Decizia nr. 762/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Monica-Gabriela Bogdan și alții în Dosarul nr. 5.005/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 799D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc autorii excepției și partea Spitalul Clinic Județean de Urgențe Brașov, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 838D/2016-849D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Elena Bordeanu, Cosmina Gabriela Boc, Adela Iuliana Toader, Lucica Bivol, Angelica Voinicu, Ana Benedek, Cornelia Barbu, Adrian Baracan, Despina Barac, Elena Bălan, Mihaela Sarghi și Lăcrămioara Grama în dosarele nr. 1.203/62/ 2016, nr. 1.204/62/2016, nr. 1.205/62/2016, nr. 1.206/62/2016, nr. 1.207/62/2016, nr. 1.208/62/2016, nr. 1.209/62/2016, nr. 1.210/62/2016, nr. 1.211/62/2016, nr. 1.212/62/2016, nr. 1.213/62/2016 și nr. 1.214/62/2016 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc autorii excepției și partea Spitalul Clinic Județean de Urgențe Brașov, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 799D/2016, 838D/2016-849D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 838D/2016-849D/2016 la Dosarul nr. 799D/2016, care este primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

Prin Încheierea din 20 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.005/62/2015, și încheierile din 4 mai 2016, pronunțate în dosarele nr. 1.203/62/2016, nr. 1.204/62/2016, nr. 1.205/ 62/2016, nr. 1.206/62/2016, nr. 1.207/62/2016, nr. 1.208/62/ 2016, nr. 1.209/62/2016, nr. 1.210/62/2016, nr. 1.211/62/2016, nr. 1.212/62/2016, nr. 1.213/62/2016 și nr. 1.214/62/2016, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Monica-Gabriela Bogdan și alții, Elena Bordeanu, Maria Gabriela Boc, Adela Iuliana Toader, Lucica Bivol, Angelica Voinicu, Ana Benedek, Cornelia Barbu, Adrian Baracan, Despina Barac, Elena Bălan, Mihaela Sarghi și Lăcrămioara Grama cu prilejul soluționării unor acțiuni având ca obiect drepturi bănești.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor, încălcând astfel prevederile

art. 11 alin. (1)

și

(2) ,

art. 16 ,

art. 20

și

art. 148 alin. (2) din Constituție , precum și pe cele ale

art. 7

și

art. 23 din Declarația Universală

a Drepturilor Omului și ale

art. 1 din primul Protocol

la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010

impune ca anumite componente ale remunerației cuvenite pentru munca prestată să fie calculate la o anumită dată, fără a ține seama de situațiile concrete ale realității social-economice existente, așa cum sunt inflația ori modificarea condițiilor socioeconomice. În fapt, autorii arată că beneficiază de toate sporurile prevăzute de lege (spor de ture, de noapte, de TBC, de chirurgie etc.) prin raportare la cuantumul salariului avut în plată în luna octombrie 2010, iar nu la cel corespunzător datei plății efective. Precizează că, potrivit dispozițiilor

art. 14 alin. (1)

din

Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010

pentru aprobarea

Regulamentului

privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din

anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază în luna respectivă […]“. De asemenea, autorii excepției susțin și că dispozițiile de lege criticate ar determina o salarizare diferită față de personalul din sectorul privat.

9.

Tribunalul Brașov - Secția I civilă consideră că

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010

nu încalcă prevederile constituționale și internaționale invocate, fiind atributul exclusiv al legiuitorului de a reglementa situațiile care corespund nevoilor sociale la un moment dat.

10.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autorii excepției vizează probleme de interpretare a legii de către autoritățile publice și aplicarea acesteia în cazuri concrete, individuale, ceea ce nu intră în competența instanței de contencios constituțional, ci a instanțelor de judecată.

12.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora:

(2)

Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. […]

(5)

În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit

Legii-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în

Legea-cadru nr. 330/2009 , cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.

16.

Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție:

art. 11 alin. (1)

și

(2)

referitor la dreptul internațional și dreptul intern,

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și

art. 148 alin. (2)

privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, susțin că sunt încălcate următoarele prevederi internaționale:

art. 7

și

art. 23 din Declarația Universală

a Drepturilor Omului referitoare la egalitate, respectiv dreptul la muncă și egalitatea remunerării pentru o muncă egală și

art. 1 din primul Protocol

la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind proprietatea.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor referitoare la caracterul discriminator al dispozițiilor

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010 , Curtea constată că un prim aspect invocat de autorii excepției se referă la modul în care legea s-a interpretat și aplicat în ceea ce privește calculul sporurilor salariale cuvenite, considerând că acest cuantum ar fi trebuit raportat la salariul aflat în plată și nu la nivelul salariului aferent lunii octombrie 2010. Or, Curtea observă că autorii excepției nu fac o comparație între două categorii de persoane, ci între ceea ce lege prevede și ceea ce aceștia și-ar fi dorit să prevadă, ceea ce nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate din prisma dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

18.

Referitor la susținerile autorilor excepției vizând inegalitatea de tratament sub aspectul salarizării între domeniul public și cel privat, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că „angajații din mediul public nu se află în aceeași situație juridică precum cei din mediul privat. Cei care sunt angajați în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legați, în mod esențial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizațiile sau soldele de bugetul public național, de încasările și de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecințe în ceea ce privește diminuarea cheltuielilor din acest buget. Or, salariile/indemnizațiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal. În schimb, în mediul privat raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă încheiat între un angajat și un angajator.“ Întrucât autorii excepției nu invocă argumente de natură a reconsidera jurisprudența în materie a Curții Constituționale, considerentele

Deciziei nr. 874 din 25 iunie 2010

își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19.

În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile constituționale și convenționale privind dreptul de proprietate, Curtea reține că acestea au în vedere o diminuare a cuantumului sporurilor salariale prin modul de calcul reglementat de dispozițiile

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010 . Astfel, autorii excepției susțin că majorarea cu 15% a sporurilor prevăzută de dispozițiile de lege criticate ar trebui să se raporteze la cuantumul salariului corespunzător datei plății acestuia. Or, față de această critică Curtea reține că majorarea prevăzută de

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010

a sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut ori indemnizația brută de încadrare a urmărit revenirea parțială a cuantumului acestor drepturi la nivelul avut anterior reducerilor dispuse prin

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Potrivit acestui ultim text de lege, „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile

Legii-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.“ Prin urmare, textul de lege criticat nu stabilește modul în care aceste sporuri se calculează raportat la cuantumul salariului, acesta fiind domeniul de reglementare al altor norme de lege, ci majorarea acestor drepturi bănești după diminuarea temporară a cuantumului lor prin dispozițiile

Legii nr. 118/2010 . Așa fiind, Curtea reține că și sub acest aspect critica de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar aceste concluzii sunt valabile și în ceea ce privește aspectele de neconstituționalitate invocate de autorii excepției în raport cu dreptul la muncă.

20.

În sfârșit, referitor la menționarea de către autorii excepției a prevederilor

art. 21 din Constituție , Curtea observă că aceste prevederi constituționale nu sunt incidente în cauză, textul de lege criticat nereglementând aspecte care privesc accesul la justiție.

21.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Monica-Gabriela Bogdan și alții, Elena Bordeanu, Maria Gabriela Boc, Adela Iuliana Toader, Lucica Bivol, Angelica Voinicu, Ana Benedek, Cornelia Barbu, Adrian Baracan, Despina Barac, Elena Bălan, Mihaela Sarghi și Lăcrămioara Grama în dosarele nr. 5.005/62/2015, nr. 1.203/62/2016, nr. 1.204/62/2016, nr. 1.205/62/2016, nr. 1.206/62/2016, nr. 1.207/62/2016, nr. 1.208/62/2016, nr. 1.209/62/2016, nr. 1.210/62/2016, nr. 1.211/62/2016, nr. 1.212/62/2016, nr. 1.213/62/2016 și nr. 1.214/62/2016 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 1 alin. (2)

și

(5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2016.