crambe tataria, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.1.1
Interzicerea distrugerii, colectării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
10 2 zile/an, 5 ani
Benzină
Litri
100
1500 - 1000 cheltuieli personal, 500 combustibil
Fonduri UE Sponsorizări, Fonduri publice
Total masura generala 1.1
10
n/a
1500
n/a
1.2
Asigurarea conservării speciei Iris aphilla ssp.hungarica, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.2.1
Interzicerea distrugerii, colectării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
Resurse comune pentru. Specia Crambe tataria Inclus la Măs. 1.1.1.
Inclus la Măs. 1.1.1
Fonduri UE Sponsorizări, Fonduri
1.2.2
Evitarea mediatizării speciei, și păstrarea confidențialității referitor la locațiile sale de prezență pentru a evita culegerea indivizilor
0
0
Total masura generala 1.2
0
n/a
0
n/a
1.3
Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.3.1
Menținerea zonelor umede folosite de această specie pentru reproducere - bălți, pâraie, șanțuri cu apă
0
1.3.2
Menținerea nepoluată a suprafețelor umede
0
1.3.3
Amenajarea unor puncte de acces la apă în condiții de secetă
15
3zile/om/an x 5 ani
Recipient apă
Buc.
3-4
2000 - 1000 salarii, 1000 materiale + combustibil
Fonduri UE Sponsorizări, Fonduri publice
1.3.4
Limitarea accesului auto sau cu animale - bovine, ovine - în zonele cu bălți în care a fost identificată specia, în perioada de reproducere - aprilie-mai
0
0
1.3.5
Interzicerea vătămării, capturării - cu excepția celei în scop științific, deținerii, comercializării speciei
Inclus la 1.3.3
Inclus la 1.3.3
Fonduri UE Sponsorizări, Fonduri publice
Total masura generala 1.3
15
n/a
2000
n/a
1.4
Asigurarea conservării speciei Emys orbicularis, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
1.4.1
Realizarea segmentată a lucrărilor de decolmatare pe valea Pârâului Strâmb.
0
0
1.4.2
Interzicerea vătămării, capturării - cu excepția celei avizate în scop științific, deținerii, comercializării speciei.
0
0
1.4.3
Interzicerea tăierii vegetației palustre pe Valea Strâmbă în perioada aprilie-iulie specia folosind vegetația palustră ca adăpost.
0
0
1.4.4
Investigații suplimentare pentru identificarea locurilor de reproducere ale speciei Emys orbicularis și punerea sub protecție legală a acestor zone la Șura Mică.
10
2zile/om/an x 5 ani
Benzină
Litri
50
- 2500 resurse umane
500 combustibil
Fonduri UE Sponsorizări, Fonduri publice
Total masura generala 1.4
10
n/a
3000
n/a
1.5
Asigurarea conservării habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.
1.5.1
Interzicerea distrugerii habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice
0
0
Total masura generala 1.5
10
n/a
2000
n/a
1.6
Asigurarea conservării habitatului 62C0* Stepe ponto- sarmatice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.
1.6.1
Interzicerea distrugerii habitatului 62C0* Stepe ponto- sarmatice.
0
0
Total măsură generală 1.5
10
n/a
2000
n/a
Total obiectiv general 1
55
n/a
10500
n/a
2
Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.
2.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservative
2.1.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ
90
Total măsura generală 2.1
90
n/a
n/a
2.2
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatele de interes conservative
2.2.1
Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru fiecare tip de habitat
90
Total măsura generală 2.2
90
n/a
n/a
2.3
Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservative
2.3.1
Realizarea monitorizării pentru fiecare specie de interes comunitar
90
Total măsura generală 2.3
90
n/a
n/a
2.4
Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservative
2.4.1
Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare - pentru fiecare tip de habitat
90
Total măsura generală 2.4
90
n/a
n/a
Total obiectiv general 2
360
n/a
n/a
3
Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ
3.1
Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora
3.1.1
Întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor sitului
25
Lemn Borne Vopsea Imprimate
Total măsura generală 3.1
25
n/a
n/a
3.2
Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management
3.2.1
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului
20
Echipament teren
Combustibil auto
litri
150
750
3.2.2
Acordarea de avize - negative/pozitive - pentru proiectele, activitățile și planurile/programele care se realizează pe teritoriul sitului
0
0
Total măsura generală 3.2
20
n/a
n/a
3.3
Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
3.3.1
Identificarea de surse de finanțare
100
Birotică
3.3.2
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.
300
Birotică
3.3.3
Perceperea de taxe pentru acorduri.
0
0
Total măsura generală 3.3
400
n/a
n/a
3.4
Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a sitului
3.4.1
Asigurarea elementelor de logistică necesare
100
Total măsura generală 3.4
100
n/a
n/a
3.5
Monitorizarea implementării planului de management
3.5.1
Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management
150
Total măsura generală 3.5
150
n/a
n/a
3.6
Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
3.6.1
Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul sitului.
75
3.6.2
Desfășurarea de/participarea la cursuri de instruire necesar
100
Total măsura generală 3.6
175
n/a
n/a
3.7
Realizarea raportărilor necesare către autorități - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului
3.7.1
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare
300
3.7.2
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților.
10
Total măsura generală 3.7
310
n/a
n/a
Total obiectiv general 3
1180
n/a
n/a
4
Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității.
4.1
Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.1.1
Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
50
Total măsura generală 4.1
50
n/a
n/a
4.2
Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.2.1
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
100
Hârtie, toner
Buc.
Fonduri UE, Colect. fond. ONG -uri
4.2.2
Realizarea/actualizarea site-ului web al sitului
100
Fonduri UE, Colect. fond. ONG -uri
4.2.4
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate
de
implementarea planului de management
50
Fonduri UE Sponso-rizări, Fonduri publice ,
Total măsura generală 4.2
250
n/a
n/a
Total obiectiv general 4
300
n/a
n/a
5
Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
5.1
Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe
5.1.1
Includerea măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere a suprafețelor de pajiște
100
5.1.2
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor pentru deținătorii privați
100
Total măsura generală 5.1
200
n/a
n/a
5.2
Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole
5.2.1
Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune conditii agricole si de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul sitului
100
Total măsura generală 5.2
100
n/a
n/a
5.3
Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
5.3.1
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
0
0
Total măsura generală 5.3
0
n/a
0
n/a
5.4
Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcții de pe teritoriul sitului - balastiere, cariere, cu includerea prevederilor planului de management
5.4.1
Includerea prevederilor planului de management în cadrul condițiilor impuse asociate acordului/autorizației de mediu emisă pentru activitatea de exploatare a materialelor de construcții
0
0
Total măsura generală 5.4
0
n/a
0
n/a
5.5
Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla sitului
5.5.1
Conceperea și distribuirea siglei ariei natural protejate către producătorii locali de produse tradiționale
200
5.5.2
Prezentarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile web existente.
100
Total măsura generală 5.5
300
n/a
n/a
Total obiectiv general 5
600
n/a
n/a
6
Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
6.1
Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
6.1.1
Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale - broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare
200
Lemn, materiale de constructii Vopsea, hârtie, toner
Total măsura generală 6.1
200
n/a
n/a
Total obiectiv general 6
200
n/a
n/a
6.
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE • Balazs, K., 2009. Biology of the saw-legged bush crickets Saga spp focusing on Saga pedo, PALLAS, 1771. Teză de doctorat, Pannon University, Georgikon Faculty, Keszthely, Ungaria;
• Barandun, J., Reyer and H. U., Anholt, B., 1997. Reproductive ecology of Bombina variegata. Aspects of life histroy. Amphibia-Reptilia, 18, 347-355; Baraud, 1992. Coleopteres Scarabaeoidea d'Europe. Faune de France, 78. Societe Linneenne de Lyon, 856 pp.
• Bănărescu, P., 1964. Fauna R.P.R. Pisces-Osteichthyes. Vol. III, Ed. Acad. RPR. București, 959 pp
• Biancardi, C. M. and Di Cerbo, A. R., 2010. Quantitative pattern analysis methodology in amphibians, Atti. VIII Congresso Nazionale Societas Herpetologica Italica, 383-390.
• Bock., D., Henning, V. and Steinfarty, S., 2009. The use of fish funnel traps for monitoring crested newts, Triturus cristatus according to the Habitats Directive. Zeitschrift fur Feldherpetologie, Supplement 15, 317-326.
• Boscaiu, N., Coldea G., Horeanu C. 1994. Lista roșie a plantelor vasculare dispărute, pereclitate, vulnerabile și rare din Flora României, Ocrot. Nat. 38 (1): p. 45-46;
• Botnariuc, N. 1987. Monitoringul ecologic. Ocrotirea Naturii și a Mediului Înconjurător 31:109
• Brunton, C. F. A. 1998. The evolution of ultraviolet patterns in European Colias Butterflies, Lepidoptera: Pieridae: a phylogeny using mitochondrial DNA, Heredity: 80:611-616
• Carpaneto G. M. and Mazziotta A. 2007. Inferring species decline from collection records: the study case of roller dung beetles in Italy (Coleoptera Scarabaeidae). Diversity and Distributions, 13 (6): 903-919.
• Ciocârlan, V. 2000. Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta. București: Edit. Ceres, p. 900;
• Cicort-Lucaciu, A. Ș-Șt., 2009. Cercetări zoogeografice biologice și ecologice la speciile familiei Salamandridae, Amphibia, Urodela din România. Teză de doctorat. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 279 pp.
• Cicort-Lucaciu, A. Ș., Cupșa, D., Ilieș, D., Ilieș A., Băiaș, S. and Sas, I., 2011. Feeding of two amphibian species, Bombina variegata and Pelophylax ridibundus, from artificial habitats from Pădurea Craiului Mountains (Romania). NWJZ, 7, 2, 297- 303.
• Cogălniceanu D., Aioanei F. and Bogdan M., 2000. Amfibienii din România , Determinator. Ed. Ars Docendi, București, 99 pp.
• Cogălniceanu, D., Rozylowicz, Szekely, P., L., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D. and Iosif, R. 2013. Diversity and distribution of reptiles in Romania. ZooKeys 341: 49-76.
• Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Iosif, R., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F. and Royzlowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-57
• Coldea, Gh., 1981, Untersuchungen der azidophilen Flachmoorgesellschaften aus Rumanien Scheuchzerietalia palustris Nordh. 1937 und Caricetalia fuscae 1926 em. Nordh.1I937, Phytocoenologia, 9 -4, Stuttgart-Braunschweig, 499-531
• Combroux, I. and Schwoerer C., 2007. Evaluarea statului de conservare al habitatelor si speciilor de interes comunitar din Romania - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timișoara, România.
• Cristea, V. 1993. Fitosociologie și vegetația României. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca. Csoka, G. and Kovacs, T. 1999. Xilofag rovarok - Xylophagous insects. Hungarian Forest Research Institute. Erdeszeti Turomanyos Intezet, Agroinform Kiadu, Budapest, 189 pp
• Crișan, A. 2012. Evaluarea vulnerabilității nișei ecologice la Pseudophilotes bavius hungarica în raport cu utilizarea terenurilor și a schimbărilor climatice folosind tehnici GIS. Teză de doctorat. UBB Cluj-Napoca
• Crișan, A., Sitar, C., Craioveanu, C. and Rakosy, L. 2011. The protected Transylvanian Blue, Pseudophilotes bavius hungarica: new information on the morphology and biology Nota lepid. 34 (2): 163 - 168
• Dihoru, G. and Dihoru A. 1994. Plante rare, pereclitate și endemice în flora României Lista Roșie.Acta Horti Bot. București./1993-1994/: 173-197;
• Dincă, V., Cuvelier, S. and Molgaard, M.S. 2011. Distribution and conservation status of Pseudophilotes bavius Lepidoptera: Lycaenidae in Dobrogea- south-eastern Romania. Phegea 39 39-2: 59-67 Dino, M., Milesi, S. and Di Cerbo, A. R., 2010. A long term study on Bombina variegata Anura: Bombinatoridae in the "Parco dei Colli di Bergamo" -North-western Lombardy, Atti. VIII Congresso Nazionale Societas Herpetologica Italica, 225-231.
• Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S. and Biriș, A-I., 2005, Habitate din România, Edit. Tehnică silvică București
• Douwes, P. 1976. An area census for estimating butterfly population numbers. Journal of Research on the Lepidoptera, 15: 146-152.
• Drăgulescu, C., 2003. Cormoflora județului Sibiu. Brașov: Edit. Pelecanus,p. 1-533;
• Drăgulescu, C., 1996, Die Rote Liste der Kormophyten im Hermannstadter Kreis (Siebenburgen), Staphia Linz, 45, 171-180
• Drăgulescu, C., 2008, Arii naturale protejate în județul Sibiu, Sinteze de geografie generală și regională, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Fac. Geogr. Turism. Sibiu, 379-398
• Drăgulescu, C., 2009, The flora of Tătarilor Lake -Mlaca Tătarilor- Arpașu de Sus, Sibiu County, Acta Musei Brukenthal Sibiu, IV, 3, 557-562
• Drăgulescu, C. and Bude M., 1999, Dinamica vegetației din rezervația „Dealul Zakel”, Jud. Sibiu, Acta oecologica Univ. „Lucian Blaga” Sibiu, VI, 1-2, 45-52
• Drăgulescu, C., 2010, Study of vegetation of Phragmitetalia order in the range of Sibiu county, Romanian Journal of Aquatic Ecology, I, 13-30
• Eis, R., 2004. Schmetterlinge pannonischer Trockenrasen, Grossschmeterlinge: 185- 196
• Favet, C., 2004. La Saga du Luberon. Courrier scientifique du Parc naturel regional du Luberon, nr. 8:1-9.
• Fărcaș S., Tanțău I., de Beaulieu JL, Miclăuș M. and Ruicănescu A., 2004. L'analyse palynologique d'une sequence d'age Subboreal de Arpașu - jud. Sibiu. Contribuții Botanice 39, 233-240.
• Fedor, P.J. 2001. The Orthopteroid Insect Fauna in the Surroundings of the Zemplinska Sirava Reservoir - Eastern Slovakia After Forty Years. Acta Zoologica Universitatis Comenianae Vol. 44: 51-56
• Fuhn, I. E., 1960. Fauna R.P.R. Amphibia. Vol. XIV. Fasc. I, Ed. Acad. R.P.R., București, 288 pp.
• Fuhn, I. E. and Vancea, Șt. 1961. Fauna R.P.R. Reptilia. Vol. XIV. Fasc. II, Ed. Acad. R.P.R., București, 352 pp.
• Gafta, D. and Mountford, O. coord., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca
• Goia, M. and Dincă, V. 2006. Structura și răspândirea faunei de lepidoptere diurne Hesperioidea & Papilionoidea în împrejurimile municipiului Cluj-Napoca și aspecte actuale ale influenței antropozoogene asupra mediului de viață al acestora. Bul.inf. Soc. lepid. rom., 17: 139-197.
• Grieshuber, J. and Lamas, G. 2007. A synonimic list of the genus Colias Fabicius, 1807 Lepidoptera: Pieridae, Mitt. der M-Unch. Ent. Gesell. 97:131-171
• Griffiths, R., 1996. Newts and salamanders of Europe. Poyser Natural History, London, 168 pp.
• Grințescu, I., 1960. Genul 405. Echium L. în flora R.P. România, vol. VII. București: Edit. Academiei Române;
• Grime, J. P., 2001 Plant strategies, vegetation processes, and ecosystem properties. John Wiley & Sons, Ltd.
• Hammond, P.,C. and McCorkle, D., V., 2008. A review of geographic variation and possible evolutionary relationship in the Colias scudderii-gigantea complex of North America Pieridae) Journ of Lep. Soc. 62(4):201-215
• Hartel, T., 2008. Movement activity in a Bombina variegata population from a deciduous forested landscape, NWJZ, 4,1, 79-90.
• Hildt, L., 1896. Zuki czyli gnojowce krajowe [Beetles - in other words: domestic dung beetles]. Pam. Fizyogr. 14 (3): 153-228. [in Polish].
• Holusa, J., Kocarek, P. and Vlk, R., 2010. Occurrence of Saga pedo Orthoptera: Tettigoniidae in the Czech Republic: review of faunistic data. NWJZ, vol 6, nr. 2: 218-224
• Holusa, J., Kocarek, P. and Vlk, R., 2013. Monitoring and conservation of Saga pedo, Orthoptera: Tettigoniidae in an isolated nothwestern population. Journal of Insect Conservation
• Iorgu, I., Pisica, E., Pais, L., Lupu, G. and Iusan, C. 2008 Checklist of Romanian Orthoptera Insecta and their distribution by eco-regions. Travaux de Museum National d'Historie Naturelle „Grigor Antipa” 51: 119-135.
• Iorgu, Ș. I. and Iorgu, E. I., 2008. Bush-crickets, Crickets and Grasshoppers from Moldavia, Romania. PIM, Iași.
• Johannesen, J., Schwing, U., Seufert, W., Seitz, A.and Veith, M., 1997. Analysis of gene flow and habitat patch network for Chazara briseis Lepidoptera: Satyridae in an agricultural landscape. Biochemical Systematics and Ecology Vol. 25-5:4I9-427, Elsevier
• Kadlec, T., Vrba, P. and Konvicka, M. 2008. Microhabitat requirements of caterpillars of the critically endangered butterfly Chazara briseis, L. Nymphalidae, Satyrinae in Czech Republic, Nota. lepid. 32-1:39-46
• Karlsson, T., 2004. Estimating Population Sizes, Viability and Sensitivity of the Crested Newt Triturus cristatus at a Landscape Scale. Degree Project, Master of Science, University of Kalmar, 160 pp.
• Knechtel, W. and Popovici-Bâznosanu, A. 1959. Orthoptera, Ordinele: Saltatoria, Dermaptera, Blatodea, Mantodea. În: Fauna Republicii Populare Române. Insecta, vol. VII, fasc. 4, 336 p. Editura Academiei Republicii Populare Române.
• Kovacs, S., Rakosy, L., Kovacs, Z., Cremene C. and Goia, M., 2001. Lepidoptera, Fluturi. Pp. 81 - 114. - In: L. Rakosy & S. Kovacs eds Rezervația Naturală „Dealul cu fluturi” de la Viișoara. - Societatea Lepidopterologică Română.
• Kulfan, M., Degma, P. and Kalivoda, H., 1995. Lepidoptera of different grassland types across the Morava floodplain. Journ. of Res. on the Lepid. 34:39-47
• Kovacs, S., L. Rakosy, Z. Kovacs, C. Cremene and M. Goia, 2001. Lepidoptera - Fluturi. Pp. 81 - 114. - In: L. Rakosy and S. Kovacs eds Rezervația Naturală „Dealul cu fluturi” de la Viișoara. - Societatea Lepidopterologică Română.
• Kristin, A. and Kanuch, P., 2007. Population, ecology and morphology of Saga pedo, Orthoptera: Tettigoniidae at the northern limit of its distribution Eur. J. Entomol. 104: 73-79
• Kupfer, A. and Kneitz, S., 2000. Population ecology of the great crested newt Triturus cristatus in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal. Herpetological Journal 10:165-171.
• Lupu, G., 2007. Preliminary data of Saga pedo – specific habitats. Sc. Annals of DDI, vol 13:51-54, Tulcea , Romania.
• Magurran, A. E., 2004. Measuring biological diversity. Blackwell Science Ltd, Oxford.
• Meyer, L. and Hinrichs, D., 2000. Microhabitat preferences and moving of the weatherfish Misgurnus fossilis in a drainage chanel. Environmental biology of fishes, 58, 297 - 306.
• Miaud, C., 1995. Ovuposition site selection in three species of european newts Salamandridae genus Triturus. Amphibia-reptilia, 16: 265-272.
• Lemonnier-Darcemont, M., Bernier, C. and Darcemont, C., 2009. Field and breeding data on the European species of the genus Saga Orthoptera: Tettigoniidae. ARTICULATA 24 -1/2: 1-14
• Nagy, A. and Nagy, B., 2000. The Orthoptera fauna of the Villany Hills South Hungary. Dunabtuli Doleg. Term. Sorozat 10: 147-156.
• Nagy, A., Solymos, P. and Racz, 1., 2007. A test on the effectiveness and selectivity of three sampling methods frequently used in orthopterological field studies. Entomologica Fennica 6: 149-159.
• New, T.R. Ed.., 1993. Conservation Biology of Lycaenidae - Butterflies. Occasional Paper of the IUCN Species Survival Commission No.8
• Nyarady, E. G., 1942. Uj novenyek a DelkeletiKarpatok es a Feketetenger videkenek florajahoz - Plantae novae ad floram regionum Carpatorum meridionaliorientalium et Ponti Euxini. Acta Bot. Szeged, 1-1-6, 31-45,
• Oltean, M., Negrean G., Popesco A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. and Mihăilescu S., 1994. Lista Roșie a plantelor superioare din România. Studii, sinteze, documentații de ecologie. Institutul de Biologie, Academia Româna, I., București, p. 1-52;
• Oprea, A., 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România. Iași: Edit. Univ. „ Alexandru Ioan Cuza”;
• Pendea, I. F., 2005. Late quaternary geomorphologic paleoenvironments in the Transylvanian Basin Eemian-Weichselian-Holocene. Teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 216 pp.
• Pop, E., 1960, Mlaștinile de turbă din Republica Populară Română, Edit. acad. București
• Prodan, I. and Buia, Al. 1958. Flora mică ilustrată a României. Ed. Agro-silvică de stat, București
• Pricop, E., Negrea, B.M., Popescu, I.E. and Iorgu, I.Ș., 2012. First record of Saga pedo Orthoptera, Tettigoniidae in Suceava County with notes on its distribution in Eastern Romania. AES Bioflux, 2012, Volume 4, Issue 3: 171- 177
• Rakosy, L., 2002. Lista roșie pentru fluturii diurni din România. - Buletinul informativ al Societății Lepidopterologice Române 13; 1 - 4: 9 - 26.
• Rakosy, L., 2008. Natura 2000 in Romania. Species fact sheets. 4043 Pseudophilotes bavius. Compiled by Paul Goriup.
• Rakosy L., Goia M. and Kovacs Z. 2003. Catalogul lepidopterelor din România / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumaniens. Soc. Lepidopterologică Română. Cluj- Napoca.
• Rakosy, L., 2002. Lista roșie pentru fluturii diurni din România. - Buletinul informativ al Societății Lepidopterologice Române 13; 1 - 4: 9 - 26.
• Rakosy, L., 2012. Indicator butterflies and moths of the High Nature Value dry grasslands of Transylvania. Fundația ADEPT Transilvania in association with the Romanian Lepidopterological Society. Rakosy, L., 2012. Lepidopterologishe Biodiversitat eines klenraumigen steppenartigen Naturschutzgebietes in Siebenb-Urgen (Suatu, Transsylvanien, Rumanien). Entomo. rom. 4:49-68.
• Rakosy, L., Goia, M. and Kovacs, Z., 2003. Catalogul lepidopterelor României, SLR, Cluj-Napoca
• Răvăruț, M. and Nyarady, E.I., 1961: Salvia L. In: Flora României. Flora Romaniae, vol. 8, pp. 235-278, 688,. Edited by T. Săvulescu red. princip, red. tomi E. I. Nyarady, Academia Română, București.
• Rook, A. J., Dumont, B., Isselstein, J., Osoro, K., Wallis De Vries, M. F., Parente, G. Mills, J. 2004. Matching type of livestock to desired biodiversity outcomes in pastures a review. Biological Conservation 119:137-150.
• Săvulescu, T., 1952-1976. Flora R.P.R. - R.S.R. Editura Academiei, București;
• Sârbu, A. Coord., 2007. Arii speciale pentru protecția și conservarea plantelor în România, București: Edit. Victor B. Victor;
• Schneider, E., 1970: Cîteva elemente sudice și estice în entomofauna din împrejurimile Sibiului, Stud. Com. Sibiu: 279-286
• Schneider, E., and Drăgulescu, C., 2005, Habitate și situri de interes comunitar, Edit. Univ. "Lucian Blaga" Sibiu
• Schneider-Binder, E., 1967, Flora și vegetația xerofilă de pe pantele din dreapta pârâului Șerbota, rn. Sibiu, Studia Univ. Babeș- Bolyai Cluj ser. biol., 1, 29-35
• Schneider-Binder, E., 1970, Vegetația acvatică și palustră dintre Pârâul Strâmb, Râsloavele și Rușciorul, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, șt. nat., 15, 187-213
• Schneider-Binder, E., 1971, Pajiștile xeromezofile din depresiunea Sibiului și colinele ei marginale, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, șt. nat., 16, 135-172
• Schneider-Binder, E., 1972, Tufișurile alianței Prunion fruticosae Tx. 1952 și Prunion spinosae Soo 1930 n.n. 1940 din zona colinelor marginale ale depresiunii Sibiului, St. și com. Muz.Brukenthal Sibiu, șt. nat., 17, 183-208
• Schneider-Binder, E., 1975, Pajiștile xeroterme din Ord. Festucetalia valesiacae Br.- Bl. et Tx. 1943 în zona colinelor marginale ale depresiunii Sibiului, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, șt. nat., 19, 95-120
• Schneider-Binder, E., 1977, Considerații asupra asociațiilor din alianța Stipion lessingianae Soo 1947 în România, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, Șt. nat., 21, 91- 113
• Schneider-Binder, E., 1978, Zur Verbreitung, Okologie und Zonologie des Riesenwegerich Plantago maxima Juss., St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, Șt. nat., 22, 137-172
• Schneider-Binder, E., 1979, Analiza florei din Depresiunea Sibiului și dealurile marginale, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, Șt. nat., 23, 99-119
• Schneider-Binder, E., 1980, Structura asociației Asplenio- Cystopteridetum fragilis Oberd. (1936) 1949 în Carpații sudestici, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, Șt. nat., 24, 131-145
• Schneider-Binder, E., 1983, Die Flora des Steppenreservates am Zakelsberg Slimnic, Sudsiebenburgen, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, Șt. nat., 25, 153-176
• Schneider-Binder, E., 1984, Die Waldreben- Laserkraut- Staundenflur Clematido recti- Laserpitietum latifolii ass. nova im Sudsiebenburgischen Hugelland, St. și com. Muz. Brukenthal Sibiu, Șt. nat., 26, 143-159
• Serrato-Valenti, G., Bisio, A., Cornara, L Seufert, W., Grosser, N. in Settele, J., and Colab., 1996. A Population Ecological Study of Chazara briseis Lepidoptera, Satyrinae in Species survival in Fragmented Landscapes", Springer Netherlands
• Ștefănuț, S., 2004, The peat bogs from Arpașu de Sus, Acta Horti Bot. Bucurest., 31, 73-77
• Szabo, E., 2002. Biogeographical Analysis of the Butterfly Fauna of the Eastern and Southern Carpathians, Lucr. Doct., Univ. Debrecen, Fac. of Science.
• Szekely, L., 2003-2004. Noutăți lepidopterologice din sud-estul Transilvaniei Județul Brașov, România. Bul. inf. Entomol., 14-15: 41-56
• Tanțău I., Reille M., Beldean C., Fărcaș S. and de Beaulieu J.L., 2009. Late Glacial vegetation development in the Făgăraș Depression. Contribuții Botanice 44, 141-150.
• Tanțău I., Reille M., Beldean C., Fărcaș S., de Beaulieu J.L. and Geantă A., 2010. Early Holocene vegetation history in the Făgăraș Depression. Contribuții Botanice 45, 141-150.
• Tatole, V., Iftime, A. and Cojocariu, F., 2008. Speciile de animale Natura 2000 în România. București.
• Tauber, F. and Weber, P., 1976, Dealul cu bulbuci Trollius auropaeus L. de lângă Mediaș, Ocrot. nat. și a med. înconj. București, 20, 1, 23-33
• Temple, H.J. and Cox, N.A., 2009. European Red List of Amphibians. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 34 pp.
• Tucker, G. ed., Anastasiu, P., Bărbos, M, Gafta, D., Goriup, P., Mountford, J.O., Pauca-Comanescu, M. and Stanciou, P.T., 2008, Outline proposals for Natura 2000 conservation measures under the National Rural Development Programme. Prepared as part of PHARE project RO 2004/016-772.03.03/06.01
• Van Helsdingen, P.J, Luc P.M., Willemse, M. and Speight, C. D., 1995. Background information on invertebrates of the Habitats Directive and the Bern Convention. Partea 2. Mantodea, Odonata, Orthoptera and Arachnida. Nature and Environment nr. 80, Council of Europe Publishing.
• Van Swaay, C.A.M., Collins, S., Dusej, G., Maes, D., Munguira, M.L., Rakosy, L., Ryrholm, N, Sasid, M., Settele, J., Thomas, J., Verovnik, R., Verstrael, T., Warren, M.S., Wiemers, M. and Wynhoff, I., 2010. Do's and don'ts for butterflies of the Habitats Directive. Report VS2010.037, Butterfly Conservation Europe & De Vlinderstichting, Wageningen
• Vlad-Antonie, I. and Ruicănescu, A. 1996. The Buprestoidea stored in the Coleoptera collections from the NaturalHistory Museum of Sibiu Coleoptera: Buprestoidea). Bul.inf. Soc.lepid.rom.,7 (3-4): 223-253.***Catalogul Habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, București, Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, p 145, 151, 397;
• *** Directiva Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992.
• ***
LEGEA nr. 13 din 11 martie 1993
pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna în 19 septembrie 1979, Monit. Oficial, 62 din 25 martie 1993.
• ***
LEGEA nr. 49 din 13 aprilie 2011
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr 57/2007
privind regimul ariilor natural protejate conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, Monit. Oficial, 262 din 13 aprilie 2009.
• ***
Ordonanța de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007;
• ***IUCN Red List of Threatened Species 2008, http;//www.iucnredlist.org;
• ***2012. Quantum GIS Geographic Information System. Open Source Geospatial Foundation Project 1.8. Quantum GIS Development Team.
• ***Natura 2000 în România, Species Fact Sheets,
• http://www.crayfish.ro/anexe/SpeciesFactSheetsFeb08.pdf;
• http://natura2000.eea.europa.eu/#
• http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/
Anexa 1 la Planul de management
Harta cu limitele sitului
Anexa 2 la Planul de management
Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate
Anexa 3 la Planul de management
Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică
Anexa 4 la Planul de management
Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică detaliată
Anexa 5 la Planul de management
Hărți ecosisteme: Dealul Mesteacănului
Hărți ecosisteme: În Peri
Hărți ecosisteme: Dealul Rictoi
Hărți ecosisteme: Dealul Ocnei
Hărți ecosisteme: Dealul Cucului, Insula Pârâul Strâmb
Rezervația Naturală Dealul Zackel
Anexa 6 la Planul de management
Hărți cu tipurile de habitate din sit
Anexa 7 la Planul de management
Harta de distribuție a speciei Emys orbicularis în sit
Anexa 8 la Planul de management
Harta de distribuție a speciei Bombina variegata în sit
Anexa 9 la Planul de management
Harta de distribuție a speciei Crambe tataria în sit
Anexa 10 la Planul de management
Harta de distribuție a speciei Iris aphilla ssp.hungarica în sit
Anexa 11 la Planul de management
Harta unităților administrativ teritoriale
Anexa 12 la Planul de management
Hărți cu utilizarea terenului
Anexa 13 la Planul de management
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
Anexa 14 la Planul de management
Harta zonelor de protecție integrală și a zonelor care nu fac obiectul unor măsuri de conservare
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.