Decizia nr. 40/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 356 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Nagy Tamás în Dosarul nr. 244/305/2015 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 260D/2016.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât nu au fost încălcate principiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 19 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 244/305/2015, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 356 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Nagy Tamás într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii civile privind exercitarea autorității părintești, cauză în care a fost încuviințată pentru autorul excepției de neconstituționalitate, parte reclamantă, proba cu interogatoriul părții pârâte administrat potrivit

art. 356 din Codul de procedură civilă .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că instanța nu poate examina veridicitatea conținutului interogatoriului luat părții adverse raportat la starea de fapt și nu se poate verifica dacă răspunsurile date la interogatoriu emană în mod direct, nemijlocit și în mod personal de la parte. Chiar dacă partea ar trimite răspunsul către mandatar, nu se poate verifica faptul că înaintea redactării răspunsului nu a existat o îndrumare juridică din partea apărătorului ales, iar conținutul efectiv al răspunsului la interogatoriu influențează astfel situația juridică a procesului. Totodată, se apreciază că se încalcă dreptul la un proces echitabil și se creează un privilegiu părții adverse prin faptul că, potrivit dispoziției legale criticate, legiuitorul acceptă ca procura specială să fie certificată de avocat, practic împuternicirea avocațială echivalând cu procura specială certificată tot de avocat. În acest sens, avocatul se substituie părții interogate, răspunzând în locul acesteia, devenind astfel un intervenient principal, depășind limitele exercitării apărării.

6.

De asemenea, autorul excepției mai precizează că prin textul de lege criticat, care nu dă posibilitatea autorităților competente locale de pe teritoriul statului în care se află persoana interogată de a efectua interogatoriul, i se aduce o vătămare ce ar putea fi înlăturată doar prin modificarea prevederilor

art. 356 din Codul de procedură civilă , ca efect al admiterii excepției de neconstituționalitate.

7.

Judecătoria Sfântu Gheorghe apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate care prevăd procedura administrării probei cu interogatoriul în situația în care partea se află în străinătate fiind constituționale.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

10.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 356 - Luarea interogatoriului părții aflate în străinătate din Codul de procedură civilă , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, text de lege care are următorul cuprins:

(1)

Dacă prin tratate sau convenții internaționale la care România este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel, partea care se află în străinătate și este reprezentată în proces printr-un mandatar va putea fi interogată prin acesta.

(2)

În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este suficientă.

14.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (5)

privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor,

art. 16

privind egalitatea în drepturi și

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil astfel cum se interpretează, potrivit

art. 20 alin. (1) din Constituție,

și prin prisma

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate reglementează procedura luării interogatoriului în cazul persoanelor care se află în străinătate, stabilind o excepție de la regula potrivit căreia partea nu poate fi reprezentată cu prilejul interogatoriului, și preiau în mare măsură soluția legislativă prevăzută de

Codul de procedură civilă din 1865

care prevedea în

art. 223

că „Partea care are domiciliu în străinătate va putea fi interogată prin cel care o reprezintă în judecată. În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este îndestulătoare.“

16.

Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor din

Codul de procedură civilă din 1865 , Curtea s-a mai pronunțat, constatând constituționalitatea acestora (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 33 din 19 ianuarie 2006,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 16 februarie 2006,

Decizia nr. 1.115 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008,

Decizia nr. 1.154 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008,

Decizia nr. 403 din 24 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011, sau

Decizia nr. 140 din 21 februarie 2012,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 2 mai 2012).

17.

Răspunzând unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, Curtea a reținut că prevederile referitoare la procedura de interogare a părții care are domiciliul în străinătate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este, potrivit

art. 126 alin. (2) din Constituție , de competența legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Norma derogatorie de la dreptul comun, care instituie posibilitatea interogării părții care se află în străinătate prin intermediul persoanei care o reprezintă în judecată, este expresia opțiunii legiuitorului în reglementarea procedurii administrării probelor în procesul civil, care trebuie să se întemeieze pe celeritate și exercitarea cu bună-credință a drepturilor procesuale.

18.

Curtea a mai statuat că principiul egalității cetățenilor în fața legii nu are semnificația uniformității, situațiile obiectiv diferite în care se află cetățenii impunând un tratament juridic deosebit. Reglementarea distinctă a procedurii de administrare a probei cu interogatoriul pentru persoanele cu domiciliul în străinătate este justificată de situația diferită în care se află aceste persoane și, prin urmare, nu încalcă prevederile art. 16 din Constituție.

19.

Astfel, Curtea constată că soluția adoptată în deciziile menționate și considerentele care au stat la baza acestora își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20.

Distinct de cele reținute în deciziile menționate, Curtea constată că nu este încălcat nici accesul liber la justiție, respectiv dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește, ceea ce se asigură prin normele criticate, legiuitorul trebuind să reglementeze mijloace procedurale apte să dea posibilitatea administrării interogatoriului în funcție de specificul cauzelor. De altfel, Curtea a reținut că principiul egalității armelor nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul ca prin procedurile chiar diferit reglementate să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015).

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nagy Tamás în Dosarul nr. 244/305/2015 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe și constată că dispozițiile

art. 356 din Codul de procedură civilă

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2017.