Hotărârea nr. 32/2018

Articolul 1

Senatul României constată următoarele:

a)

este necesar ca, în formularele de evidență, după coloana tip deșeu, conform clasificării MARPOL, să se introducă și o rubrică cu clasificarea europeană după cod deșeu, în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006

pe același formular standard propus în anexa 2. În acest mod, se va îmbunătăți activitatea administrațiilor portuare în monitorizarea, gestionarea și raportarea lunară către agențiile de mediu, pentru urmărirea trasabilității colectării deșeurilor pe uscat, până la neutralizare sau distrugere;

b)

obligativitatea de colectare diferențiată la bordul navei și de predare după cod deșeu va asigura o gestionare mai eficientă a acestora de către autoritățile portuare. Astfel, se asigura o gestionare mai eficientă a transferului către instalațiile de preluare a deșeurilor pe uscat, în baza Considerentului (12): „Colectarea separată a deșeurilor provenite de la nave, inclusiv a uneltelor de pescuit abandonate, este necesară pentru a asigura recuperarea lor ulterioară în lanțul de gestionare a deșeurilor din aval. Gunoiul este adesea triat la bordul navelor în conformitate cu normele și standardele internaționale, iar legislația Uniunii ar trebui să se asigure că aceste eforturi de triere a deșeurilor de la bord nu sunt subminate de lipsa de măsuri pentru colectarea separată a deșeurilor pe uscat“;

c)

pentru statele membre care au ieșire la mare, prevederile Proiectului de Directivă, trebuie extinse și în porturile europene situate pe căi navigabile interioare, în baza Considerentului (32): „Uniunea se caracterizează prin diferențe regionale la nivelul porturilor, astfel cum s-a demonstrat în evaluarea impactului teritorial. Porturile diferă în funcție de localizarea geografică, dimensiune, structură administrativă și drept de proprietate și sunt caracterizate de tipul de nave care le vizitează în mod normal. În plus, sistemele de gestionare a deșeurilor reflectă diferențele la nivel municipal și infrastructura de gestionare a deșeurilor în aval.“;

d)

România se confruntă cu o avalanșă de deșeuri, masivă și continuă pe Dunăre, provenind de pe Culoarul paneuropean nr. 7. Fiind în aval, toate deșeurile evacuate de-a lungul Dunării și Rinului ajung în Delta Dunării și Marea Neagră. Fenomenul de poluare nu trebuie ignorat, ținând cont că afectează pânza freatică, ecosistemul Dunării, precum și siguranța alimentară a cetățenilor europeni. (De exemplu, Peștii din Dunăre acumulează metale grele provenite și din deșeurile navelor. Fiind ulterior folosiți în alimentația umană, aceștia generează boli grave populației din arealul Dunării). Autoritățile de mediu naționale nu au competență asupra navelor fluviale, în problema deșeurilor.

Articolul 2

Senatul României constată că Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului - Instalațiile portuare de preluare pentru descărcarea deșeurilor provenite de la nave, de abrogare a

Directivei 2000/59/CE

și de modificare a

Directivei 2009/16/CE

și a

Directivei 2010/65/UE

respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității.

Articolul 3

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 2018, cu respectarea prevederilor

art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .