Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 305/2018

privind aprobarea stemelor comunelor Andrid, Halmeu, Supur și Vama, județul Satu Mare

prezumat în vigoare

Data actului
3 mai 2018
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 411 din 15 mai 2018
Citează
2 acte
Structură
1 articol, 8 anexe · 6.796 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

În temeiul

art. 108 din Constituția României, republicată , și al

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992

privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic

(1)

Se aprobă stemele comunelor Andrid, Halmeu, Supur și Vama, județul Satu Mare, prevăzute în

anexele nr. 1.1 ,

1.2 ,

1.3

și

1.4 .

(2)

Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în

anexele nr. 2.1 ,

2.2 ,

2.3

și

2.4 .

(3)

Anexele nr. 1.1 ,

1.2 ,

1.3 ,

1.4 ,

2.1 ,

2.2 ,

2.3

și

2.4

fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Paul Stănescu
București, 3 mai 2018.
Nr. 305.

Anexa 1.1 STEMA

comunei Andrid, județul Satu Mare

Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Andrid,

județul Satu Mare

Descrierea stemei

Stema comunei Andrid se compune, conform anexei nr. 1.1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat de argint.

În prima partiție, în câmp albastru, se află o barză din profil spre dreapta de argint, cu ciocul și picioarele de aur, ținând în cioc un șarpe de aur.

În a doua partiție, în câmp albastru, se află trei spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Barza, reprezentată tradițional cu șarpele în cioc, se referă la faptul că Andrid este comuna cu cele mai multe berze din țară, unde se ține și un festival al berzelor.

Cele trei spice de grâu apar în sigiliul vechi al satului Andrid, precum și în cel al satului Irina, iar numărul spicelor indică numărul satelor componente ale comunei și simbolizează ocupația de bază a localnicilor, agricultura.

Brâul undat simbolizează pârâul Ier, care străbate comuna.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul ca localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.2 STEMA

comunei Halmeu, județul Satu Mare

Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Halmeu,

județul Satu Mare

Descrierea stemei

Stema comunei Halmeu, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef.

În șef, în câmp de argint, se află 4 căpșuni naturale.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află un ciorchine de strugure cu frunze de aur, iar în vârful scutului se află un brâu undat de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Brâul undat reprezintă hidrografia localității - râul Tur (rezervație naturală).

Căpșunele și ciorchinele de strugure simbolizează activitatea specifică zonei, cultivarea căpșunilor și a viței-de-vie.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.3 STEMA

comunei Supur, județul Satu Mare

Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Supur, județul Satu Mare

Descrierea stemei

Stema comunei Supur, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În prima partiție, în câmp roșu, se află o elice formată din șapte spice de grâu, de aur.

În a doua partiție, în câmp verde, se află un arac de aur, pe care este încolăcită o viță-de-vie asemenea, formată din șapte frunze și trei ciorchini de strugure.

În partiția a treia, în vârful scutului, pe fond albastru, este reprezentat pe orizontală un brâu undat de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Spicele de grâu simbolizează activitățile specifice zonei, respectiv agricultura, morăritul, panificația etc., iar numărul spicelor de grâu face trimitere la cele șapte localități componente ale comunei.

Vița-de-vie încolăcită pe arac reprezintă bogăția viticolă a zonei.

Brâul undat simbolizează râul Crasna, care străbate teritoriul comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.4 STEMA

comunei Vama, județul Satu Mare

Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Vama, județul Satu Mare

Descrierea stemei

Stema comunei Vama, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite; în câmp de aur, pe o terasă neagră, se află un pom cu trunchiul negru și coroana verde, flancat de doi butuci de viță-de-vie verzi, urcând pe câte un arac negru. Vița-de-vie are câte patru ciorchini de strugure albaștri și trei frunze verzi.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Figura centrală, copacul, ține de tradiția heraldică a comunei, pentru că apare prima dată în sigiliul din anul 1636. Compoziția de față a fost folosită pe sigilii din anul 1652, localitatea având o veche tradiție heraldică. Semnificația mobilelor prezente a fost deopotrivă spirituală și aluzivă.

Semnificația spirituală: copacul este un simbol universal, este acel axis mundi, ce face trimitere la ideea de continuitate și de prosperitate, în timp ce vița-de-vie este simbolul vieții și al nemuririi. Aceste mobile au fost alese pentru a marca statornicia locuitorilor comunei, care au rezistat în timp în fața vicisitudinilor (războaie, incendii, molime) și sunt imaginea sugestivă a unității de diversitate a confesiunilor religioase și etnice din comuna Vama (ortodocși, catolici, reformați, evrei, protestanți).

Semnificația aluzivă: copacul reprezintă bogăția silvică a zonei, iar vița-de-vie este imaginea uneia dintre ocupațiile locuitorilor zonei, viticultura. Ambele simboluri se regăsesc pe cusăturile și țesăturile tradiționale ale portului local din comună, pe fețele de masă, peretare sau broderii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-----

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.