Strategia din 7 martie 2018

Anexa II identifică și acele aglomerări urbane în care traficul rutier are un impact important asupra calității aerului



Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/2011

privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic

cu modificarile si completarile ulterioare;

Actul normativ urmărește promovarea introducerii pe piață a vehiculelor de transport nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, prin intermediul achizițiilor publice ecologice.

Astfel, este reglementată o obligație generală în sarcina autorităților contractante și a anumitor operatori de a ține cont la achiziția de vehicule de transport rutier de impactul energetic și de mediu pe durata de viață, inclusiv de consumul energetic, de emisiile de CO 2

și de anumiți poluanți, la achiziția de vehicule de transport rutier.



Ordonanța de urgență nr. 196 / 2005

privind Fondul pentru mediu

,cu completările și modificările ulterioare;

Prin constituirea Fondului pentru mediu s-a instituit un sistem de taxe și contribuții asupra activităților poluatoare prestate de către persoane fizice sau juridice. Din sumele astfel colectate sunt finanțate în regim rambursabil sau nerambursabil proiecte pentru protecția mediului.

Printre programele finanțate din Fondul pentru Mediu se regăsesc în 2017 și

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic

și

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in.



Ordonanța de urgență nr. 115/ 2011

privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului prin Ministerul Finanțelor Publice de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, cu completările și modificările ulterioare;

Implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră valabile post 2012 reprezintă un proces complex ce necesită atenția tuturor instituțiilor publice implicate. Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să scoată la licitație, prin platforma comună, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră ce sunt atribuite României și să gestioneze contul în care se încasează sumele obținute în urma licitării acestor certificate. Respectivele sume se utiliyeaya de catre autoritatile administratiei publice centrale pentru masuri destinate reducerii emisiilor de CO2 si cresterii eficientei energetice.



Hotărârea de Guvern nr. 935/2011

privind promovarea utilizării biocarburanților și a biolichidelor

cu toate completările și modificările ulterioare.

Obiectivul Hotărârii este de a promova utilizarea biocarburanților si a altor carburanți regenerabili care să înlocuiască benzina și motorina folosită în transport, cu scopul de a contribui prin aceasta la realizarea unor ținte cum ar fi îndeplinirea angajamentelor privind schimbările

climatice, asigurarea furnizării de carburanți în condiții de siguranță și protecția mediului și promovarea resurselor regenerabile de energie.



Hotărârea de Guvern nr. 739/2016

pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020

Strategia are în vedere cele două componente cheie ale efortului în domeniul schimbărilor climatice: cel de prevenire și combatere a efectelor schimbărilor climatice (prin acțiuni destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră - emisii GES) și cel de adaptare adecvată și cu daune minime în contextul creat de schimbările climatice deja în curs.

Obiectivele strategice incluse în această Strategie în ceea ce privește sectorul transporturi, includ: „Introducerea unor stimulente economice puternice pentru un sistem de transport ecologic, prin instrumente de preț", „Creșterea eficienței transportului urban" și „Inversarea tendinței de declin pe termen lung al transportului feroviar

pasageri

și mărfuri și includerea proiectelor de dezvoltare de terminale intermodale"

E.

În domeniul dezvoltării regionale



Agenda Teritorială a Uniunii Europene - Sprijinim consolidarea și extinderea rețelelor transeuropene

Mobilitatea și accesibilitatea sunt premise-cheie ale dezvoltării economice în toate regiunile UE. Pentru satisfacerea cerințelor de mobilitate într-un teritoriu european policentric, inclusiv țările învecinate Uniunii, și consolidarea unui mediu urban este important să se asigure o dezvoltare integrată și durabilă a sistemelor de transport multimodale. Avem nevoie de rețele puternice atât pentru pasageri cât și pentru mărfuri, feroviare, rutiere și aeriene (inclusiv rețele de aeroporturi regionale viabile), căi eficiente de navigație interioară, costieră și maritimă, de rețele secundare care să facă legătura cu respectivele hinterlanduri, precum și de o gestionare transfrontalieră a transporturilor. Sprijinim eliminarea barierelor din calea transportului feroviar și rutier transfrontalier și, în special, sprijinim soluțiile telematice în sprijinul operării părților supraaglomerate ale rețelelor de transport.

Date fiind cererea mărită de energie în contextul unor rezerve limitate ale surselor neregenerabile, creșterea dependenței Uniunii Europene de energie importată, precum și provocarea reprezentată de schimbările climatice, ar trebui să continuăm să explorăm și să creăm oportunități de producere descentralizată, eficientă, sigură și ecologică a energiei regenerabile, care este încă subutilizată. Pentru a valorifica mai bine potențialul regional în acest domeniu, care poate genera oportunități în special în zonele rurale, recomandăm consolidarea pe mai departe a rețelelor și armonizarea condițiilor din sectorul energetic.



Legea nr. 350/2001

privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Gestionarea spațială a teritoriului țării constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanță cu valorile și aspirațiile societății și cu cerințele integrării în spațiul european.

Gestionarea spațială a teritoriului asigură indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului. (3)

Gestionarea

se

realizează prin intermediul amenajării teritoriului și al urbanismului , care constituie ansambluri de activități complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spațială echilibrată, la protecția patrimoniului natural și construit, la îmbunătățirea condițiilor de viață în localitățile urbane și rurale, precum și la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, național și european.

Începand cu anul 2013 s-a introdus (în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul) obligativitatea elaborariii PMU pentru localitățile de rang 1 și 2, (strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului și planurile de mobilitate urbană zonal periurban/metropolitan se inițiază de către consiliul județean sau de către orașul - centru polarizator).

Conform prevederilor din Legea nr. 350/2001, Planul de mobilitate urbană reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană/metropolitană și Planului urbanistic general (P.U.G.) și constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor.

Cadrul conținut, atribuțiile instituționale și procedura de avizare a documentației au fost reglemementate prin Ordinul nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism.



Legea nr. 351/2001

pentru aprobarea Secțiunii a IV-a din Planul de Amenajare a Teritoriului Național - Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 351/2001 vizează ierarhizarea functională a localităților urbane și rurale-

clasificarea localităților pe ranguri în funcție de importanța în rețea și de rolul teritorial ,- asigurandu-se un sistem de servire a populatiei eficient din punct de vedere economic și social și o dezvoltare echilibrată a localităților în teritoriu.

Rețeaua națională de localități este compusă din localități urbane și din localități rurale, ierarhizate pe ranguri după cum urmează:

a)

rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană;

b)

rangul I - municipii de importanța națională, cu influența potențială la nivel european;

c)

rangul II - municipii de importanță interjudeteană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități;

d)

rangul III - orașe;

e)

rangul IV - sate reședință de comună;

f)

rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor.



Legea nr. 215/2001

a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările

ulterioare, definește (la art. 1, alin. (2), lit. b) aglomerările urbane ca fiind asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele prevăzute la lit. j), și orașe, împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zonă de influență

Situația actuală aferentă tipului de combustibil alternativ

Până în prezent măsurile de încurajare a sectorului transportului bazat pe combustibili alternativi nu au beneficiat de un cadru strategic formal, acesta dezvoltându-se de manieră organică. Măsurile de încurajare adoptate ocazional au reprezentat inițiative punctuale ale autorităților cu competențe în domeniu, așa cum e cazul Administrației Fondului de Mediu, precum și a unor investitori privați.

În privința transportului rutier 8

, la momentul actual se constată o tendință de creștere rapidă a parcului auto, în special prin importul de autovehicule folosite, deși România se află la doar puțin peste jumătatea mediei europene în ceea ce privește motorizarea. Astfel, la începutul lui 2016 erau înmatriculate în România aproximativ 5,15 mil. autoturisme, dintre care aproximativ 3,2 mil. cu motoare pe benzină și 1,9 mil. pe motorină. De asemenea, din analiza

8

Pentru transport naval, v. secțiunea 1.4.2, iar pentru transport aerian v secțiunea 1.4.3

aferentă proiectului

Strategiei Energetice a României 2016 – 2030 cu perspectiva anului 2050 , reiese că la inceputul anului 2016, în Romania erau înmatriculate 21.000 de autobuze, cu o vechime medie de 14 ani, 25.000 de microbuze, cu o vechime medie de 9 ani și 775.000 de autovehicule de marfă, dintre care 330.000 de mare tonaj, cu o vechime medie nespecificată.

Vechimea medie a parcului autoturismelor din România este de peste 12 ani, fiind printre cele mai ridicate din Europa. Aproximativ 75% din autoturismele înmatriculate pentru prima oară în România în 2015 și în primele nouă luni din 2016 sunt rulate în statele vest-europene. Vechimea medie a autoturismelor rulate importate în România este de 13 ani pentru cele cu motor pe benzină și de 10 ani pentru diesel.

Se remarcă de asemenea faptul că interesul consumatorului român pentru autoturisme care utilizează combustibil fosil rămâne ridicat, 55% dintre cele 330 de mii de autoturisme înmatriculate pentru prima oară în România în 2015 având motor pe motorină. În condițiile în care unele state europene stabilesc obiective de eliminare din parcurile auto naționale a vehiculelor care utilizează combustibili fosili, este de așteptat ca, în absența unor măsuri de prevenție, achizițiile de vehicule rulate care funcționează pe combustibili fosili să fie în continuare încurajate.

Situația actuală a pieței în domeniul

transporturilor pe bază de combustibili alternativi

este influențată în mare măsură de disponibilitatea vehiculelor care utilizează combustibili alternativi în raport cu puterea de cumpărare a utilizatorilor potențiali și de nivelul de dezvoltare a infrastructurii de încărcare/alimentare a acestui tip de vehicule.

În România, din datele oficiale, se află în circulație aproximativ 10.000 de vehicule utilizând combustibili alternativi, inclusiv vehicule hibride. Raportat la dimensiunea parcului auto, se constată că numărul vehiculelor care utilizează combustibili alternativi în România este scăzut - mult sub 1%.

Conform proiectului

Strategiei Energetice a României pentru perioada 2016-2030 cu perspectiva anului 2050,

se estimează că autovehiculul electric urmează să devină mai avantajos pentru șoferi spre sfârșitul anilor 2020 în comparație cu nivelul de acum, chiar și în lipsa subvențiilor oferite de statul român, prin simpla creștere a disponibilității tehnologiei respective.

În cele ce urmează va fi prezentată situația actuală a pieței combustibililor alternativi în funcție de tipul de combustibil utilizat, prin raportare la disponibilitatea vehiculelor la nivelul anului 2017 precum și la dezvoltarea infrastructurii specifice.

1.2.1

Vehicule electrice și hibrid electrice

Cu privire la

disponibilitatea vehiculelor

, prețul vehiculelor electrice este în prezent semnificativ mai mare decât în cazul vehiculelor cu motoare cu ardere internă, iar pentru puținele modele la care autonomia trece de 500 km, prețul acestora este foarte mare (cca. 100.000 euro). Bateria este componenta majoră în totalul costurilor aferente unui vehicul electric (VE), iar prețul acesteia, disponibilitatea comercială și performanța tehnică influențează decisiv decizia de achiziționare a unui asemenea vehicul. Totodată și prețul autobuzelor electrice este ridicat, motiv pentru care achiziția acestora pentru transportul public de către autoritățile locale este un proces complex. În plus, în anul 2017, PIB-ul/cap de locuitor în România, cu excepția Capitalei, reprezenta sub 75% din media UE, fapt ce este de natură să contribuie semnificativ la ponderea redusă a VE, inclusiv a vehiculelor hibrid-electrice plug-in (VHE), atât în raport cu

totalul parcului de autovehicule, cât și în raport cu totalul vehiculelor înmatriculate

.

Majoritatea vehiculelor hibride plug-in au actualmente o autonomie de cca. 30-50 km, dacă folosesc exclusiv motorul electric, în timp ce vehiculele electrice 100%, au o autonomie de cca. 200 km. De asemenea, vehiculele hibride plug-in au un preț mai competitiv decât cele 100% electrice. Totuși, la orizontul anului 2020 este de așteptat ca interesul pentru vehiculele exclusiv

electrice să crească datorită evoluțiilor tehnologice, care vor genera atât o creștere a autonomiei acestora (450-600 km), cât și la formarea unor prețuri competitive.

În

România, până în 2016 au fost înmatriculate cca. 230 de vehicule eletrice,

de la an la an observându-se o tendință constantă de creștere. Numărul vehiculelor achiziționate îl depășește pe cel al vehiculelor înmatriculate.

Autoturisme noi achiziționate

2013

2014

2015

2016

2017 (5L)

VE

5

16

46

167

55

VHE

229

220

450

1.016

657

TOTAL

234

236

496

1.183

712

Sursă: APIA

Fig. 3 Autoturisme noi achiziționate în perioada 2013-2017 (5L)

Autoturisme noi

1000

900

800

700

600

500

1016

400

300

657

HEV

EV

200

450

100

0

Dacă în perioada 2013-2014 se observă o creștere de doar 1% a numărului de vehicule electrice și hibrid electrice noi achiziționate, în perioada următoare acest număr crește succesiv cu 110% (2014-2015), 139% (2015-2016) și cu 185% (în primele 5 luni din 2017). Acest ritm accelerat de creștere ar putea fi explicat prin faptul că vehicule au devenit mai accesibile în ceea ce privește prețul, dar și ca efect al unor măsuri punctuale de încurajare a achiziției de către statul Român, precum programul "Rabla Plus" (perioada 2016 - 2020)

229

220

5

16

46

167

55

2013

2014

2015

2016

2017 (5M)

Sursă: AIPA

Fig. 4 Grafic al autoturismelor noi achiziționate în perioada 2013-2017 (5L)

Achiziția de vehicule electrice și hibrid electrice noi reprezintă, în medie, aproximativ 48% din totalul VE și VHE înmatriculate în România. Restul de aproximativ 52% reprezintă vehicule electrice și hibrid electrice deja rulate (second-hand), achiziționate mai ales din alte state europene. Spre deosebire de vehiculele cu motoare cu aprindere internă, vechimea acestor vehicule nu este direct proporțională cu nivelul de poluare generat, prin urmare ele putând fi incluse ca și autoturisme care beneficiează în exploatare de aceleași măsuri de încurajare ca și autovehiculele noi achiziționate.

Totuși, trebuie avut în vedere faptul că durata de viața și randamentul acumulatorilor acestor vehicule este redus, iar eventualele procese de înlocuire și reciclare al lor trebuie realizat astfel încât acesta să aibă un impact minim asupra mediului, dar și o rentabilitate adecvată.

Autoturisme

noi și rulate achiziționate

2013

2014

2015

2016

2017 (5L)

VE

9

31

72

240

90

VHE

557

665

1.109

2.269

1.099

TOTAL

566

696

1.181

2.509

1.189

Sursă: APIA

Fig. 5 Autoturisme noi și rulate achiziționate în perioada 2013-2017 (5L)

Autoturisme noi și second hand

2400

2100

1800

1500

1200

900

600

300

0

2269

HEV

EV

Se constată o creștere accelerată a numărului de vehicule electrice achiziționate în ultimii doi ani, remarcându-se un interes mai pronunțat pentru achiziția de autoturisme noi - creșterea procentuală fiind atenuată atunci când sunt luate în calcul și autoturismele deja rulate ( second hand ).

557

9

665

31

1109

72

240

1099

90

2013

2014

2015

2016

2017 (5M)

Sursă: APIA

Fig. 6 Grafic al autoturismelor noi și rulate achiziționate în perioada 2013-2017 (5L)

Astfel, în ultimii 3 ani, creșterea numărului de vehicule electrice a depășit 100% în cazul vehiculelor noi. Cu toate acestea, raportat la parcul auto, numărul vehiculelor electrice, inclusiv a celor hibride, este nesemnificativ, situându-se la în jurul valorii de 0,1%.

Categorie vehicul

Electric

HIBRID 01

(benzină + electric)

HIBRID 02

(motorină + electric)

HIBRID 03 (GPL +

electric)

Autoturisme

217

6187

688

6

Transport persoane

3

0

1

0

Transport marfă

31

3

2

0

Total

251

6190

691

6

Sursă: DRPCIV

Fig. 7 Numărul vehiculelor electrice și hibride înmatriculate la finalul lunii iunie 2017

În ceea ce privește

infrastructura

,

la nivel național

există, la nivelul lunii iunie 2017,

cca. 150 de puncte de încărcare/reîncărcare a VE accesibile publicului , atât de tip încărcare rapidă (fast charge - cu timp de încărcare de aproximativ 30-60 de minute), cât și de tip încărcare convențională (slow charge - cu timp de încărcare de aproximativ 2-3 ore), aflate exclusiv în mediul urban. Acest număr reprezintă o evoluție semnificativă, având în vedere faptul că la începutul anului 2016 numărul punctelor de reîncărcare era de aproximativ 50.

Creșterea accelerată a numărului de puncte de reîncărcare se datorează în mare măsură inițiativelor private ale unor agenti economici, precum aceia care gestionează magazine de retail, restaurante sau hoteluri. Punctele de reîncărcare au acces public și se adresează cu precădere cliențiilor acestora.

1.2.2

Gaz Petrolier Lichefiat (GPL)

Infrastructura

existentă în România include peste 1800 de stații de realimentare cu GPL în funcțiune. Datele disponibile din surse publice indică o distribuție uniformă pe teritoriul întregii țări, cu concentrare în jurul centrelor urbane importante, acoperind, implicit, rețeaua de transport rutieră (Fig. 8').

În ceea ce privește

numărul

vehiculelor alimentate cu GPL, conform datelor oficiale, la nivelul lunii iunie 2017 în România erau înmatriculate circa 4.300 de astfel de vehicule, inclusiv vehicule GPL-hibride, care utilizează și benzină.

Categorie vehicul

GPL

BENZINĂ + GPL

Autoturisme

17

4198

Transport persoane

82

0

Transport marfă

3

49

Total

102

4247

Sursă: DRPCIV

Fig. 8 . Totalul autoturismelor care utilizează GPL înmatriculate la finalul lunii

iunie 2017

În România instalarea unei instalații GPL se declară la Registrul Auto Român (RAR) și se înregistrează în Cartea de identitate a vehiculului, proprietarul fiind obligat să informeze autoritățile și să actualizeze Certificatul de înmatriculare 9 .

Sursă:

https://www.mylpg.eu/stations/romania#map

Fig. 8'. Distribuția stațiilor GPL pe teritoriul României

9

Conform Ordinului MTCT 229/2003

pentru aprobarea Reglementărilor privind modificarea sistemelor de alimentare a motoarelor autovehiculelor, care au fost omologate pentru circulația pe drumurile publice din România

cu un anumit carburant prevăzut de contructor, pentru funcționarea și cu gaze petroliere lichefiate (GPL) și autorizarea agenților economici care execută montarea, reviziile tehnice și repararea instalațiilor de alimentare a motoarelor cu GPL - RNTR-6.

Înregistrările privind parcul rutier pe care le deține RAR se referă la vehiculele cărora RAR le-a eliberat carte de identitate a vehiculului (CIV) în vederea înmatriculării și la vehiculele care au efectuat inspecții tehnice periodice (ITP).

Din acest motiv, în practică, datele RAR nu reflectă complet situația existentă privind parcul rutier deoarece nu sunt corelate cu situația reală a înmatriculărilor sau radierilor vehiculelor de către DRPCIV și nu include vehiculele care din anumite motive nu au efectuat inspecția tehnică periodică. Astfel, se estimează că numărul real al vehiculelor care dispun de instalații GPL este considerabil mai mare decât cel prezentat în Figura 8.

1.2.3

Gaz Natural Comprimat (GNC) și Gaz Natural Lichefiat (GNL)

Gazul natural comprimat (GNC) este un combustibil alternativ care are la bază comprimarea metanului la aproximativ 1% din volumul său, prezent în condiții de presiune atmosferică standard. Densitatea volumetrică a energiei conținute de o unitate de GNC este echivalentul a aproximativ 42% din cea a gazului petrolier lichefiat și a aproximativ 25% din cea a combustibililor fosili convenționali (diesel și benzină). Transportul, depozitarea și utilizarea gazului natural comprimat are loc la presiuni între 200 și 280 de bari, ceea ce presupune dezvoltarea și implementarea standardelor adecvate pentru a asigura siguranța în utilizare a unui astfel de combustibil alternativ.

Atât din perspectiva numărului de vehicule cât și din perspectiva infrastructurii de realimentare, până acum gradul de utilizare a GNC în sectorul transporturilor a fost deosebit de scăzut.

Categorie vehicul

GNC

GNC/GNL

Autoturisme

80

0

Transport persoane

29

0

Transport marfă

46

1

Total

155

1

Sursă :

DRPCIV

Fig. 9 Situația în iunie 2017 în privința disponibilității vehiculelor alimentate cu GNC

În ceea ce privește

infrastructura de reîncărcare , în iunie 2017, rețeaua de stații GNC din Romania cuprindea

2

stații, la una în municipiul Râmnicu Vâlcea și la una în municipiul București. Stația din Râmnicu Vâlcea are o capacitate maxima de 600 mc/h și un singur capăt de alimentare prin care se asigură o viteză de alimentare de minim 5 kg/minut. În iunie 2017 o stație nouă se afla în construcție, darea în folosință fiind prevăzută de către investitor în cursul trimestrului IV.

În perioada 2017-2019 din inițiativă privată vor fi construite un număr de 9 stații 10 , prin diverse programe de co-finanțare europeană și/sau capital privat, care vor fi amplasate în vecinătatea următoarelor centrelor urbane: Arad, Timișoara, Deva, Drobeta, Craiova, Sibiu, Pitești, București, Constanța. Aceste locații pot deservi atât aglomerările urbane respective, cât și tranzitul la distanțe de aproximativ 5 km de rețeaua principală de transport european TEN-T.

În cadrul acestor inițiative private stațiile vor menține o viteză de alimentare de minim 5 kg/minut și un minim de 2 capete de alimentare. Numărul estimat al acestor stații, până la finalul anului 2019, este estimat a fi de minim 10.

Programul de funcționare a acestor puncte de reîncărcare rămâne la latitudinea operatorilor stațiilor, acesta fiind preconizat, în primă faza la minim 8 ore/zi, urmând să fie adaptat în funcție de fluxul de vehicule estimat care va fi deservit de acestea.

10

Initial Market Deployment of a Refuelling Station Network along the Core Network Corridors

- 2015-RO-TM- 0373-M, buget total 5.212.238 euro, contribuție UE 80,00%;

Gazul natural lichefiat (GNL) este în principal metan supus unui proces de lichefiere, prin care volumul lui este micșorat de aproximativ 600 de ori, devenind astfel pretabil stocării și transportului în rezervoare. Spre deosebire de GNC, presiunea gazului natural lichefiat este de aproximativ 4 bari, iar densitatea volumetrică a energiei conținute de o unitate de GNL este de aproximativ 2,4 ori mai mare decât a GNC-ului. Pentru menținerea lui în stare lichida, acesta trebuie adus și depozitat la temperaturi de sub -150°C (International Gas Union, 2012, p. 22).

Astfel, deși o unitate de volum GNL conține mai multă energie decât o unitate identică de GNC și este depozitată la presiuni mult mai mici, manipularea lui la temperaturi atât de scăzute îl face nefezabil comercial pentru utilizarea lui directă de către utilizatorul final fără regazificare. Prin urmare, la momentul iulie 2017 nu există în România infrastructură de alimentare instalată cu GNL pentru vehicule rutiere sau nave.

Posibila instalare a infrastructurii de alimentare cu GNL a navelor este prevăzută în

Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României

în Tabelul 6.15 -

Propuneri de proiecte de investiții în vederea atragerii de noi fluxuri de mărfuri în Portul Constanța

sunt prevăzute 2 proiecte:

„Realizare terminal LNG pe digul de sud al portului Constanța„ și „Realizare stație de alimentare LNG Dana D99 (ml) și platforme de staționare".

1.2.4

Biocombustibili

Biocombustibili/biocarburanți, definiți ca și combustibili alternativi de articolul 2 litera i) din Directiva 2009/28/CE, transpusă prin Hotărârea de Guvern nr. 935/ 2011

privind promovarea utilizării biocarburanților și a biolichidelor

, completările și modificările ulterioare, sunt biodiesel, bioetanol și ETBE 11 . Perioadă relevantă de analiză aleasă din perspectiva volumelor de biocarburanți introduși pe piața din România este din 2011, până în 2016 inclusiv.

Astfel, în 2011 s-au introdus aproximativ 285 de mii de tone de biocarburanți, în 2012 aproximativ 320 de mii de tone, iar în 2013 aproximativ 250 de mii de tone.

În 2014 s-au introdus aproximativ 257 mii tone biocombustibili pe piața din România, dintr-un volum de biocarburanți vehiculat de companiile românești de aproximativ 286 mii tone. Volumul total de carburanți introduși pe piața în 2014 a fost de aproximativ 5,9 milioane tone, ponderea biocarburanților fiind de aproximativ 4,4% din acest volum.

Volum biocarburanți livrat pe piață 2011-2015 (tone]

340.000

320.000

300.000

280.000

260.000

240.000

220.000

317.336,60

298.251,58

285.545,31

284.944,15

249.911,10

2011

2012

2013

2014

2015

Fig. 9 Evoluția volumului de biocarburanți în perioada 2011-2015

Pentru anul 2015, în România a fost introdus pe piață un volum de aproximativ 244 mii de tone, având ca surse producția interna și importul, dintr-un volum de biocarburanți vehiculat

11

Terț-butil-eterul etilic (ETBE) este produs din etanol și izobutilenă într-o reacție catalitică.

de companiile românești de aproximativ 300 mii tone. Având în vedere faptul că volumul total anual de benzină și motorină introdus pe piața din România în anul 2015 a fost de aproximativ 6,7 milioane de tone, evaluăm prezența biocombustibililor de aproximativ 3,65% din totalul combustibililor introduși anual pe piața. În 2016 volumul de biocarburnați livrați pe piața internă s-a menținut în jurul valorii de 300 de mii de tone.

Totuși, promovarea la nivelul politicilor publice viitoare a utilizării biocombustibililor va ține cont și de aspectele legate de mono-culturile agricole, de nivelul gazelor cu efect de seră emise în recoltarea, depozitarea și transportul aferente procesului de producție al acestor combustibili alternativi, precum și de efectul fracției de biocombustibili introduși în combustibili convenționali asupra duratei de viață a motoarelor cu aprindere internă.

1.2.5

Hidrogen

România este inclusă în grupul de țări (sub treizeci) care produc în mod tradițional hidrogen. Prezența în acest grup își are originea în ritmul crescut de dezvoltare al industriei chimice înregistrat în deceniile anterioare și a faptului că în România, pentru prima oară în lume, s-a început fabricarea amoniacului prin conversie termocatalitică a metanului, cu obținerea în paralel de hidrogen prin hidroliza apei și cracarea (conversia) metanului.

Practic, într-o prima etapă, producția de hidrogen este determinată de dezvoltarea industriei producătoare de îngrășăminte chimice. Pe lângă această categorie de producători, în România sunt prezenți și alți producători de hidrogen, precum rafinăriile, industria petrochimică și ca produs secundar din instalațiile de producere a substanțelor cloro-sodice.

Primele situații includ producția de hidrogen destinat exclusiv consumului intern, rafinăriile trecând de la statutul de producători la cel de consumatori industriali de hidrogen. Hidrogenul, în calitate de produs secundar rezultat din funcționarea instalațiilor din industria petrochimică și a celor cloro-sodice poate fi comercializat pentru diverse aplicații, inclusiv cele care țin de mobilitate pe bază de hidrogen. Primele utilizări ale hidrogenului în domeniul energetic din România au fost realizate în anul 2009 și 2015 când au fost construite instalații de cogenerare alimentate cu gaze naturale și hidrogen.

Astfel, se constată că România dispune de premisele utilizării hidrogenului în calitate de combustibil alternativ, inclusiv prin reprofilarea potențialului industrial existent la momentul actual. Dezvoltarea sistemelor de încărcare și de propulsie necesare, în cadrul companiilor de profil, se poate realiza prin sprijinirea activităților de cercetare, inclusiv prin facilitarea accesării unor mecanisme de finanțare europeană.

Încurajarea cercetării și dezvoltării în acest domeniu în România, prin capacitarea cumulului de expertiză pe care îl dețin instituțiile de profil, urmează a fi realizată prin facilitarea accesării finanțăriilor europene în domeniu și prin stabilirea unui calendar de dezvoltare condiționat și în concordanță cu viabilitatea economică a soluțiilor care utilizează acest combustibil.

Situația actuală în raport cu aglomerările urbane

Aglomerările urbane principale din România, concentrând cel mai mare număr de populație și activități economice, sunt formate de către municipiile reședință de județ. Acestea sunt: Oradea, Arad, Timișoara, Reșița, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Cluj-Napoca, Zalău, Satu- Mare, Baia-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Iași, Târgu Mureș, Vaslui, Miercurea Ciuc, Brașov, Bacău, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focșani,Galați, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Brăila, Tulcea, Târgu Jiu, Craiova, Slatina, Pitești, Alexandria, Ploiești, Slobozia, Călărași, Giurgiu, Constanța și capitala București.

Legea nr. 351/2001 pentru aprobarea Secțiunii a IV-a din Planul de Amenajare a Teritoriului Național - Rețeaua de localități, clasifică localitățile României în 6 ranguri (de la 0 la V), în funcție de rolul teritorial și de dotările pe care acestea le dispun.

Pentru obiectivele prezentei Strategii privind cadrul național sunt avute în vedere aglomerările urbane formate de către primele două categorii la care se adaugă cele din a treia categorie care îndeplinesc funcția de municipiu reședință de județ:



rangul 0

- București (Capitala României, municipiu de importanță europeană);



rangul I

- Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara (municipii de importanța națională, cu influența potențială la nivel european;



rangul II -

Arad, Reșița, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Zalău, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Vaslui, Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Tulcea, Târgu Jiu, Slatina, Pitești, Alexandria, Slobozia, Călărași, Giurgiu.

Pentru obiectivele prezentului cadru sunt avute în vedere și aglomerările urbane relevante în baza legislației de mediu. Astfel Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările si completările ulterioare, definește (la art. 1, alin. (2), lit. b) aglomerările urbane ca fiind asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele prevăzute la lit. j), și orașe, împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zona de influență (metropolitană).

Având în vedere rolul teritorial mai redus, măsurile prevăzute în prezenta Strategie privind cadrul național au caracter orientativ pentru celelalte localități de rang II (municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în reteaua de localități ce nu îndeplinesc rol de municipiu reședință de județ), III (orașe), IV (sate reședința de comună) și V (sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor).

De asemenea,

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

identifică (în Anexa nr. 2 a acetei Legi) 13 aglomerări asupra cărora traficul rutier are un impact important: Bacău; Baia Mare; Brașov; Brăila; București; Cluj-Napoca; Constanța; Craiova; Galați; Iași; Pitești; Ploiești; Timișoara. Ordinul Ministrului Mediului nr. 1206/2015 prezintă listele cu unități administrative teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionarea a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011. Conform anexei 1 din Legea nr. 104/2011, au fost încadrate in regimul de gestionare I șapte aglomerări: București, Bacău, Brăila, Brașov, Iași, Galați și Cluj, precum și orașul Măgurele, situat în imediata vecinătate a municipiului București, în județul Ilfov.

Astfel, în considerarea celor de mai sus, obiectivele și măsurile din prezenta Strategie privind cadrul național vizează cel puțin următoarele aglomerări urbane, clasificate, pentru rațiunile prezentei Strategii privind Cadrul național, după cum urmează:

Categorie

Denumire localitate

Aglomerare de categorie A

București

Aglomerare de categoria B

(conf. Legii 104/2011)

Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Timișoara, Baia Mare, Pitești

Aglomerare de categoria C

Arad, Reșița, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Zalău, Satu- Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Vaslui, Miercurea Ciuc, Bacău, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Tulcea, Târgu Jiu, Slatina, Alexandria, Slobozia, Călărași, Giurgiu.

Sursă:

Legea 104/2011

Fig. 10 Aglomerările urbane relevante pentru obiectivul prezentei Strategii privind Cadrul național.

România, concentrând cel mai mare număr de populație și activități economice. Totodată, prin dispunerea teritorială a acestora, se asigură conectivitatea inter-urbană și transfrontalieră în raport cu TEN-T. Distanțele între aceste localități sau dintre acestea și zonele de graniță nu este mai mare de 150 de km (cu excepția distanței dintre Oradea și Cluj-Napoca, de 164 km).

Localitățile incluse în categoriile de mai sus reprezintă principalele centre urbane din

1.3.1

Serviciile de transport public 12

În România 17 orașe dețin transport public electric (tramvaie sau troleibuze).

Regiuni de dezvoltare

Tramvaie

Troleibuze

Metrou

România

858

468,1

162,4

Nord-Est

98,8

34,5

-

Sud-Est

75

25,4

-

Sud

24

23

-

Sud-Vest

34,4

27,2

-

Vest

190.5

75

-

Nord-Vest

62,7

79,2

-

Centru

11,0

60,1

-

București-Ilfov

361,6

143,7

162,4

Lungimea linei simple (km.)

Sursă:

INS

Regiuni de dezvoltare

Tramvaie

Troleibuze

Autobuze și microbuze

România

1260

597

4832

Nord-Est

182

28

484

Sud-Est

92

13

740

Sud

33

42

428

Sud-Vest

29

15

334

Vest

285

50

361

Nord-Vest

148

109

624

Centru

43

714

București-Ilfov

491

297

1147

Fig. 11 Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului 2016, pe tipuri de vehicule

Vehicule în inventar (nr.)

Sursă:

INS

Fig. 12 Transportul public local de pasageri, în profil teritorial (2016)

12

Sursa datelor din această secțiune:

Raport 1 – Argumentarea și Obiectivele Strategice ale Finanțării UE - Elaborarea Contractului de Servicii Publice (CSP) pentru orașele din România, in conformitate cu legislația UE

Regiuni de dezvoltare

Pasageri transportați (mii)

Tramvaie

Autobuze și microbuze

Troleibuze

Metrou

România

459057,4

1071890,0

170003,8

179119,0

Nord-Est

66050,2

118843,3

3099,1

-

Sud-Est

22048,0

126985,2

3024,0

-

Sud

24911,0

132289,0

29299,0

-

Sud-Vest

9349,8

60825,5

1988,0

-

Vest

95156,0

55365,0

35100,0

-

Nord-Vest

12252,4

210358,5

46023,0

-

Centru

-

164878,5

8271,7

-

București-Ilfov

194403,0

202345,0

43199,0

179119,0

Sursă:

INS

Fig. 13 Transportul public local de pasageri (2016)

După finalizarea perioadei de finanțare 2007-2013, în care accentul a fost pus pe reabilitarea infrastructurii, realizându-se un număr semnificativ de proiecte, atât prin finanțare UE, cât și prin împrumuturi pe termen lung de la instituții de credit și alocări bugetare, se observă o discrepanță între starea infrastructurii de transport (în mare parte modernizată) și materialul rulant care, în general, a depășit durata utilă de viață, este ineficient și mai ales poluant (în special mijloacele de transport auto).

Sistemele electrice au fost desființate în unele orașe, datorită resurselor financiare sporite necesare pentru menținerea lor. În plus, s-au înregistrat progrese modeste în domeniul managementului de trafic și al taxării automate. Situația transportului public la nivelul polilor de creștere este prezentată în Anexa 7.

Planurile de mobilitate urbană

"Planul de mobilitate urbană" reprezintă instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităților din zona periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor, bunurilor și mărfurilor.

Totodată, pentru finanțarea proiectelor de transport urban pe baza Programului Operațional Regional 2014 - 2020 prin Fondul European de Dezvoltare Regională ("FEDR"), zonele urbane trebuie să elaboreze Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

În contextul Memorandumului de Înțelegere semnat între Guvernul României și fiecare IFI, pentru îmbunătățirea capacității de absorbție și pregătirea proiectelor strategice pentru programul

UE

2014 - 2020,

BERD

a

oferit

sprijin

Ministerului

Dezvoltării

Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene pentru pregătirea Planurilor de mobilitate urbană durabilă pentru cei 7 poli de creștere (cele 7 orașe și zonele limitrofe) și aglomerarea urbană București

-

Ilfov. În același context, BERD a finalizat un proiect în vederea elaborării unui model al contractului de servicii publice pentru transportul public, conform normelor UE.

1.3.2

Infrastructura de alimentare/încărcare accesibilă publicului

Infrastructura de realimentare/încărcare cu combustibili alternativi accesibilă publicului se dezvoltă în mod natural în centrele urbane cele mai importante ale României.

În unele municipii autoritățile locale (primării, consilii locale etc.) au instalat puncte de reîncărcare, însă cele mai multe inițiative se datorează mediului privat.

La momentul actual în România nu există reglementări care să aibă ca obiect încurajarea instalării de puncte/stații de încărcare cu combustibil alternativ, accesibile publicului, de către dezvoltatorii proiectelor rezidențiale, de birouri, parcări publice. La nivel european, Comunicarea

Comisiei COM(2016) 501 final -

O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon , propune obiective viitoare în acest domeniu, astfel:

scăzute de dioxid de carbon și pentru a spori utilizarea energiei electrice în transporturi, Directiva privind performanța energetică a clădirilor va impune instalarea de puncte de reîncărcare cu energie electrică. Pentru clădirile existente, această dispoziție se va aplica numai clădirilor comerciale cu mai mult de 10 de spații de parcare începând din

2025 . Pentru clădirile noi sau clădirile supuse unor renovări majore, dispoziția se va aplica pentru clădirile rezidențiale cu mai mult de 10 spații de parcare, sub forma unei obligații de a include precablarea, precum și clădirilor comerciale cu mai mult de 10 de spații de parcare, sub forma obligației de a instala puncte de reîncărcare. IMM-urile și autoritățile publice pot fi excluse din domeniul de aplicare, având în vedere faptul că acestea sunt deja reglementate de Directiva privind combustibilii alternativi, în măsura în care punctele de reîncărcare ale acestora sunt accesibile publicului. Pentru a crește eficiența transportului și pentru a promova soluții de mobilitate digitale, acest pachet conține, de asemenea, o strategie UE de implementare pentru sistemele de transport inteligente cooperative.

Pentru a sprijini punerea în aplicare a Strategiei UE în materie de mobilitate cu emisii

Situația actuală în raport cu TEN-T

În momentul de față România depune eforturi considerabile pentru modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecția mediului înconjurător, în modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile și în promovarea transportului feroviar, naval și intermodal.

Sursă : Regulamentul UE nr. 1315/2013

Fig. 14. TEN-T România - rutier, naval, aerian.

O atenție deosebită este acordată dezvoltării transportului durabil care este sprijinit prin măsuri

menite

să

minimizeze

efectele

adverse

ale

transportului

asupra

mediului,

să îmbunătățească siguranța traficului și a sănătății umane.

1.4.1

Infrastructura rutieră de alimentare/încărcare accesibilă publicului

România este traversată de 2 coridoare ale rețelei primare:

Coridorul Orient/Mediterana de Est

conectează porturile germane Bremen, Hamburg și Rostock prin Republica Cehă și Slovacia, cu o ramificație prin Austria, mai departe prin Ungaria, prin portul românesc Constanța, portul bulgar Burgas, cu o legătură către Turcia, până la porturile grecești Salonic și Pireu, cu o legătură prin „Autostrada Mării" spre Cipru. El cuprinde căi ferate, căi rutiere, aeroporturi, porturi, terminale feroviar-rutiere și căile navigabile interioare ale râului Elba. Principalul sector cu trafic îngreunat este calea ferată Timișoara - Sofia.

Sursă:

ec.europa.eu

Fig. 15 Coridorul Orient/Mediterana de Est

În România, Coridorul rutier

Orient/Mediterana de Est

cuprinde:

-

Autostrada A1: Nădlac - Arad - Timișoara - Lugoj

-

Autostrada A 6: legătura dintre A1 și centura Lugoj

-

Drumul european E70: Lugoj - Drobeta-Turnu Severin

-

Drumul național 56A: Drobeta-Turnu Severin - Calafat

La nivelul lunii iulie 2017, pe traseul coridorului rutier

Orient/Mediterana de Est se aflau:

-

Aproximativ 13 puncte de reîncărcare electrice (în Arad, Timișoara și Drobeta-Turnu Severin)

-

Aproximativ 55 stații de realimentare cu GPL (inclusiv în centrele urbane)

-

Nu existau stații de realimentare cu GNC/GNL

Coridorul Rin - Dunăre , conectează Strasbourg și Mannheim prin intermediul a două axe paralele din sudul Germaniei, una de-a lungul râului Main și al Dunării, iar cealaltă prin Stuttgart și Mtinchen, cu o ramificație spre Praga și Zilina, până la frontiera slovaco-ucraineană, prin Austria, Slovacia și Ungaria, până la porturile românești Constanța și Galați. El cuprinde căi ferate, căi rutiere, aeroporturi, porturi, terminale feroviar-rutiere și sistemul de căi navigabile interioare ale râului Main, canalul Main-Dunăre, întregul curs al Dunării în aval de Kelheim și râul Sava. Proiectele principale elimină sectoarele cu trafic îngreunat de-a lungul căilor navigabile interioare și al căilor ferate Stuttgart - Ulm și Mtinchen - Freilassing.

Sursă : ec.europa.eu

Fig. 16 Coridorul Rin-Dunăre

În România, Coridorul rutier

Rin-Dunăre

cuprinde:

-

Ramura nordică:

-

autostrada A1 - Nădlac - Arad - Lugoj - Margina;

-

drumul național DN68A - Margina - Deva;

-

autostrada A1 - Deva - Sibiu;

-

drumul național DN7 - Sibiu - Pitești;

-

autostrada A1 - Pitești - București;

-

autostrada A2 - București - Constanța.

-

Ramura sudică:

-

autostrada A1 - Nădlac - Arad - Lugoj

-

drumul național DN6 - Lugoj - Caransebeș - Drobeta Turnu Severin;

-

drumul național DN56A - Drobeta Turnu Severin - Calafat;

-

drumul național DN56 - Calafat - Craiova;

-

drumul național DN6 - Craiova - Roșiorii de Vede - Alexandria - București;

-

autostrada A2 - București - Constanța.

La nivelul lunii iulie 2017, pe traseul coridorului rutier

Rin-Dunăre se aflau:

o

Aproximativ 90 puncte de reîncărcare electrice, cele mai multe fiind amplasate în București; dintre acestea, 13 stații sunt de tip fast-charge (în centrele urbane)

o

Aproximativ 400 stații de realimentare cu GPL (cele mai multe dintre acestea fiind situate în centrele urbane, peste 130 de astfel de stații fiind situate în municipiul București)

o

Două stații CNG, în Rm. Vâlcea și București.

1.4.2

Infrastructura în porturile maritime și interioare

Rețeaua centrală TEN-T de porturi a României cuprinde un port maritim,

Constanța , și 5 porturi interioare:

Galați, Drobeta-Turnu Severin, Cernavodă, Giurgiu

și

Calafat .

Fig. 17. Harta porturilor propuse pentru modernizare prin Master Planul General de Transport al României situate pe rețeaua TEN-T Centrală, Globală sau alte rețele.

În luna iunie 2017 nu existau instalate puncte de realimentare cu GNL destinate navelor de navigație interioară sau maritimă în porturile românești.

Există planuri de realizare a două terminale de GNL în zona maritimă a Dunării, la Constanța și Galați.

A fost demarat Proiectul Masterplan GNL pentru Rin-Main-Dunăre coordonat de Pro Danube Management GMBH și aprobat de CE (2012-EU-18067-S), având ca obiectiv crearea unei platforme pentru cooperarea autorităților responsabile, autorităților portuare implicate și operatorilor economici interesați să promoveze introducerea de GNL drept combustibil și marfă pentru navigația interioară, precum și analiza oportunității și a condițiilor de trafic în vederea proiectării infrastructurii pentru terminale LNG în portul maritim Constanța și în portul Galați din zona Dunării maritimă.

În porturile românești din rețeaua TEN-T Centrală vor fi prevăzute prize de alimentare electrică până în 2025 pentru porturile maritime (Constanța) și până în 2030 pentru porturile situate pe căi navigabile interioare (Galați, Drobeta Turnu Severin, Cernavodă, Giurgiu, Calafat).

1.4.3

Infrastructura în aeroporturi

În România, rețeaua de aeroporturi cuprinde un număr de

17 aeroporturi

certificate și unul aflat în construcție.

Două aeroporturi, aferente centrelor urbane București și Timișoara, sunt cuprinse în

rețeaua centrală:



LROP - Aeroportul Internațional "Henri Coandă" București (rețeaua centrală)



LRTR - Aeroportul Internațional Timișoara "TraianVuia" (rețeaua centrală)

Aeroporturi aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor

Cod ICAO

Denumire aeroport

LROP

Aeroportul Internațional "Henri Coandă" București

LRBS

Aeroooportuuul Internațional "Aurel Vlaicu" Băneasa

LRTR

Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara

LRCK

Aeroportul Internațional "Mihail Kogălniceanu" Constanța

Aeroporturi aflate sub autoritatea Consiliilor Județene

Cod ICAO

Denumire aeroport

LRAR

Aeroportul Internațional Arad

LRBC

Aeroportul Internațional "George Enescu" Bacău

LRBM

Aeroportul Internațional Baia Mare

LRCL

Aeroportul Internațional Cluj - Napoca

LRCV

Aeroportul Internațional Craiova

LRIA

Aeroportul Internațional Iași

LROD

Aeroportul Internațional Oradea

LRSB

Aeroportul Internațional Sibiu

LRSM

Aeroportul Internațional Satu- Mare

LRSV

Aeroportul Internațional "Stefan cel Mare" Suceava

LRTM

Aeroportul Internațional "Transilvania" Târgu Mureș

LRTC

Aeroportul Internațional "Delta Dunării" Tulcea

Aeroporturi private

Cod ICAO

Denumire aeroport

LRTZ

Aeroportul Tuzla

Aeroporturi aflate în construcție

Cod ICAO

Denumire aeroport

LRBV

Aeroportul Brașov

Fig. 18 Rețeaua aeroporturilor TEN-T (centrală și comprehensivă)

Din totalul celor 17 aeroporturi, care au un număr total de 200 poziții de parcare aeronave, 17 poziții de parcare dețin în prezent infrastructură de alimentare cu energie electrică a aeronavelor fără a folosi combustibili fosili.

14 Air Bridge-uri se află la Aeroportul Internațional Henri Coandă București

iar 3 poziții pentru parcare elicoptere la Aeroportul Tuzla.

2.

OBIECTIVE DE POLITICĂ NAȚIONALĂ

Analiza situației actuale a utilizării combustibili alternativi și a infrastructurii acestora, a evidențiat potențialul României în acest sector. Trei obiective principale, aliniate cu prioritățile și strategiile naționale precum și obiectivul principal al Directivei 2014/94/EU, au contribuit la stabilirea țintelor din prezenta Strategie privind Cadrul național:

I.

Reducerea impactului sectorului transporturi asupra mediului

a.

Scăderea nivelului de poluare, inclusiv fonică, din centrele urbane;

b.

Asigurarea unui traseu de traversare a RO care sa aiba impact minim asupra mediului;

c.

Cresterea nivelului de conștientizare a beneficiilor transportului ecologic;

II.

Creșterea eficienței transportului

a.

Dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi;

b.

Alocarea mai eficientă a resurselor energetice în domeniul transportului prin optimizarea raportului dintre combustibili fosili si cei alternativi

III.

Stimularea creșterii economice în sectorul combusitibililor alternativi

a.

Stimularea pieței publice și private de vehicule care utilizează combustibili alternativi;

b.

Stimularea activității de cercetare, dezvoltare și inovare;

c.

Completarea și simplificarea cadrului legislativ pentru sectorul combustibililor alternativi.

d.

Crearea de noi locuri de muncă, calificări profesionale și oportunități pentru IMM- uri;

Prezenta Strategie privind Cadrul național contribuie la atingerea următoarelor

obiective cu

caracter general

:

1.

Asigurarea cadrului necesar pentru atingerea nivelului de 10% pentru cota de piață a energiei din surse regenerabile în combustibilii utilizați în transporturi, până la finalul anului 2020;

2.

Adoptarea unor măsuri, de către autoritățile publice pentru asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea a circa 6500 de puncte de reîncărcare și/sau realimentare, accesibile publicului. Fiecare dintre aceste puncte va putea avea în medie cate trei unități pe fiecare punct de reîncărcare / realimentare, respectiv, în total, 19500 de unități. Dintre acestea, 500 stații reîncărcare și/sau realimentare pentru aglomerările urbane și 250 stații pentru TEN-T-uri și alte rute vor fi finanțate prin mijloacele Administrației Fondului de Mediu/ fonduri rezultate din reducerea gazelor cu efect de seră. Se va avea în vedere finanțarea de la bugetele locale a construcției unui număr de aproximativ 1260 de puncte de reîncărcare / realimentare, prin planurile de mobilitate urbană ale UAT - urilor. Vor fi avute în vedere măsuri de încurajare a construirii a circa 3000 de puncte de reîncărcare/ realimentare în parcările accesibile publicului (supermarketuri, clădiri de birouri, ansambluri rezidențiale). Vor fi avute în vedere, de asemenea, măsuri de încurajare a construirii a circa 1500 de puncte de reîncărcare

/ realimentare în incinta stațiilor de alimentare clasice (pentru combustibili fosili), prin finanțarea proprie a deținătorilor acestor stații.

Acestea vor fi distribuite în așa fel încât să fie asigurată autonomia mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi pe o rază de minim 10 km în aglomerările urbane selectate până la finalul anului 2020 și de minim 150 km în mediul extraurban pentru drumurile naționale, precum și de minim 70 de km pentru rețeaua TEN-T, până la finalul anului 2025. În cazul variantelor de ocolire ale orașelor cu mai mult de o sută de mii de locuitori, vor fi asigurate suficiente puncte de încărcare, poziționate la distanțe rezonabile, preferabil de maximum 50 de km.

3.

Încurajarea creșterii numărului de vehicule care utilizează combustibili alternativi, față de nivelul anului 2016, cu peste 100% până la finalul anului 2020, cu peste 200% până la finalul anului 2025 și cu peste 400% până la finalul anului 2030.

4.

Asigurarea condițiilor necesare pentru construirea a cel puțin un punct de realimentare cu GNL în portul maritim din rețeaua TEN-T centrală (Constanța) până la finalul anului 2025, și a cel puțin unui punct de realimentare cu GNL în cel puțin unul din porturile interne din cadrul rețelei centrale TEN-T, până la finalul anului 2030. Administrațiile portuare, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, vor pune la dispoziția operatorilor economici terenuri portuare pentru construcția de terminale GNL, cu respectarea standardelor tehnice de infrastructură critică, în momentul în care condițiile comerciale sunt îndeplinite.

5.

Asigurarea, prin întreținerea și modernizarea sistemelor existente acolo unde este cazul, infrastructurii de alimentare cu energie electrică de la mal a navelor maritime și de navigație interioară, în conformitate cu cererea identificată și costurile implicate, în mod prioritar în porturile maritime sau de navigație interioară rețelei centrale TEN-T până la finalul anului 2023, și în alte porturi, după caz, până la finalul anului 2025 de către administrațiile portuare sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care dețin în propietate și/sau administrare aceste porturi.

6.

Analiza necesității de a instala surse de alimentare cu energie electrică în aeroporturi pentru a fi utilizate în cazul avioanelor staționare, până la finalul anului 2020, de către autoritățile și/sau instituțiile publice locale și centrale cu atribuții în domeniu care dețin în propietate și/sau administrare aceste aeroporturi.

7.

Încurajarea instalării de puncte de încărcare la domiciliu/sediul social în corelare cu producerea de energie electrică în respectiva locație, pentru a asigura un lanț producție- utilizare preponderent regenerabil.

8.

La stabilirea amplasamentelor punctelor de reîncărcare/realimentare cu combustibili alternativi se va avea în vedere evitarea siturilor Natura 2000.

În acest sens obiectivele naționale au fost organizate în următoarele categorii: obiective aferente aglomerărilor urbane (transport public, infrastructură de alimentare publică) și obiective aferente rețelei TEN-T (infrastructură rutieră, navală, aeriană).

Obiective în raport cu aglomerările urbane

Obiectivele privind investițiile ce vor fi realizate în cele mai importante aglomerări urbane din România sunt prevăzute la nivelul documentațiilor strategice de la nivel local, respectiv Planul urbanistic general, Planul de mobilitate urbană. Ele au în vedere dezvoltarea infrastructurii necesare transportului public sau privat prin mijloace de transport care utilizează combustibili alternativi, precum și creșterea ponderii surselor regenerabile în combustibilul utilizat pentru alimentarea serviciilor de transport în comun. Aceste obiective includ:

-

continuarea programelor de reabilitare pentru infrastructura de transport public;

-

reînnoirea materialului rulant;

-

implementarea unor sisteme moderne pentru managementul traficului și sisteme automate de taxare:

-

introducerea unor noi sisteme electrice de transport, în vederea reducerii utilizării autobuzelor convenționale.

-

asigurarea unui număr minim de puncte de reîncărcare sau realimentare cu combustibili alternativi, în locații care să permită o autonomie adecvată a mijloacelor de transport care utilizează acest tip de combustibili

-

încurajarea investițiilor și facilitarea instalării

unui număr corespunzător de puncte de reîncărcare accesibile publicului în terminalele de transport pentru pasageri din gări, și aerogări, precum și în parcările publice aflate în proprietatea/administrarea publică.

În acord cu principiul subsidiarității și autonomiei locale, fiecare autoritate publică locală va adopta măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor specifice identificare în subcapitolele

2.2.1

și 2.2.2.

2.1.1

Serviciile urbane de transport public

Modernizarea sectorului de transport public urban poate fi implementată printr-o serie de investiții, în vederea îmbunătățirii calității transportului public urban și pentru reducerea emisiilor poluante în zonele urbane (vezi Anexa nr. 4).

Planurile de mobilitate ale principalelor aglomerări urbane din România, stabilesc o serie de obiective operaționale pe termen scurt și mediu. Sunt prezentate în continuare obiective și măsuri care contribuie direct la obiectivele specifice prezentei Strategii privind Cadrul național.

Pentru toate aglomerările urbane din categoriile A și B:



inițierea de proiecte pentru utilizarea unor mijloace de transport care utilizează alte surse de energie



înnoirea parcului de vehicule, inclusiv prin utilizarea unor autovehicule care folosesc parțial sau integral combustibili alternativi:

■

achiziționarea unui număr minim de 100 de vehicule de transport public care utilizează combustibili alternativi până în 2020, pentru aglomerarea urbană de categorie A (București);

■

achiziționarea unui număr minim total de 246 de vehicule de transport public care utilizează combustibili alternativi până în 2020, pentru zona urbană de categorie B.



Pentru aglomerarea urbană de categorie A (București) și pentru aglomerarea urbană de categorie B se va urmări realizarea, până în 2020, a următoarelor obiective:

■

Introducerea vehiculelor utilitare care utilizeaază combustibili alternativi;

■

Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de tramvai și troleibuz, precum și îmbunătățirea operațională ale acestora;



Pentru aglomerarea urbană de categorie A (București), până în 2020, se are în vedere construcția și punerea în funcțiune a liniei M6 (metrou).

În plus, având în vedere faptul că la nivelul anului 2016, întregul serviciul urban de transport public din România utiliza un număr de 6689 de vehicule (vezi Fig.12) - dintre care un număr de 1857 (25.5%) sunt alimentate exclusiv electric, obiectivul pentru anul 2020 este creșterea acestei cote la minim 30% la nivel național.

2.1.2

Infrastructura de alimentare și/sau încărcare accesibilă în mediul urban

Aglomerările urbane relevante pentru prezenta Strategie privind Cadrul național au fost desemnate la capitolul 1.3., în vederea dotării cu puncte de reîncărcare/realimentare cu combustibili alternativi, conform art. 4 și art. 10 alin (6) din Legea nr. 34/2017. Autoritățile administrației publice locale vor duce la îndeplinire măsurile necesare pentru a asigura condițiile de dezvoltare a infrastructurii de realimentare cu combustibili alternativi în zonele aglomerările urbane desemnate.

Astfel, din cele aproximativ 6500 de puncte de reîncărcare/realimentare prevăzute pentru a fi instalate pe teritoriul României până la finalul anului 2020, cel puțin 166 vor fi construite în zonele aglomerările urbane identificate, după cum urmează:

Categorie aglomerare urbană desemnată

Obiectiv minim până la 31 decembrie 2020

Aglomerare de categorie A București

Aglomerare de categoria B

Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Timișoara, Baia Mare, Pitești

Aglomerare de categoria C

Arad, Reșița, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Zalău, Satu-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Vaslui, Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Tulcea, Târgu Jiu, Slatina, Alexandria,

Slobozia, Călărași, Giurgiu.



1 punct de reîncărcare cu energie electrică (total: 27 de puncte)

Total:

42 de aglomerări urbane

Total :



50 puncte de reîncărcare cu energie electrică



10 statii de realimentare cu GNC



câte 5 puncte de reîncărcare cu energie electrică (total: 65 de puncte)



câte 1 statie de realimentare cu GNC (total: 13 stații)



142 puncte de reîncărcare cu energie electrică



23 de stații de realimentare cu GNC

aglomerările urbane de mai sus, este garantat accesul larg la infrastructura pentru combustibili alternativi în cele mai populate și relevante din punct de vedere economic zone urbane din România. Totodată, prin dispunerea teritorială a acestor zone urbane, este asigurată conectivitatea inter-urbană și transfrontalieră în raport cu TEN-T, distanțele între localitățile identificate sau dintre acestea și zonele de graniță nedepășind 150 de km (cu excepția distanței de 164 de km dintre Oradea și Cluj-Napoca).

Prin asigurarea unui număr minim de puncte de realimentare și reîncărcare în

Obiective în raport cu TEN-T

Rețeaua transeuropeană de transport consolidează coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii și contribuie la crearea unui spațiu european unic al transporturilor care să fie eficient și durabil, care să sporească beneficiile utilizatorilor săi și care să sprijine creșterea favorabilă incluziunii. Aceasta demonstrează o valoare adăugată europeană prin contribuția la realizarea obiectivelor prezentate în următoarele patru categorii: coeziune, eficiență,

durabilitate

și creșterea beneficiilor pentru toți utilizatorii săi.

Durabilitatea se realizează prin :

-

dezvoltarea tuturor modurilor de transport, astfel încât să se asigure un transport durabil și eficient din punct de vedere economic pe termen lung;

-

contribuția la realizarea obiectivelor vizând transporturile nepoluante, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și cu emisii reduse de dioxid de carbon, la securitatea aprovizionării cu combustibil, la reducerea costurilor externe și la protecția mediului;

-

promovarea unui transport cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu scopul de a reduce în mod semnificativ emisiile de CO 2

până în 2050, în conformitate cu obiectivele Uniunii relevante de reducere a CO 2 .

2.2.1

Infrastructura rutieră de alimentare și/sau încărcare accesibilă publicului

Conform Master Planului General de Transport, pentru rețeaua TEN-T centrală, proiectele de infrastructură rutieră au perioade de implementare până în anul 2032.

Harta (vezi Fig. 19) reprezintă propunerile de amplasament, cu caracter orientativ, pentru stațiile de combustibili alternativi pentru rețeaua rutieră TEN-T Centrală din România. În cadrul analizei s-a luat în calcul criteriul distanței, astfel distanța medie dintre două stații pentru combustili alternativi este de 70 km pentru a asigura o autonomie suficientă necesară acestor vehicule. Stațiile pentru combustibili alternativi (energie electrică, GPL și GNC) vor fi construite în spații special amenajate conform legislației în vigoare.

Pentru rețeaua rutieră TEN-T Centrală în operare (autostrăzi), propunerile de stații pentru combustibili alternativi au fost poziționate în spațiile de odihnă sau pentru combustibili fosili deja existente. Pentru rețeaua rutieră TEN-T Centrală în faza de construcție, au fost poziționate în spații prevăzute în cadrul studiilor de fezabilitate, iar pentru rețeaua TEN-T Centrală în faza de proiect, au fost poziționate la distanțe adecvate, în spații care nu sunt încă confirmate de viitoarele studii de fezabilitate (excepție făcând proiectele de drum Euro Trans, deoarece acestea se suprapun drumurilor naționale existente).

Fig. 19 Simulare amplasament stații combustibili alternativi pentru TEN-T Centrală

Analizând

întreaga

rețea

TEN-T

Centrală

din

România

care

este

alcătuită

din infrastructură rutieră în operare (autostrăzi: București - Constanța, București - Pitești, București - Ploiești, Sibiu - Deva, Nădlac - Dumbrava), în faza de construcție (autostrăzi: Sebeș - Turda, Lugoj - Deva) sau în faza proiect (autostrăzi: Câmpia Turzii - Tg. Mureș, Tg. Mureș - Iași - Ungheni; drumuri expres: București - Craiova, Drobeta Tr. Severin - Craiova, Ploiești - Buzău - Bacău - Suceava - Siret; drumuri euro trans: București - Giurgiu, Craiova - Calafat, Drobeta Tr. Severin - Calafat, Timișoara - Moravița), este propus un număr de cel puțin

70 de puncte

de

reincarcare și 30 de stații de realimentare pentru combustibili alternativi , ce ar urma să fie

situate la o distanță medie de 70 km distanță, dar care nu depășește 100 km, pe ambele sensuri de mers.

Cele 70 de puncte de reîncărcare și cele 30 de stații de realimentare pentru combustibili alternativi propuse sunt prevăzute a fi grupate câte aproxmitiv două (câte una pe fiecare sens de mers), în conformitate cu disponibilitatea spațiilor respective. Acolo unde infrastructura permite (ex: pe drumurile euro trans) este prevăzută câte o stație pentru ambele sensuri de mers. Astfel, sunt prevăzute 40 de spații destinate reîncărcării/realimentării cu combustibilii alternativi.

Puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice

Stații de realimentare cu GNC

Puncte de realimentare cu GNL

Pentru asigurarea autonomiei acestui tip de vehicule este necesară o dispunere a punctelor de reîncărcare la o distanță de aproximativ 70 de km de-a lungul rețelei TEN-T centrale. Este necesar ca punctele de încărcare să fie de tip fast-charge pentru a oferi utilizatorilor o încărcare rapidă. Legislația în vigoare nu interzice amplasarea punctelor de reîncărcare în spațiile de alimentare cu combustibili fosili existente deja.

Obiectiv minim până la 31 decembrie 2030 :

70 de puncte de reîncărcare

de-a lungul traseului TEN-T Centrală.

Legislația în vigoare nu interzice amplasarea punctelor de reîncărcare în spațiile de alimentare cu combustibili fosili existente deja.

Pentru asigurarea autonomiei acestui tip de vehicule este necesară o dispunere a punctelor de reîncărcare la o distanță de aproximativ 150 km de-a lungul rețelei TEN-T centrale

Obiectiv minim până la 31 decembrie 2020:

30 de stații de realimentare de-a lungul traseului TEN-T Centrală.

Obiectiv minim până la 31

decembrie 2025:

evaluarea fezabilității instalării infrastructurii de alimentare cu GNL pe magistrala TEN-T și eventuala ei implementare

Fig. 20 Centralizarea punctelor de încărcare și stațiilor de alimentare pe rețeaua rutieră TEN-T

2.2.2

Infrastructura în porturile maritime și interioare

Până la finalul anului 2025 portul maritim Constanța trebuie să aibă instalată infrastructura de alimentare cu GNL a navelor de navigație maritimă, instalația de alimentare trebuie realizată de administrațiile portuare sub coordonarea Ministerului Transporturilor și al autorităților și instituțiilor cu competențe de supraveghere în domeniu.

Până la finalul anului 2030 portul fluvial Galați trebuie să aibă instalată infrastructura de alimentare cu GNL a navelor de navigație interioară, instalația de alimentare trebuie realizată de administrațiile portuare sub coordonarea Ministerului Transporturilor și al autorităților și instituțiilor cu competențe de supraveghere în domeniu.

În prezent sunt în funcțiune instalații de alimentare cu energie electrică de la mal a navelor maritime și de navigație interioară în toate porturile incluse în rețeaua TEN-T. În conformitate cu studiile de fezabilitate se va evalua posibilitatea construirii sau reînnorii instalațiilor aflate în porturile centrale și globale TEN-T în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în anexa II punctul 1.7 a Directivei nr. 2014/94/UE, până la finalul anului 2025.

2.2.3

Infrastructura în aeroporturi

Administrațiile aeroporturilor din România cu un număr de mișcări de aeronave mai mare de 50.000 mișcări aeronave/an (la momentul iulie 2017, doar Aeroportul Internațional Henri Coandă București) își stabilesc ca obiectiv analiza, până la 31.12.2018, a oportunității și necesității instalării unor surse de alimentare cu energie electrică pentru utilizarea în cazul aeronavelor staționare, fără a se mai folosi surse de alimentare care folosesc combustibili fosili.

3.

MĂSURI NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR NAȚIONALE

Pentru atingerea obiectivelor cuprinse în secțiunea 2, autoritățile publice centrale și locale competente vor duce la îndeplinire măsurile prevăzute în prezentul capitol.

Măsurile prevăzute în prezenta Strategie privind Cadrul național, destinate implementării de către autoritățile publice, vor fi corelate cu măsurile adoptate deja, atât de instituțiile publice cât și de mediul privat, astfel încât rezultatele să reflecte potențialul de dezvoltare al pieței din România cât și tendințele globale din domeniul combustibililor alternativi.

Pentru îndeplinirea măsurilor prevăzute în prezentul capitol se va constitui Consiliul de Coordonare pentru Dezvoltarea Pieței pentru Combustibili Alternativi (CC DPCA).

CC DPCA va avea ca scop

asigurarea expertizei necesare pentru implementarea și monitorizarea prezentei Strategii privind Cadrul național și a cooperării între autoritățile care au responsabilități în domeniile de referință. Acesta va fi organizat la nivel de secretar de stat și va fi sprijinit de un grup de experți. În cadrul Consiliului vor fi reprezentate permanent ministerele de resort pentru domeniile energiei, transporturilor, economiei, mediului, dezvoltării regionale, internelor, finanțelor publice, precum și, în calitate de invitați, oricare alte instituții relevante.

Măsuri realizate sau în curs de implementare

Până la jumătatea anului 2017 au fost adoptate o serie de măsuri de promovare a vehiculelor electrice la nivelul unor autorități publice centrale și

locale. În continuare sunt prezentate câteva exemple notabile:



Ordonanța de Urgență nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu (AFM) , cu modificările și completările ulterioare, asigură, în măsura fondurilor disponibile, cadrul legislativ general pentru dezvoltarea unor linii de susținere pentru infrastructura de combustibili alternativi.

Dintre categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare care vizează îmbunătățirea performanței de mediu, pot fi amintite:

-

prevenirea poluării;

-

reducerea nivelurilor de zgomot;

-

utilizarea de tehnologii curate;

-

educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului;

-

creșterea producției de energie din surse regenerabile;

-

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

■

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

Programul este destinat atât

susținerii achiziționării de VE și VEH plug-in cât și finanțării dezvoltării infrastructurii de reîncărcare . În acest sens, Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu, a demarat în anul 2016 un program de sprijin pentru

construirea de stații de reîncărcare , ce va acoperi 80% din costul investițiilor în limita solicitărilor aferente sesiunii din 2016 de cca. 15 milioane lei.



România a fost și este implicată în proiecte prietenoase cu mediul, ce implică inclusiv utilizarea combustibililor alternativi, cum ar fi: Innovative Danube Vessel , PROMINENT și LNG Master Plan pentru Rin - Main- Dunăre, care studiază implicațiile utilizării combustibilului gazului natural lichefiat (GNL) la nave, cu scopul creșterii competitivității

transportului pe căile navigabile interioare și analizării tehnologiilor care pot fi implementate la navele existente și la construcțiile noi pentru a reduce consumul de combustibil și a emisiilor de gaze din atmosferă și a crește eficiența din punct de vedere al costurilor de exploatare.

■

LNG Master Plan pentru Rin - Main - Dunăre 13

este un studiu realizat de Pro Danube în perioada ianuarie 2013 - decembrie 2015, cofinanțat de UE, prin Programul TEN-T, care a avut ca obiectiv analiza necesității creării unor terminale GNL pe cele 3 căi navigabile (Rin, Main, Dunăre) și mai apoi implementarea unei faze pilot prin care să fie testat lanțul logistic privind transportarea GNL, infrastructura portuară pentru GNL, construirea unor nave alimentate cu GNL și implicarea unor mijloace de transport specializate în transportul GNL pe rutier și/sau feroviar, care să asigure livrarea acestui combustibil din port către ceilalți utilizatori din hinterland. Partenerii din România au fost CN APDM SA Galți, CERONAV, TTS, NAVROM SA Galați și Universitatea Craiova. Proiectul a creat condițiile pentru promovarea realizării unor terminale GNL în zona porturilor Constanța și Galați.

Astfel, pentru a sprijini transportul cu nave alimentate cu GNL, se are în vedere dezvoltarea a două terminale GNL:

în portul fluvial Galați

care să poată oferi o gamă largă de distribuție: buncherare LNG pentru navele de navigație interioară și maritimă, furnizarea de GNL pentru transportul rutier precum și pentru industrii, precum și

în portul maritim Constanța,

care să includă o instalație de stocare, instalații de încărcare pentru nave maritime și alimentarea cu combustibil a navelor interioare.

Măsuri juridice

În

această

secțiune

sunt

cumulate

măsurile

legislative,

de

reglementare

sau administrative. Prin corelarea lor se susține crearea și dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în România.

Tip combustibil alternativ

Măsură

Termen de realizare

Energie electrică

1.

Dezvoltarea cadrului normativ care să asigure punerea în aplicare a prevederilor de la art. 8 din Legea nr. 34/2017.

Mijlocul anului 2019

2.

Evaluarea oportunității instituirii unor prevederi care să asigure disponibilitatea punctelor de reîncărcare în stațiile de alimentare cu combustibil clasic.

Finalul anului 2018

GPL

3.

Revizuirea, completarea și simplificarea cadrului normativ destinat autorizării stațiilor de realimentare cu GPL.

Măsura va avea în vedere asigurarea unor standarde de siguranță și de protecție a mediului adecvate, precum și o raportare eficientă a cantităților livrate în aglomerările urbane, către Autoritatea de reglementare competentă.

Finalul anului 2019

4.

Evaluarea oportunității modificării cadrului normativ destinat evidenței vehiculelor care sunt

Mijlocul anului

13

http://www.lngmasterplan.eu/

echipate cu sisteme GPL.

2019

GNC și GNL

5.

Revizuirea, completarea și simplificarea cadrului normativ destinat autorizării și funcționării stațiilor de realimentare cu GNC.

Măsura va avea în vedere asigurarea unor standarde de siguranță și de protecție a mediului adecvate, precum și o simplificare a normelor care reglementează procedura de realimentare a vehiculelor rutiere.

Mijlocul anului 2020

6.

Revizuirea, completarea și simplificarea cadrului normativ destinat realimentării vehiculelor și navelor care utlizează GNL în condiții de siguranță și protecție a mediului.

Mijlocul anului 2020

7.

Realizarea unei analize cu privire la dezvoltarea infrastructurii pentru GNL, care va avea în vedere fezabilitatea economică și proporționalitatea costurilor în raport cu beneficiile, inclusiv cele de mediu.

Mijlocul anului 2020

Biocombustibili

8.

Evaluare cu privire la cotele obligatorii de biocombustibili din combustibili fosili și a metodologiilor de raportare și verificare, în conformitate cu legislația națională în vigoare, precum și cu prevederile actelor normative ce urmează să transpună Directivele 2015/652/UE și 2015/1315/UE.

Mijlocul anului 2019

Hidrogen

9.

Revizuirea cadrului normativ pentru utilizarea hidrogenului de către utilizatorul final în condiții de siguranță și de protecție a mediului.

Mijlocul anului 2020

Aplicabile pentru toți combustibilii

10.

Evaluarea oportunității instituirii unor instrumente financiare (precum fondurile de garantare, obligațiunile, parteneriatele public- private) disponibile persoanelor juridice care intenționează să dezvolte rețele de puncte/stații de încărcare/alimentare, precum și pentru achiziția de flote de vehicule care utilizează combustibili alternativi.

Mijlocul anului 2019

11.

Revizuirea cadrului normativ referitor la concesionarea spațiilor desemnate pentru instalarea unor stații/puncte de realimentare/reîncărcare. Identificarea punctelor critice în sistemul de transport care necesită prezența unor asemenea stații/puncte și analiza posibilității alocării unui buget pentru dezvoltarea stațiilor în aceste puncte.

Începutul anului 2019

Măsuri de politică pentru aplicarea Strategiei privind Cadrul național

Aceste măsuri includ elemente precum stimulentele directe pentru achiziționarea de mijloace de transport care utilizează combustibili alternativi sau pentru construirea infrastructurii aferente și disponibilitatea stimulentelor fiscale pentru promovarea mijloacelor de transport care utilizează combustibili alternativi și a infrastructurii relevante. De asemenea, în cadrul următoarelor măsuri s-a avut în vedere posibilitatea îmbunătățirii procedurilor care presupun achiziții publice (e.g. achiziții publice comune), pentru susținerea combustibililor alternativi și stimulente nefinanciare care să acționeze la nivelul cererii. S-a urmărit, de asemenea, examinarea necesității instalării unor puncte de realimentare cu combustibil alternativ pentru aviație în aeroporturile din cadrul rețelei centrale TEN-T.

Tip combustibil alternativ

Măsură

Termen de realizare

Energie electrică

12.

Identificarea unor soluții de finanțare pentru programe de instalare a infrastructurii de alimentare cu energie electrică a aeronavelor staționare. Administrațiile aeroporturilor din România cu un număr de mișcări de aeronave mai mare de 50.000 mișcări aeronave/an vor analiza oportunitatea și necesitatea instalării unor surse de alimentare cu energie electrică pentru utilizarea în cazul aeronavelor staționare, fără a se mai folosi surse de alimentare bazate pe combustibili fosili.

Mijlocul anului 2019

GPL

13.

Instituirea unui sistem mai eficient de monitorizare a vehiculelor care sunt echipate, ulterior omologării, cu instalații GPL. Se va urmări simultan și instituirea unui regim de control și sancțiuni mai eficient, în vederea diminuării riscurilor privind siguranță publică.

Mijlocul anului 2019

GNC și GNL

14.

Evaluarea oportunității includerii vehiculelor care utilizează GNC și GNL în

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic .

Începutul anului 2019

Biocombustibili

15.

Evaluarea posibilității de încurajare a achiziționării vehiculelor, care pot funcționa optim pe baza combustibililor E10, de către operatorii de transport marfă și persoane.

Mijlocul anului 2019

Hidrogen

16.

Stabilirea caracteristicilor tehnice privind definirea și posibila facilitare a procesului de autorizare a stațiilor de alimentre cu hidrogen, precum și în ceea ce privește procesul de autorizare a alimentării cu acest tip de combustibil alternativ.

Mijlocul anului 2020

Aplicabile pentru toți combustibilii

17.

Elaborarea unui normativ care să instituie obligații privind parcurile auto ale instituțiilor publice. Normativul va urmări:

-

Stabilirea unui număr/procent minim de vehicule care utilizează combustibili alternativi

-

Instituirea unor reguli în vederea achizițiilor comune

Mijlocul anului 2020

18.

Continuarea finanțărilor în cadrul

Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic , în conformitate cu alocările bugetare anuale și accesibilitatea tehnologiilor din domeniul combustibililor alternativi.

Mijlocul anului 2021

19.

Evaluarea oportunității de instituire a unui regim fiscal favorabil pentru vehiculele cu combustibili alternativi.

Acesta poate include:

-

Reducerea sau scutirea de la taxa de înmatriculare

-

Impozitarea în funcție de norma de poluare și de emisiile poluante auto

Mijlocul anului 2020

20.

Elaborarea unui cadru de politică publică privind un regim favorabil, în aglomerările urbane de categorie A, B și C, pentru parcarea vehiculelor care utilizează combustibili alternativi.

Cadrul de politică publică va avea în vedere indicatori precum:

-

numărul minim al locurilor de parcare prevăzute cu infrastructură de reîncărcare ca procent din numărul total de locuri de parcare;

-

numărul minim de locuri de parcare dedicate exclusiv vehiculelor care utilizează combustibili alternativi; instituirea unor mijloace de identificarea vizuală a vehiculelor care utilizează combustibili alternativi care servesc inclusiv ca mijloc de autorizare a utilizării locurilor de parcare rezervate acestora;

-

regimul de taxare favorabil pentru serviciile de parcare pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.

La nivelul metodologiei de aplicare a cadrului normativ se va avea în vedere proporționalitatea măsurilor pentru fiecare aglomerare urbană identificată inclusiv în raport cu nivelul de poluare al acesteia.

Mijlocul anului 2019

Sprijin pentru instalare și producție

În acestă secțiune sunt incluse măsuri pentru evaluarea unei eventuale alocări a unui buget public anual pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în funcție de combustibilul alternativ și de modul de transport utilizat (rutier, feroviar, pe apă și aerian). De asemenea, se va avea în vedere evalurea alocării unui buget public anual pentru sprijinirea unităților care dezvoltă tehnologii de combustibili alternativi, defalcat în funcție de combustibilul alternativ și de modul de transport utilizat, precum și examinarea oricăror nevoi speciale în cursul fazei inițiale de instalare a infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Tip combustibil alternativ

Măsură

Termen de realizare

Energie electrică

21.

Îmbunătățirea metodologiei pentru înlocuirea și reciclarea acumulatorilor VE și VHE astfel încât să fie diminuat potențialul impactul negativ asupra mediului și sănătății publice.

Mijlocul anului 2019

Aplicabile pentru toți combustibilii

22.

Analiza posibilității de alocare a unui buget anual pentru sprijinirea unităților care dezvoltă tehnologii de combustibili alternativi, defalcat în funcție de combustibilul alternativ și de modul de transport utilizat, precum și examinarea cu celeritate a oricăror nevoi speciale privind utilizarea acestor tehnologii de către instituții ale statului, accesarea fondurilor europene și comunicarea eventualelor beneficii pentru mediu și rentabilitatea economică a acestor tehnologii pentru utilizatorul final.

Mijlocul anului 2019

Informare, cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrare

Sprijinirea informării, cercetării, a dezvoltării tehnologice și a activităților demonstrative în domeniul combustibililor alternativi, defalcat în funcție de tipul de combustibil și de modul de transport, prin facilitarea accesării de fonduri europene și prin distribuirea de expertiză și bune practici din partea și către instituțiile publice.

Tip combustibil alternativ

Măsură

Termen de realizare

Energie electrică

23.

Înființarea unor puncte de informare, care să pună la dispoziția publicului interesat materiale informative legate de mobilitatea bazată pe combustibili alternativi precum:

-

tipurile de vehicule pe bază de combustibili alternativi disponibile pe piața din România,

-

tehnologii actuale,

-

localizare stații de încărcare.

Elaborarea unor materiale de informare cu privire la standardele de reîncărcare/realimentare, destinate utilizatorului final. Se va avea în vedere

informarea privind compatibilitatea diferitelor

Mijlocul anului 2019

GPL

GNC și GNL

Biocombustibili

standarde cu cele specifice vehiculelor nou introduse pe piața. Aceste materiale vor fi disponibile pe site-urile autorităților publice relevante.

Hidrogen

24.

Analiza posibilității de a utiliza hidrogenul în calitate de combustibil alternativ prin reprofilarea potențialului industrial existent la momentul actual.

Mijlocul anului 2019

25.

Evaluarea posibilității sprijinirii activităților de cercetare, inclusiv prin facilitarea accesării unor mecanisme de finanțare europeană, pentru dezvoltarea sistemelor de încărcare și de propulsie necesare.

Mijlocul anului 2020

Aplicabile pentru toți combustibilii

26.

Organizarea unui calendar de evenimente care să permită testarea unor autobuze care utilizează combustibili alternativi în vederea achiziției pentru transportul public.

Mijlocul 2019

-

Mijlocul 2021

27.

Organizarea unor evenimente destinate promovării, în rândul publicului larg, a mobilității bazate pe combustibili alternativi.

Începând cu finalul anului 2018

28.

Instituirea, în cadrul autorității competente, a unui sistem de monitorizare a dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi (un instrument software, accesibil online). Sistemul va garanta că, atunci când sunt disponibile, datele care indică localizarea geografică a punctelor de realimentare și de reîncărcare cu combustibili alternativi accesibile publicului sunt accesibile tuturor utilizatorilor în mod deschis și nediscriminatoriu. Se va urmări ca sistemul să furnizeze informații privind accesibilitatea în timp real, precum și informații istorice și în timp real privind încărcarea.

Mijlocul anului 2019

29.

Elaborarea unui ghid destinat autorităților locale care să cuprindă măsuri de încurajare a transportului public bazat pe combustibili alternativi, prin adaptarea și integrarea bunelor- practici testate în alte orașe europene.

Mijlocul anului 2019

30.

Promovarea la nivelul autorităților locale a liniilor de finanțare disponibile prin POR (Programul Operațional Regional) 2014-2020 (vezi Anexa 6), destinate realizării unor proiecte locale, cu accent pe furnizarea de curent electric în mediul urban pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu combustibili alternativi.

Mijlocul anului 2019

Anexa 1 Lista abrevierilor

Acronime

Definiție

AFM

Administrația Fondului pentru Mediu

ANRE

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

APIA

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile

BEI

Banca Europeană de Investiții

BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

DRPCIV

Direcția Regim de Permise de Conducere și Înmatriculare

a

ETBE

Terț-butil-eterul etilic

VE

Vehicule Electrice

FBT

Rezervoare cu fund plat

GES

Gaze cu efect de seră

GNC

Gaz natural comprimat

GNCV

Gaz natural comprimat pentru vehicule

GNL/ LNG

Gaz natural lichefiat

GPL

Gaz Petrolier Lichefiat

VEH

Vehicule Electrice Hibride

IIR

Inventarul Național de Emisii de Poluanți Atmosferici

IMM

Întreprinderi mici și mijloci

INEGES

Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră

LULUCF

Land Use, Land Use Change and Forestry

MDRAPFE

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice

și

NMVOC

Compuși organici volatili nemetanici

PIB

Produs intern brut

PMU

Plan de mobilitate urbană

POR

Programul operațional regional

RAR

Registrul Auto Român

RES

Surse de energie regenerabilă

SPT

Rezervoare semi-presurizate

UAT

Unitate administrativ-teritorială

Vehiculelor

Fondurilor Europene

UNFCCC

Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice

Anexa 2 Tabel cu date asociate emisiilor de GES din sectorul Transport 1989-2015

Anul

Aviatia civila

Transport rutier

Transport feroviar

Transport maritime

Alte tipuri de transport

Sector Transport

Total emisii fara LULUCF

% din total emisii fara LULUCF

1989

26,17

8998,90

435,44

1603,37

68,86

11132,73

301359,00

3,69

1990

25,08

10682,84

500,87

1162,79

67,01

12438,59

246271,86

5,05

1991

24,05

8721,94

424,29

1373,90

88,12

10632,29

203183,45

5,23

1992

23,02

8583,05

1132,01

1120,57

44,97

10903,61

187102,76

5,83

1993

31,42

7184,89

1084,69

424,34

19,40

8744,74

177799,21

4,92

1994

45,38

7851,46

974,76

411,39

16,07

9299,06

174505,21

5,33

1995

31,72

7195,32

983,82

329,05

13,20

8553,11

181112,91

4,72

1996

21,87

10427,03

1010,34

477,75

34,63

11971,62

183883,61

6,51

1997

27,40

10058,67

1013,24

1094,06

49,50

12242,86

171745,73

7,13

1998

35,63

9852,37

864,84

703,73

90,81

11547,37

152203,29

7,59

1999

35,48

8064,54

703,52

700,37

67,82

9571,73

134361,24

7,12

2000

26,69

8451,78

1007,10

361,60

65,40

9912,57

140163,06

7,07

2001

17,84

11030,67

502,41

330,77

58,55

11940,23

147244,17

8,11

2002

14,80

11197,24

670,60

333,91

81,71

12298,25

145935,95

8,43

2003

20,69

12054,49

595,29

223,34

58,33

12952,14

150525,60

8,60

2004

139,62

12521,14

683,78

133,85

79,11

13557,50

149161,45

9,09

2005

189,77

11893,84

253,10

129,73

114,20

12580,64

146454,48

8,59

2006

192,77

12346,65

251,56

126,62

141,78

13059,38

147841,16

8,83

2007

304,78

12349,80

629,66

267,32

171,90

13723,46

150878,01

9,10

2008

384,34

13903,81

589,04

238,92

282,37

15398,48

145828,88

10,56

2009

254,82

14173,99

439,50

172,89

140,84

15182,05

126571,89

11,99

2010

335,86

13181,77

496,08

184,57

38,19

14236,47

120899,59

11,78

2011

245,36

13258,23

671,13

159,68

35,65

14370,05

126992,67

11,32

2012

121,99

14327,97

639,84

135,07

24,24

15249,12

124418,24

12,26

2013

137,72

14219,07

547,81

150,83

9,53

15064,96

115389,18

13,06

2014

73,26

15039,58

364,52

111,49

10,48

15599,33

115413,20

13,52

2015

127,09

15093,54

374,21

129,53

6,03

15730,41

116426,73

13,51

*Toate valorile din tabel sunt exprimate în kt CO 2

echivalent

Anexa 3 Posibile locații pentru stațiile de reîncărcare cu energie electrică pe TEN-T

Rețeaua TEN-T Core de pe teritoriul României

Propuneri stații de încărcare electrică

Autostrada A2 București - Constanța

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea

stație de încărcare electrică (km)

observații

1

parcare

km 19

69

câte o stație pe fiecare sens de mers

2

stație carburant

km 88

51

câte o stație pe fiecare sens de mers

3

stație carburant

km 139

66

câte o stație pe fiecare sens de mers

4

parcare

km 205

-

câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A1 București - Pitești

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică (km)

observații

1

stație

carburant

km 42

67

o stație deservește ambele sensuri de

mers

2

parcare

km 109

80

câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A1 Pitești - Sibiu

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea

stație de încărcare electrică (km)

observații

1

/

km 189

71

spațiu oprire propus, câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A1 Sibiu - Deva

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică (km)

observații

1

stație

carburant

km 260

80

câte o stație pe fiecare sens de mers

2

parcare

km 340

69

câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A1 Deva - Margina

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică (km)

observații

1

parcare

km 409

71

câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A1 Margina - Nadlac

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea

stație de încărcare electrică (km)

observații

1

parcare

km 480

79

câte o stație pe fiecare sens de mers

2

parcare

km 559

-

câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A3 București - Ploiești

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică (km)

observații

1

parcare

km 11

47

câte o stație pe fiecare sens de mers

2

parcare

km 58

-

câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A10 Sebeș - Turda

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică (km)

observații

1

parcare

km 8

60

spațiu propus; câte o stație pe fiecare

sens de mers

2

parcare

km 68

-

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A5 Cp. Turzii - Tg. Mureș

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică

(km)

observații

1

parcare

km 14

-

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

Autostrada A8 Tg. Mureș - Iași - Ungheni

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică

(km)

observații

1

parcare

km 45

80

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

2

parcare

km 125

58

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

3

parcare

km 183

57

spațiu propus; câte o stație pe fiecare

sens de mers

4

parcare

km 240

73

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

5

parcare

km 313

-

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

Drumul Expres Ploiești - Bacău - Suceava - Siret

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică

(km)

observații

1

parcare

km 25

79

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

2

parcare

km 104

78

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

3

parcare

km 182

100

spațiu propus; câte o stație pe fiecare

sens de mers

4

parcare

km 282

73

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

5

parcare

km 355

72

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

6

parcare

km 427

-

spațiu propus; câte o stație pe fiecare

sens de mers

Drumul Expres București - Craiova

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică (km)

observații

1

parcare

km 10

69

spațiu propus; câte o stație pe fiecare

sens de mers

2

parcare

km 79

75

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

3

parcare

km 154

-

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

Drumul Expres București - Drobeta Tr. Severin

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică (km)

observații

1

parcare

km 34

75

spațiu propus; câte o stație pe fiecare

sens de mers

2

parcare

km 109

-

spațiu propus; câte o stație pe fiecare sens de mers

Drumul Euro Trans Timișoara - Moravița (SRB)

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică

(km)

observații

1

stație carburant

km 42

-

o stație deservește ambele sensuri de mers

Drumul Euro Trans București - Giurgiu (BG)

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică

(km)

observații

1

stație carburant

km 5

46

câte o stație pe fiecare sens de mers (2 km distanță între acestea)

2

stație carburant

km 51

-

câte o stație pe fiecare sens de mers

Drumul Euro Trans Craiova - Calafat (BG)

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică

(km)

observații

1

stație carburant

km 8

77

câte o stație pe fiecare sens de mers

2

stație carburant

km 85

-

câte o stație pe fiecare sens de mers

Drumul Euro Trans Drobeta Tr. Severin - Calafat (BG)

nr

.

tip

poziție

distanță față de următoarea stație de încărcare electrică

(km)

observații

1

stație carburant

km 4

-

o stație pentru sensul Drobeta Tr. Severin - Calafat

2

stație carburant

km 11

-

o stație pentru sensul Calafat - Drobeta Tr. Severin

Anexa 4 Evaluarea necesarului investițional în infrastructură de transport public urban

NECESAR INVESTIȚIONAL 14

FUNDAMENTAREA PROIECTELOR

I. La nivel județean - exclusiv București-Ilfov (40 județe)

Modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de tramvai și troleibuz, inclusiv stații, alimentare electrică și echipament linie de contact, plantare arbori, depouri

Sisteme tramvai

40% din 573 km cale simplă necesită modernizare, ceea ce înseamnă

229 km

pentru infrastructura de tramvai pentru modernizare* 1,5 mil. eur/km cale simplă (inclusiv șine, echipament linie de contact, stații,

etc.)

cu o medie de 1 substație de alimentare la 2 km de cale dublă, se estimează un necesar de

71 substații electrice

pentru sisteme de

tramvai (50% din cele existente) * 0,6 mil.eur/stație alimentare

Sisteme troleibuz

80% din 370 km sensurile unice necesită modernizare, ceea ce înseamnă

104 km

pentru echipament linie de contact de modernizat*

0,3 mil.eur/km)

cu o medie de 1 stație de alimentare la 2 km cale dublă, se estimează

ca necesar de modernizat 26

substații electrice

pentru sisteme de tramvai (50% din cele existente) * 0,6 mil. eur/substație electrică

Introducerea noilor sisteme de transport electric în orașe (tramvai și troleibuz)

Sisteme tramvai

12 sisteme noi (9 orașe cu peste 100,000 locuitori cu 10 km cale dublă și 3 orașe cu 150.000 locuitori cu 15 km cale dublă) ceea ce înseamnă o lungime totală de

270 km cale simplă *1,7 mil.eur/km cale simplă (inclusiv cale de rulare, echipament linie de contact,

stații, etc.)

12 orașe cu 1 depou înseamnă 12 depouri* 3 mil. eur/depou

12 orașe cu 3 substații electrice/sistem tramvai ceea ce înseamnă

36 substații electrice * 0.6 mil. eur/substație electrică

Sisteme troleibuz

14 noi sisteme (14 orașe cu o populație între 100,000 și 50,000 locuitori cu 15 km cale simplă fiecare) ceea ce înseamnă o lungime totală de

210 km cale simplă *0,4 mil.eur/km echipament linie de

contact cale simplă

14 orașe cu 3 sistem alimentare cu electricitate/troleibuz mijloace

42 substații electrice * 0,6 mil. eur/substație electrică

Îmbunătățirea stațiilor intermodale - transfer intermodal,

park&ride)

Transfer intermodal/ stații

intermodale

40 orașe cu 1 stație/oraș cu diferite dimensiuni (10 stații*20 mil. eur

+10 stații*15 mil. eur + 10 stații*5 mil. Eur +10 stații *2 mil. Eur)

Amenajări de tip park & ride

40 orașe cu 2 amenajări/ oraș (80 park&ride *4 mil. eur)

Achiziția de material rulant (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice)

Achiziție tramvaie

700 tramvaie vor înlocui parcul existent și 216 tramvaie pentru implementarea noilor sisteme de tramvai (calculată cu o medie de 1,6

tramvaie pe km cale dublă)* 1.8 mil. eur/tramvai

Achiziție troleibuze

360 troleibuze vor înlocui parcul existent și 252 troleibuze pentru implementarea noilor sisteme (calculată cu o medie de 1,2 troleibuze

pe km cale dublă)* 0,25 mil. eur/ troleibuze

Achiziție autobuze electrice

2 proiecte pilot cu 10 autobuze pe sistem *0,5 mil. eur

14

Date estimative obținute prin combinarea mai multor tehnici de cercetare: interviuri cu reprezentanții operatorilor de transport, analiza site-urilor web ale primăriilor și operatorilor de transport, surse de date ale Institutului Național Statistică și panel de experți în domeniul transportului public urban, 2014.

Modernizare tramvaie existente

(cu un grad înalt de modernizare)

500 tramvaie *0,5 mil.eur

Achiziție autobuze Euro 6

1800 autobuze*0.25

II București-Ilfov

Modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de tramvai și troleibuz, inclusiv stații, alimentare electrică și echipament linie de contact, plantare arbori, depouri

Sisteme tramvai

Sisteme troleibuz

Sursă:

Raport 1- Argumentarea și Obiectivele Strategice ale Finanțării UE - Contractul de Servicii Publice (CSP) pentru orașele din România, in conformitate cu legislația UE

Anexa 5 Extras al planurilor de mobilitate urbană

Nr. Crt.

Zona urbană

Obiective

Perioada de implementare

1.

CRAIOVA 15

1)

înnoirea parcului auto, inclusiv prin utilizarea unor autovehicule care folosesc parțial sau integral combustibili alternativi: biogaz, GPL

2)

inițierea de proiecte pentru utilizarea unor mijloace de transport care utilizează alte surse de energie (electrice, hibride)

Mediu

3)

înnoirea parcului de vehicule destinat transportului public

- 105 de vehicule pentru operarea întregii rețele urbane, respectiv 17 tramvaie, 18 autobuze BRT și 70 autobuze.

Scurt și mediu

În perioada 2016-2020 se urmărește achiziționarea:

2020

2.

TIMIȘOARA 16



15 tramvaie multi-articulate lungi cu podea joasă



10 troleibuze articulate



5 troleibuze standard



10 autobuze standard

3.

IAȘI 17

Extinderea rețelei de tramvai - 2 proiecte de 1.6 km și 1km

Mediu

Înnoirea flotei pentru transport public prin achiziționarea a 50 de tramvaie

Scurt și mediu

4.

CONSTANȚA

18

Achiziționare autobuze mini electrice - 67 buc

Scurt și mediu

5.

CLUJ NAPOCA 19

Extinderea rețelei de troleibuz în cart. Între Lacuri

2018

Reînnoirea și extinderea flotei de transport public - orizont 2020



12 tramvaie multi-articulate cu podea joasă



20 troleibuze articulate



20 troleibuze standard

2016-2020

Sistem de alimentare troleibuze - etapa II

2026-2028

Retea de contact tramvaie II

2028

Extensie tramvai - 2 proiecte

2019-2021

6

PLOIEȘTI 20

Reînnoirea și extinderea flotei de transport public. Achiziții:



10 tramvaie



12 troleibuze

2016-2030

Realizarea unei legaturi a infrastructurii de

tramvai intre Soseaua Vestului si bulevardul Republiciii

2019-2023

Strategie privind implementarea infrastructurii de tramvai in cale proprie

2019-2023

15

http://www.primariacraiova.ro/pozearticole/userfiles/files/01/12136.pdf

16

http://www.primariatm.ro/ik/index.php?meniuId=2&viewCat=4084&sectiune=primaria

17

http://old-www.primaria-iasi.ro/content.aspx?item=1964&lang=RO

18

http://www.primaria-constanta.ro/oras/planul-de-mobilitate-urbana

19

http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Plan%20mobilitate%20Cluj%20Napoca.pdf

20

http://www.ploiesti.ro/RO_2015-01-SUMP-Lot-2-Ploiesti-Final-rev%20ian2016_raport.pdf

Construire infrastructura pentru troleibuz pe ruta Gara de Vest - Strand Bucov

2016-2018

Construire infrastructura pentru troleibuz pe ruta Gara de Vest - Fero

2019-2023

Extinderea liniei de troleibuz 202 de la Pod Inalt la Parcul

Industrial Ploiesti

2019-2023

Crearea unor terminale intermodale (3)

2019-2023

7

BRAȘOV 21

Pregătirea și implementarea unui plan de revigorare a rețelei de troleibuze printr-un program de reproiectare a rețelei, de înlocuire a flotei și de modernizare a infrastructurii.

2015-2020

Achizitionarea a

30 de autobuze electrice

2015-2020

Proiect privind revigorarea

transportului electric

local

2015-2020

Instalarea de statii de incarcare pentru vehicule electrice

in municipiul Brasov

2020-2030

8

BUCUREȘTI ILFOV 22

Introducerea vehiculelor electrice de livrări și utilitare

2019-2021

Îmbunătățirea infrastructurii de tramvai

2016-2024

Îmbunătățiri operaționale ale traseelor de tramvai

2018-2020

Achiziționarea de material rulant - tramvaie. Pe termen lung se urmărește înlocuirea celei mai mari părți a flotei de

tramvaie.

2019-2020

+

2025-2026

Achiziție material rulant tramvai rapid

2018-2020

Construcția și punerea în funcțiune a liniei M6, inclusiv material rulant

2016-2020

Construcția și punerea în funcțiune a liniei M5

2016-2027

21

http://www.brasovcity.ro/file-zone/proiecte-hotarari/PMUD/BRASOV%20-%20PMUD.pdf

22

http://www.pmb.ro/servicii/transporturi_drumuri/docs/planul_de_mobilitate_durabila_2016-2030.pdf

Anexa 6 Descriere a finanțării prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020

POR reprezintă unul din programele aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale și de investiții, în concret, cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4272/23.06.2015.

Obiectivul

general

al

POR

2014-2020

îl

constituie

creșterea

competitivității economice

și

îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale

prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

23

Axa prioritară

Prioritate de investiții (PI)

Obiectiv Specific

(OS)

Tip de proiect

Categorii de beneficiari

Teritoriu

Obiective tematice

Axa

prioritară 2

Îmbunătăți

rea

competitiv

ității

întreprinde

rilor mici

și mijlocii

Promovarea spiritului antreprenorial în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri

Consolida rea poziției pe piață a IMM-

urilor în domeniile competitiv e identificat e în SNC și PDR-uri

achiziționarea

de

instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie, precum și sisteme care utilizează

surse

regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităților

pentru care a solicitat finanțare, etc;

Microîntrepri nderi

cu

istoric de minim 1 an

Incubatoare și Acceleratoar e de afaceri

Microîntrepri nderi non- agricole, incubatoare, acceleratoare din mediul urban

Incubatoare, Acceleratoare pentru mediul rural

OT 3 -

îmbunătăți rea competitiv ității întreprind erilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitulu i

și

acvacultur ii

Axa

prioritară

3

-

Sprijinire

a

tranziției

către o

economie

cu emisii

scăzute de

carbon

Promovarea strategiilor de reducere

a

emisiilor

de

dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor

Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

A. Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban

(ex. achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv pentru proiecte pilot de introducere a transportului public în localități urbane; modernizarea materialului rulant electric (tramvaie), modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public; modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun; realizarea de sisteme de e - ticketing pentru călători; construirea/ modernizarea/ reabilitarea

infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru

Autoritățile publice locale din localitățile urbane (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public), cu excepția municipiilor reședință de județ eligibile

în

cadrul axei prioritare 4 a POR.

Urban

OT 4 -

sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

23

Programul Operațional Regional 2014-2020- Ghidul Solicitantului - Condiții generale pentru accesarea fondurilor

creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulație și exploatare al rețelei de transport (cu asigurarea creării/modernizării traseelor pentru pietoni și bicicliști, acolo unde este posibil), etc.);

B. Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv stații de alimentare a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului

auto în anumite zone, etc.);

C. Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană

(ex. realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al traficului; modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere fundamentate de măsurile propuse de PMUD pentru reducerea emisiilor de CO2 realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2).

Prin intermediul acestei priorități de investiție, se vor considera eligibile cheltuielile cu realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care generează proiecte implementate prin

POR 2014 - 2020.

Axa

prioritară

4

-

Sprijinire

a

dezvoltări

i urbane

durabile (

Municipii

reședință

de județ)

Promovarea strategiilor de reducere

a

emisiilor

de

dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor

Reducerea emisiilor de carbon în municipiil e reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban

(ex. achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV); modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public; modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie); modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun; realizarea de sisteme de e - ticketing pentru călători; construirea/ modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru biciclisti)/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulație și exploatare al rețelei de

transport, etc.)

Autoritățile publice locale (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public) din municipiile reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), cu excepția municipiului Tulcea(care va beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice din bugetul alocat

în

cadrul

ITI

Urban, cu excepția regiunii de dezvoltare Bucuresti Ilfov si a Municipiului Tulcea

OT 4 -

sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv stații de alimentare a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului

auto în anumite zone, etc. )

Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană

(ex. realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al traficului; realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2);

Se vor considera eligibile cheltuielile cu realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte

implementate prin POR 2014 - 2020.

Delta Dunării).

Anexa 7 Situația transportului public la nivelul polilor de creștere

București - RATB

Regia Autonomă de Transport București (RATB) are în dotare:

Parcul inventar de vehicule

Mijloc de transport

Număr vehicule

Tramvaie

516 buc

Troleibuze

297 buc

Autobuze

1.148 buc

TOTAL

1.961 buc

Număr linii de transport în comun

Mijloc de transport

Tramvaie

26 linii

Troleibuze

18 linii

Autobuze

106 linii

TOTAL

150 linii

Lungimea traseelor

Mijloc de transport

Tramvaie

241 km

Troleibuze

149 km

Autobuze

1.067 km

TOTAL

1.457km

Număr stații de oprire

Mijloc de transport

TOTAL

2175 stații de oprire

Gradul de uzură

Gradul de uzură al majorității vehiculelor este înaintat, unele vehicule au vechimi de până la 30- 40 ani

Iași - RATP Iasi

Regia Autonoma de Transport Public Iasi are în dotare:

Parcul inventar de vehicule

Mijloc de transport

Număr vehicule

Tramvaie

150 buc

Autobuze

176 buc

Microbuze

25 buc

TOTAL

351 buc

Număr linii de transport în comun

Mijloc de transport

Tramvaie

8 linii

Autobuze

10 linii

Microbuze

3 linii

TOTAL

21 linii

Lungimea traseelor

Mijloc de transport

TOTAL

363,4 km

Număr stații de oprire

237 stații de oprire

Tramvaiul este cel mai popular mijloc de transport în Iași. Peste 50% din călători folosesc tramvaiul, 36% merg cu autobuzul și 14% utilizează microbuzul.

Cluj - CTP Cluj 24

Compania de Transport Public Cluj, are în dotare:

Parcul inventar de vehicule

Mijloc de transport

Număr vehicule

Tramvaie

36 buc

Troleibuze

93 buc

Autobuze

213 buc

TOTAL

342 buc

Număr linii de transport în comun

Mijloc de transport

Tramvaie

3 linii

Troleibuze

6 linii

Autobuze

37 linii

TOTAL

46 linii

Lungimea traseelor

Mijloc de transport

Tramvaie

13,2 km

Troleibuze

22 km

Autobuze

97,3 km

TOTAL

132,5 km

Constanța - RATC

Regia Autonomă de Transport Public Constanța are în dotare:

Număr linii de transport în comun

Mijloc de transport

Autobuz

23 linii + 1 linie sezonieră

Microbuz

9 linii

TOTAL

32 + 1 linii

Lungimea traseelor (km. cale dublă

Mijloc de transport

Autobuz

136,7 km

Microbuz

90 km

TOTAL

226,7 km

Ploiești:

Societatea Comercială „Transport Călători Expres" S.A. Ploiești are în dotare:

Parcul inventar de vehicule

Mijloc de transport

Număr vehicule

Tramvaie

33 buc

Troleibuze

42 buc

Autobuze

183 buc

TOTAL

258 buc

Lungimea traseelor

Mijloc de transport

Tramvaie

10,3 km

Troleibuze

7,6 km

24

http://www.ratuc.ro/dategenerale.php - Elaborarea Contractului de Servicii Publice (CSP) pentru orașele din România, in conformitate cu legislația UE

Autobuze

90,2 km

TOTAL

109,1 km

Gradul de uzură

Gradul de uzură al majorității vehiculelor este înaintat, unele vehicule au vechimi de până la 30 ani

Timișoara RATT

Regia Autonomă de Transport Timișoara are în dotare:

Parcul inventar de vehicule

Mijloc de transport

Număr vehicule

Tramvaie

42 buc

Troleibuze

50 buc

Autobuze

86 buc

TOTAL

178buc

Număr linii de transport în comun

Mijloc de transport

Tramvaie

8 linii + 8 linii express

Troleibuze

6 linii

Autobuze

11 linii

TOTAL

25 + 8 linii express

Lungimea traseelor

Mijloc de transport

Tramvaie

180 km

Troleibuze

120 km

TOTAL

300 km

Număr stații de oprire

Mijloc de transport

Tramvaie

178 stații de oprire

Troleibuze

115 stații de oprire

Autobuze

164 stații de oprire

TOTAL

457 stații de oprire

Craiova - RATC

Regia Autonomă de Transport Craiova are în dotare:

Parcul inventar de vehicule

Mijloc de transport

Număr vehicule

Tramvaie

-

Autobuze

159 buc

TOTAL

-

Număr linii de transport în comun

Mijloc de transport

Tramvaie

3 linii

Autobuze

16 linii

TOTAL

19 linii

Lungimea traseelor

Mijloc de transport

Tramvaie

73 km

Autobuze

247,5 km

TOTAL

320,5 km

Brasov - RATBv

Regia Autonomă de Transport Brașov are în dotare:

Parcul inventar de vehicule

Mijloc de transport

Număr vehicule

Troleibuze

30 buc

Autobuze

211 buc

TOTAL

341 buc

Lungimea traseelor

Mijloc de transport

Troleibuze

21 km

Autobuze

106,5 km

TOTAL

127,5 km