Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 31/2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
19 ianuarie 2017
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 294 din 26 aprilie 2017
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 9.556 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Afrodita Laura Tutunaru

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Claudia Hosu în Dosarul nr. 2.008/84/2015 al Tribunalului Sălaj - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 224D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.008/84/2015, Tribunalul Sălaj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Claudia Hosu într-o cauză penală aflată în procedura camerei preliminare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției. Astfel, din conținutul

art. 64 din Codul de procedură penală

referitor la incompatibilitatea judecătorului se desprinde ideea că regimul incompatibilităților este guvernat de principiul incompatibilității pe faze procesuale. Singura dispoziție care alterează acest echilibru logic și structural se regăsește în

art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală . În acest context, un judecător este, practic, pus în situația de a se pronunța de două ori în aceeași cauză asupra unor aspecte indisolubil legate, respectiv legalitatea (în camera preliminară) și temeinicia (pe fond) acuzației. În aceste condiții, arată autorul excepției, textul

art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală

este neconstituțional, încălcând dreptul la un proces echitabil, prin îngrădirea dreptului de a fi judecat de un magistrat imparțial, astfel cum acest drept este reglementat de

art. 124 din Constituție .

6.

Tribunalul Sălaj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014.

9.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. De altfel, a arătat că își menține opinia exprimată și reținută în

deciziile Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014 ,

nr. 784 din 17 noiembrie 2015

și

nr. 901 din 17 decembrie 2015.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992,

reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 346 alin. (7)

cu denumirea marginală Soluțiile pe care le poate pronunța judecătorul de cameră preliminară din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „(7) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză.“

13.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 124

referitor la Înfăptuirea justiției.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 19, a statuat că posibilitatea judecătorului de cameră preliminară, competent să se pronunțe asupra legalității trimiterii în judecată, de a exercita, potrivit

art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală , și funcția de judecată în cauză este constituțională, deoarece este în interesul înfăptuirii actului de justiție ca același judecător care a verificat atât competența și legalitatea sesizării, cât și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală să se pronunțe și pe fondul cauzei.

15.

De altfel, o soluție contrară celei criticate de autorul excepției ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcției de judecată, prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea - esențială în buna administrare a cauzei - de a aprecia el însuși asupra legalității urmăririi penale și administrării probelor și de a decide asupra întregului material probator pe care își va întemeia soluția. Așa fiind, simplul fapt pentru judecător de a fi luat o decizie înaintea procesului nu poate fi considerat întotdeauna că ar justifica, în sine, o bănuială de parțialitate în privința sa. Ceea ce trebuie avut în vedere este întinderea și importanța acestei decizii. Aprecierea preliminară a datelor din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influențeze aprecierea finală, ceea ce interesează fiind ca această apreciere să se facă la momentul luării hotărârii și să se bazeze pe elementele dosarului și pe dezbaterile din ședința de judecată (a se vedea Hotărârea din 6 iunie 2000, pronunțată în Cauza Morel împotriva Franței, paragraful 45).

16.

De asemenea, prin

Decizia nr. 353 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 29 iunie 2015, paragraful 14, Curtea a mai constatat că nu poate fi pus semnul egalității între judecătorul de cameră preliminară învestit cu verificarea aspectelor ce țin de obiectul procedurii camerei, astfel consacrat de

art. 342 din Codul de procedură penală , și judecătorul de cameră preliminară competent să se pronunțe asupra soluțiilor de clasare ori de renunțare la urmărire penală dispuse de procuror, deoarece, spre deosebire de procedura prevăzută de

art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală , unde acuzația în materie penală a fost realizată deja, în cazul plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere sau neurmărire penală dispuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară astfel competent nu poate să exercite și funcția de judecată pe fond, întrucât caracterul sui generis al încheierii pronunțate în temeiul

art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală

preia în mod vădit activitatea specifică exercitării funcției de urmărire penală.

17.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție,

al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudia Hosu în Dosarul nr. 2.008/84/2015 al Tribunalului Sălaj - Secția penală și constată că dispozițiile

art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 ianuarie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.