Decizia nr. 117/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Monica Vlase în Dosarul nr. 2.881/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 91D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Afacerilor Interne a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât dispozițiile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

au fost declarate neconstituționale prin

Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016 .

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca devenită inadmisibilă, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 244 din 19 aprilie 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 4 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.881/62/2015, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Monica Vlase, prin mandatar Gheorghe Vlase, într-o cauză având ca obiect acțiune în constatare, respectiv constatarea suspendării de drept a raporturilor de serviciu.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd că procedura și cazurile de modificare și/sau de suspendare a raportului de serviciu ale polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, așa încât se permite ministrului să elaboreze norme administrative, cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin al ministrului administrației și internelor. Ca atare, susține că textul criticat reprezintă o „normă în alb“, prin care competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic, aceea de a reglementa în domeniul statutului funcționarilor publici, este transmisă unei autorități unipersonale din puterea executivă, și anume ministrului de resort.

7.

În final, precizează că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, și, pe cale de consecință, este necesar ca statutul său să se supună rigorilor constituționale ale

art. 73 alin. (3) lit. j) , potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. Cu toate acestea, contrar normelor constituționale invocate, aspecte esențiale ale raportului de serviciu ale polițistului, respectiv procedura și cazurile de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu, sunt lăsate de textul de lege criticat la latitudinea ministrului afacerilor interne.

8.

Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază ca întemeiată excepția, având în vedere prevederile

art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , care prevăd că „prin lege organică se reglementează: [...] j) statutul funcționarilor publici“. Or, suspendarea raportului de serviciu ține tot de statutul funcționarilor publici, astfel încât, așa cum în cazul funcționarilor publici această chestiune este reglementată de

Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici ( art. 95 ), și în cazul polițiștilor - funcționari publici cu statut special - trebuie reglementată tot prin lege organică.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Guvernul, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 , consideră că, având în vedere similitudinea problematicii supuse analizei prin prezenta excepție, rămâne la latitudinea instanței de contencios constituțional să aprecieze dacă dispozițiilor de lege criticate le sunt aplicabile aceleași rațiuni de neconstituționalitate.

11.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului sunt neconstituționale. În acest sens, susține că anumite elemente esențiale care conturează statutul special al profesiei de polițist, învestit, de altfel, cu exercițiul autorității publice, sunt lăsate, prin lege, la latitudinea ministrului administrației și internelor care este îndrituit ca, prin norme administrative, având o putere juridică inferioară legii organice, să reglementeze procedura și cazurile de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițistului. Astfel, atribuții care aparțin exclusiv majorității parlamentare absolute, sunt delegate unui membru al Guvernului, iar aspecte ce trebuie stabilite, conform imperativelor constituționale, prin lege organică, dobândesc, în fapt, caracter infralegal, administrativ, eludând regimul juridic stabilit la nivel constituțional pentru domeniul în cauză. Ca atare, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale invocate, întrucât competențe ce aparțin, în exclusivitate, legiuitorului sunt delegate ministrului de resort.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de parte, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Procedura și cazurile de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor.“

15.

În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (4)

și

(5)

privind principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării

Constituției

și a legilor și

art. 73 alin. (3) lit. j)

referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului sunt neconstituționale.

17.

Cu acel prilej, referitor la statutul polițistului, Curtea, în acord cu jurisprudența sa, a reținut că acesta este funcționar public civil, cu statut special, potrivit

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 , și că, în conformitate cu

art. 2 alin. (1)

din aceeași lege, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv

Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit

art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , respectiv

Legea nr. 360/2002

(paragraful 19).

18.

Cu toate acestea, prin dispozițiile de lege criticate, elemente esențiale care conturează statutul profesiei de polițist sunt date în competența ministrului afacerilor interne care, prin acte administrative cu o putere juridică inferioară legii, este abilitat să reglementeze procedura și cazurile de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițistului. Astfel, potrivit

art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 298/2011

privind procedura și cazurile de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițiștilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 28 decembrie 2011, raporturile de serviciu ale polițiștilor se pot modifica prin: delegare, detașare, participare la misiuni internaționale, transfer, mutare, împuternicire pe o funcție de conducere și punere la dispoziție (paragraful 21).

19.

În aceste condiții, Curtea a constatat că dispozițiile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului aduc atingere prevederilor cuprinse în

art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , prin trimiterea la acte administrative, cu forță juridică inferioară legii, care reglementează, în absența unor norme cu forța juridică a legii organice, procedura și cazurile de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițistului.

20.

Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

nu respectă normele de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza și în executarea legii și trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea, astfel cum s-a procedat prin ordinul ministrului afacerilor interne menționat (paragraful 22).

21.

Având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și reținând că decizia de admitere a fost pronunțată la data de 19 aprilie 2016, iar încheierea de sesizare a instanței de contencios constituțional în prezentul dosar este din 4 ianuarie 2016, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului a devenit inadmisibilă.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Monica Vlase în Dosarul nr. 2.881/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2017.