Decizia nr. 106/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 și art. 111 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 135/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură penală
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Daniela Ramona Marițiu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 94
și
art. 111 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Maria Marchidann în Dosarul nr. 8/294/2016 al Judecătoriei Săliște. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 695D/2016.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, potrivit
art. 111 din Codul de procedură penală , înainte de a fi audiată, persoanei vătămate i se aduc la cunoștință drepturile prevăzute expres de
alin. (2)
al acestui articol. Enumerarea nu epuizează și nu exclude de la aplicare drepturile persoanei vătămate, care se regăsesc în cadrul
art. 81 din Codul de procedură penală . Astfel,
art. 81 lit. e) din Codul de procedură penală
îi permite părții vătămate să consulte dosarul, indiferent dacă are sau nu angajat un apărător. Faptul că dispozițiile
art. 94
și cele ale
art. 111
nu sunt identice cu cele al e art. 81
nu se poate constitui într-o critică de neconstituționalitate, atât timp cât interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale se face în mod coroborat. De altfel, există și dispoziții care nu sunt inserate în
ci se regăsesc în alte legi speciale, cum este, de exemplu, legea privind protecția persoanei vătămate, și care privesc drepturi ale persoanei vătămate, pe care organul judiciar are obligația de a i le aduce acesteia la cunoștință. Pentru aceste motive, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 14 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 8/294/2016, Judecătoria Săliște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 94
și
art. 111 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Maria Marchidann, cu ocazia soluționării plângerii împotriva ordonanței prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu prin care s-a dispus neurmărirea/netrimiterea în judecată ( art. 340 din Codul de procedură penală ).
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 94 din Codul de procedură penală
sunt neconstituționale deoarece nu permit părții vătămate să consulte dosarul de urmărire penală fără a avea angajat un avocat, iar cele ale
art. 111
sunt neconstituționale deoarece nu conțin reglementări referitoare la obligația protecției părții vătămate împotriva abuzurilor organelor judiciare.
6.
Judecătoria Săliște apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, prin reglementarea
art. 94 din Codul de procedură penală , este recunoscut dreptul inculpatului de a consulta dosarul de urmărire penală, posibilitate acordată în egală măsură suspectului, și nu în ultimul rând persoanelor vătămate. Acest drept poate fi exercitat atât personal, cât și prin intermediul avocatului părților sau subiecților procesuali cărora le este recunoscută această facultate. În ceea ce privește dispozițiile
art. 111 din Codul de procedură penală , apreciază că acestea nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, ci vizează buna desfășurare a procesului penal și garantează dreptul la apărare al părții vătămate. Textul criticat nu condiționează, nu limitează și nici nu restrânge în vreun fel dreptul la apărare al părților vătămate, organele judiciare fiind obligate să asigure acestora deplina exercitare a drepturilor procesuale în condițiile prevăzute de lege și să le administreze probele necesare în apărare. De asemenea, textul de lege instituie obligația organelor judiciare de a încunoștința, de îndată și mai înainte de a audia partea vătămată, despre drepturile și obligațiile acesteia și de a-i asigura posibilitatea pregătirii și exercitării apărării. Astfel, aceste dispoziții conțin suficiente garanții procesuale pentru respectarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare a părților vătămate.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul arată că dispozițiile
art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală
reglementează dreptul avocatului părților și al subiecților procesuali principali de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Dreptul părții vătămate de a consulta dosarul cauzei este prevăzut în mod expres de
art. 81 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală , dispoziție care nu impune asistarea părții vătămate de un avocat pentru exercitarea acestui drept. Astfel, Guvernul apreciază că dispoziția criticată este clară și previzibilă și nu este aptă să creeze discriminări între persoanele aflate în ipoteza normei.
9.
În ce privește dispozițiile
art. 111 din Codul de procedură penală , arată că afirmațiile autoarei excepției nu se susțin, acestea reglementând în mod neechivoc modul de audiere a persoanei vătămate. În conformitate cu prevederile
art. 111 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală,
partea vătămată are dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă. Dispozițiile menționate consacră legislativ normele constituționale referitoare la dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil și conferă suficiente garanții subiecților procesului penal că organele judiciare vor asigura exercitarea acestor drepturi.
10.
Avocatul Poporului susține că normele supuse controlului de constituționalitate care stabilesc condițiile în care se poate solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Mai mult, posibilitatea de a consulta dosarul reprezintă un drept, fiind o componentă esențială a înlesnirilor necesare apărării de care trebuie să beneficieze părțile și subiecții procesuali principali. Acest drept nu poate fi exercitat în mod abuziv, în sensul că trebuie armonizat cu interesele bunei desfășurări a procesului, trebuie să nu împiedice efectuarea la timp a oricărei activități procesuale considerată necesară de către organul judiciar și nici să nu prejudicieze aflarea adevărului.
11.
În continuare, apreciază că dispozițiile criticate nu consacră vreun caz de restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, dreptul de a consulta dosarul putând fi exercitat atât personal, cât și prin intermediul părților sau subiecților procesuali principali. În final, Avocatul Poporului arată că nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia dispozițiile criticate contravin prevederilor
art. 21
și
art. 24
din Legea fundamentală.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 94
și
art. 111 din Codul de procedură penală . Curtea observă că dispozițiile
art. 111
au fost modificate și completate prin
art. II pct. 15
și
pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală,
precum și pentru completarea
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Curtea reține că a fost sesizată prin Încheierea din 14 aprilie 2016, anterior modificărilor și completărilor arătate, astfel că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 94
și
art. 111 din Codul de procedură penală
în forma de dinainte de modificare. Dispozițiile criticate au următorul conținut:
–
Articolul 94
:
Avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.
Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informații din dosar, precum și de a obține fotocopii pe cheltuiala clientului.
În cursul urmăririi penale, procurorul stabilește data și durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală.
În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricționa motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfășurări a urmăririi penale. După punerea în mișcare a acțiunii penale, restricționarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.
În cursul urmăririi penale, avocatul are obligația de a păstra confidențialitatea sau secretul datelor și actelor de care a luat cunoștință cu ocazia consultării dosarului.
În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricționat dreptul de a consulta declarațiile părții sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă.
În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoștință de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă.
Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a consulta dosarul.;
–
Articolul 111
:
La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările prevăzute la
art. 107,
care se aplică în mod corespunzător.
Persoanei vătămate i se aduc la cunoștință următoarele drepturi și obligații:
a)
dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
b)
dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;
c)
dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, în condițiile prevăzute de lege;
d)
dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă;
e)
obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare;
f)
obligația de a comunica orice schimbare de adresă.
Dispozițiile
art. 109 alin. (1)
și
(2)
și ale
art. 110
se aplică în mod corespunzător.
În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.
Persoanei vătămate i se aduce la cunoștință cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, aceasta poate să fie informată cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod.“
15.
Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în
art. 16
referitor la egalitatea în drepturi,
art. 21
referitor la accesul liber la justiție și
art. 44
referitor la dreptul de proprietate.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că noile dispoziții procesual penale reglementează, în capitolul I al titlului III, participanții în procesul penal. Aceștia sunt, potrivit
art. 29 din Codul de procedură penală , organele judiciare, avocatul, părțile, subiecții procesuali principali, precum și alți subiecți procesuali. În continuare, Curtea reține că, potrivit
art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală , părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, iar, potrivit
art. 33 alin. (1)
din același act normativ, subiecții procesuali principali sunt suspectul și persoana vătămată. Totodată, potrivit
art. 31 din Codul de procedură penală , părțile ori subiecții procesuali sunt asistate sau reprezentate de avocat, în condițiile legii.
17.
În acest context, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate de autoarea excepției împotriva soluției procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată. Așa fiind, Curtea reține că, în cadrul procedurii în fața organelor judiciare, autoarea excepției are calitatea de persoană vătămată, subiect procesual principal, în accepțiunea dispozițiilor procesual penale. Totodată, Curtea reține că orice persoană vătămată are posibilitatea, potrivit
art. 20 din Codul de procedură penală , ca până la începerea cercetării judecătorești să se constituie ca parte civilă, parte în procesul penal, în accepțiunea dispozițiilor procesual penale. Indiferent de calitatea deținută de autoarea excepției - fie persoană vătămată, fie parte civilă - aceasta are posibilitatea, potrivit dispozițiilor legale, de a fi asistată sau reprezentată de către un avocat. În acest sens,
art. 31 din Codul de procedură penală
dispune că avocatul asistă sau reprezintă părțile ori subiecții procesuali în condițiile legii.
18.
Astfel, Curtea constată că dispozițiile
art. 94 din Codul de procedură penală
reglementează, în mod expres, dreptul avocatului de a consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, drept care se concretizează în posibilitatea de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informații din dosar, precum și de a obține fotocopii pe cheltuiala clientului. Acest drept este conferit de legiuitor atât avocatului părților, cât și avocatului subiecților procesuali principali, potrivit
art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală .
19.
În continuare, Curtea reține că, în condițiile în care persoana vătămată sau partea civilă nu dorește să fie asistată sau reprezentată de către un avocat, acest fapt nu se repercutează asupra dreptului acestor participanți în procesul penal de a consulta dosarul. Astfel, potrivit
art. 94 alin. (8) din Codul de procedură penală , dispozițiile acestui articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a consulta dosarul. Curtea apreciază, totodată, că acest articol trebuie corelat cu dispozițiile
art. 81 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală , potrivit căruia, în cadrul procesului penal, persoana vătămată are dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii, dar și cu cele ale
art. 85 alin. (1)
din același act normativ, care dispune că, în cursul procesului penal, partea civilă are drepturile prevăzute la
art. 81 , deci și dreptul de a consulta dosarul.
20.
În continuare, Curtea observă că, potrivit
art. 2 din Codul de procedură penală , „Procesul penal se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.“, iar, potrivit
art. 3 alin. (1)
din același act normativ, în procesul penal se exercită funcția de urmărire penală; funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată; funcția de judecată. Curtea observă că „procesul penal“ debutează de la momentul sesizării, când se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, atunci când sesizarea îndeplinește condițiile legale. Astfel, dreptul de a consulta dosarul poate fi exercitat de către persoana vătămată sau de către partea civilă atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată.
21.
Așa fiind, Curtea constată că atât persoanei vătămate, cât și părții civile le este garantat dreptul de a consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, independent de angajarea unui avocat, criticile de neconstituționalitate ale autoarei excepției nefiind întemeiate.
22.
În ceea ce privește dispozițiile
art. 111 din Codul de procedură penală , Curtea observă că autoarea excepției susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece nu conțin reglementări referitoare la obligația asigurării protecției persoanei vătămate împotriva abuzurilor organelor judiciare. Curtea apreciază că autoarea excepției face abstracție de chiar conținutul normativ al dispoziției criticate, care la
alin. (2) lit. a)-d)
prevede drepturile de care persoana vătămată beneficiază în cazul audierii, și anume dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, în condițiile prevăzute de lege; dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă. Totodată, Curtea constată că organul judiciar este obligat să îi aducă la cunoștință persoanei vătămate drepturile prevăzute la
alin. (2) al
art. 111 din Codul de procedură penală , fără a putea aprecia asupra oportunității încunoștințării acesteia, așa cum susține autoarea excepției.
23.
În continuare, Curtea apreciază că eventualele abuzuri ale organului de urmărire penală ce se constituie în elemente ale situației de fapt în care autoarea excepției se regăsește nu pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Marchidann în Dosarul nr. 8/294/2016 al Judecătoriei Săliște și constată că dispozițiile
art. 94
și
art. 111 din Codul de procedură penală
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Săliște și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.