Hotărârea nr. 39/2017

Se constituie Comisia parlamentară de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru a verifica aspectele apărute în mass-media privind organizarea alegerilor din 2009 și rezultatul scrutinului prezidențial, denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, având următoarele obiective:

a)

verificarea dispozițiilor legale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2009;

b)

determinarea implicării unor instituții și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea și desfășurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuțiilor stabilite prin lege pentru aceste instituții, în cadrul procesului electoral;

c)

verificarea posibilei existențe a unor mecanisme paralele de influențare și/sau de viciere a rezultatului votului, precum și determinarea instituțiilor și/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora;

d)

determinarea practică a capacității de procesare în timp real a solicitanților care au votat în unele secții de vot, în special din afara granițelor;

e)

verificarea legalității achiziționării aplicațiilor și/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din anul 2009, precum și verificarea modalității prin care s-a asigurat transparența și cunoașterea de către reprezentanții partidelor politice a acestor aplicații;

f)

verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării;

g)

verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicații Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială - voce și transmitere de date -, precum și posibile interferențe nelegitime în procesul electoral;

h)

verificarea modului în care au fost soluționate de către instituțiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informațiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri și alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat;

i)

verificarea modului în care au fost stabiliți președinții și locțiitorii acestora pentru secțiile de vot din străinătate, precum și modul în care au fost constituite birourile secțiilor de vot din străinătate;

j)

verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secțiile de vot din țară, cât și pentru cele din străinătate;

k)

verificarea modului în care au fost desemnați președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora și dacă aceste persoane au îndeplinit condițiile prevăzute de lege;

l)

verificarea modului în care au fost constituite birourile electorale pentru secțiile de votare din țară și străinătate;

m)

verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secțiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ștampilele de control, precum și cele cu mențiunea „votat“, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secție de vot din străinătate, precum și algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secții de vot din străinătate;

n)

verificarea modului în care și-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secțiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacității de procesare a solicitărilor de vot în unele secții de vot din străinătate, precum și a celor care și-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale;

o)

verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripțiile din străinătate, precum și a modului în care au fost transmise informațiile către Biroul Electoral Central.

Obiectivele prevăzute la

alin. (1)

pot fi extinse cu verificarea oricăror aspecte relevante care rezultă din derularea activității Comisiei parlamentare de anchetă.

Nu constituie obiect al Comisiei parlamentare de anchetă elementele ce țin de infracțiunile de abuz în serviciu prevăzute de

art. 297 alin. (1)

cu aplicarea

art. 5 din Codul penal

și de falsificarea documentelor și evidențelor electorale, prevăzute de

art. 391 alin. (3)

și

din Codul penal

cu aplicarea

art. 5 din Codul penal,

infracțiuni pentru care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează cercetări in rem, conform comunicatelor din data de 24 aprilie 2017, respectiv 26 aprilie 2017.

Comisia parlamentară de anchetă este formată din 15 membri titulari și are un birou compus din președinte, 2 vicepreședinți și un secretar. Fiecare grup parlamentar desemnează câte 1-2 membri supleanți care pot participa la ședințele comisiei, fără drept de vot.

Componența nominală a Comisiei parlamentare de anchetă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Pentru ca ședințele Comisiei parlamentare de anchetă să aibă loc în mod legal este necesară participarea a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun.

Hotărârile Comisiei parlamentare de anchetă se adoptă cu votul majorității membrilor acesteia. Votul este deschis.

În vederea audierii, Comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața Comisiei parlamentare de anchetă.

În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei parlamentare de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde își desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de

art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare.

Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde și în scris Comisiei parlamentare de anchetă, furnizând informațiile solicitate, sau poate transmite prin poștă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține și care sunt utile Comisiei parlamentare de anchetă.

Refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, care sunt utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

Dispozițiile procesual civile cu privire la citarea, invitarea, prezentarea și ascultarea martorilor, precum și cele privitoare la prezentarea înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

Constatările, concluziile și propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în termen de 60 de zile de la data înființării Comisiei parlamentare de anchetă.

La cererea motivată a biroului Comisiei parlamentare de anchetă, plenul Parlamentului poate prelungi o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile.

După primirea raportului, Birourile permanente reunite îl pun la dispoziția grupurilor parlamentare și îl înscriu pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului.