Metodologia din 4 iulie 2018

În sensul prezentei metodologii, consumul tehnologic reprezintă cantitatea de gaze naturale, exprimată în unități de volum și de energie, necesară a fi consumată de OTS pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfășurării activității de transport al gazelor naturale.

Consumul tehnologic din ST calculat/estimat pe durata unui an gazier de OTS și transmis la ANRE este compus din:

a)

consumul tehnologic localizat-determinat;

b)

consumul tehnologic nelocalizat-estimat.

Consumul tehnologic localizat-determinat din ST, prevăzut la

alin. (2) lit. a) , este sumă a cantităților de gaze naturale achiziționate de OTS în vederea:

a)

funcționării stațiilor de comprimare a gazelor naturale, calculate conform prevederilor

art. 5 ;

b)

încălzirii gazelor naturale și a incintelor tehnologice, calculate conform prevederilor

art. 6 ;

c)

curățării impurităților din conductele de transport al gazelor naturale, calculate conform prevederilor

art. 7 ;

d)

curățării impurităților din separatoarele de lichide montate pe traseul conductelor de transport al gazelor naturale, calculate conform prevederilor

art. 8 ;

e)

verificării și reglării periodice a supapelor de siguranță, calculate conform prevederilor

art. 9 ;

f)

reparării, reabilitării și/sau dezvoltării ST, calculate conform prevederilor

art. 11 .

Consumul tehnologic nelocalizat-estimat din ST, prevăzut la

alin. (2) lit. b) , este sumă a cantităților de gaze naturale achiziționate de OTS, ca urmare a:

a)

uzurii în exploatare a conductelor de transport al gazelor naturale, estimate conform prevederilor

art. 12 ;

b)

neetanșeităților îmbinărilor demontabile datorate uzurii în exploatare, estimate conform prevederilor

art. 13 ;

c)

creșterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranță, estimate conform prevederilor

art. 14 ;

d)

accidentelor tehnice, fisuri și ruperi, estimate conform prevederilor

art. 15-18 .

În categoria de consum tehnologic din ST nu se încadrează cantitățile de gaze naturale achiziționate în vederea:

a)

utilizării în scop administrativ de OTS în sediile aflate în proprietatea/folosința acestuia;

b)

compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor incidente tehnice, cu autor cunoscut;

c)

compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor incidente tehnice în ST, cu autor necunoscut, dacă OTS nu deține înscrisuri din care să rezulte măsurile întreprinse pentru recuperarea prejudiciului;

d)

compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor vicii de execuție ale obiectivelor din ST aflate în perioada de garanție;

e)

compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor intervenții neautorizate ale terților asupra sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale, respectiv:

(i)

deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării acestora;

(ii)

ocolirea indicațiilor acestora, prin realizarea de instalații clandestine;

f)

compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma folosirii instalațiilor clandestine racordate la ST;

g)

compensării volumelor de gaze naturale datorate dezechilibrelor din sistem, ca urmare a unor consumuri înregistrate de utilizatorii de rețea peste cele alocate/ nominalizate ferm prin contractele încheiate cu OTS.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, necesar funcționării stațiilor de comprimare a gazelor naturale, se determină prin intermediul sistemelor/mijloacelor de măsurare amplasate în stație și se calculează de OTS cu formula: V_s = V_comp – V_încSA ,_

unde:

–

V_s - volumul de gaze naturale necesar funcționării stației de comprimare a gazelor naturale, [mc];

–

V_comp - volumul de gaze naturale măsurat cu sistemul/mijlocul de măsurare amplasat în stație, [mc];

–

V_încSA - volumul de gaze naturale, utilizat drept combustibil pentru încălzirea gazelor naturale, a incintelor tehnologice și a spațiilor administrative, măsurat cu un sistem/mijloc de măsurare, [mc].

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1)

în conformitate cu tabelul nr. 1 din

anexa nr. 1 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează aplicând formula: E = V_s x H_s

unde:

–

E - energia gazelor naturale, [MWh], rotunjită la 6 zecimale;

–

V_s - volumul de gaze naturale necesar funcționării stației de comprimare a gazelor naturale, [mc];

–

H_s - puterea calorifică superioară, [MWh/m^3], rotunjită la 6 zecimale.

Puterea calorifică superioară prevăzută la

alin. (3)

este H_s aferentă zonei de calitate în care este amplasată stația de comprimare, din data citirii sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale.

Citirile sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale prevăzute la

alin. (1)

se realizează lunar în aceeași dată a lunii.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, necesar încălzirii gazelor naturale și a incintelor tehnologice, se determină prin intermediul sistemelor/mijloacelor de măsurare amplasate în SRM/SM și se calculează de OTS cu formula: V_l = V_încSA – V_SA

unde:

–

V_I - volumul de gaze naturale necesar încălzirii gazelor naturale și a incintelor tehnologice, [mc];

–

V_încSA - volumul de gaze naturale utilizat drept combustibil pentru încălzirea gazelor naturale, a incintelor tehnologice și a spațiilor administrative, măsurat cu un sistem/mijloc de măsurare, [mc];

–

V_SA - volumul de gaze naturale utilizat drept combustibil pentru încălzirea spațiilor administrative, [mc].

Volumul V_SA prevăzut la

alin. (1)

este consumul energetic declarat de OTS.

În situația în care funcționează mai multe instalații de încălzire a gazelor naturale în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile

alin. (1) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu tabelul nr. 2 din

anexa nr. 1 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasată SRM/SM, din data citirii sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, necesar curățării impurităților din conductele de transport al gazelor naturale, după cuplare sau la activitățile de mentenanță, se realizează prin introducerea în conductă a unei cantități de gaze naturale, sub presiune, până la evacuarea aerului, respectiv a impurităților solide/lichide din aceasta, care se prezintă sub forma de particule solide zgură, praf sau particule lichide, și se calculează, dacă este cazul, de OTS cu formula:

unde:

–

V_s imp - volumul de gaze naturale necesar curățării de impurități a conductelor de transport al gazelor naturale, [mc];

–

D - diametrul interior al conductei de transport al gazelor naturale, [m];

–

L - lungimea conductei de transport al gazelor naturale, [m];

–

s - coeficient de alunecare, s = 1,02 ÷ 1,15;

–

p_a - presiunea atmosferică, p_a=101325Pa;

–

p - presiunea de lucru a gazelor naturale din conductă, [Pa].

Dacă procesul de curățare de impurități și umplerea conductei cu gaze naturale sunt operații simultane, volumul de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

se calculează numai pentru curățarea conductei.

În situația în care sunt supuse curățării de impurități mai multe tronsoane de conductă în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile

alin. (1) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu tabelul nr. 3 din

anexa nr. 1 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasată conducta de transport al gazelor naturale, din data curățării de impurități a acesteia.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, necesar curățării impurităților din separatoarele de lichide montate pe traseul conductelor de transport al gazelor naturale, V_SL, se calculează, dacă este cazul, de OTS ținând cont de diametrul și lungimea conductei de refulare.

Pentru calculul volumului prevăzut la

alin. (1)

și prezentat în tabelul nr. 1 au fost luate în considerare următoarele informații:

a)

presiunea de calcul a gazelor naturale - 10 bari (10 x 10^5 Pa);

b)

diametrul conductei de refulare Ø1“ ÷ 4“, respectiv D_r 25 mm ÷ 100 mm;

c)

lungimea conductei de refulare L_r = 5 m ÷ 25 m;

d)

coeficientul pierderilor de presiune liniare (prin frecare) f = 5;

e)

timpul de curgere picături + gaze naturale, τ = 30 s;

f)

formula de calcul al debitului de gaze naturale, între presiunea de lucru din conducta de refulare și presiunea atmosferică, prevăzută la art. 50 din Normele tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru alte valori ale lungimii conductei de refulare, volumul de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

se va obține prin interpolarea liniară a informațiilor din tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1

Diametru conductă de refulare

Lungime conductă de refulare

D_r

5

7

10

15

20

25

mm

m

m

m

m

m

m

25

22,3

20,3

18,1

15,6

13,9

12,7

32

41,8

38,4

34,6

30,2

27,1

24,8

40

57,4

53,1

48,1

42,3

38,2

35,0

50

97,7

91,3

83,7

74,4

67,6

62,4

80

245,9

233,5

218,1

198,0

182,5

170,3

100

436,6

418,5

395,1

363,5

338,4

318,0

Pentru alte valori ale presiunii, volumul de gaze naturale din tabelul nr. 1 se va înmulți cu coeficientul prevăzut în figura nr. 1.

Figura nr. 1

În situația în care sunt supuse curățării de impurități mai multe separatoare de lichide în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile

alin. (2)-(4) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu tabelul nr. 4 din

anexa nr. 1 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasat separatorul de lichide montat pe traseul conductelor de transport al gazelor naturale, din data curățării de impurități a acestuia.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, necesar verificării și reglării periodice a supapelor de siguranță, V_SS, se calculează, dacă este cazul, de OTS ținând cont de diametrul și lungimea conductei de refulare.

Pentru calculul volumului prevăzut la

alin. (1)

și prezentat în tabelul nr. 2 au fost luate în considerare următoarele informații:

a)

presiunea de calcul a gazelor naturale - 10 bari (10 x 10^5 Pa);

b)

diametrul conductei de refulare Ø1“ ÷ 8“, respectiv D_r = 25 mm ÷ 200 mm;

c)

lungimea conductei de refulare L_r = 3 m;

d)

coeficientul pierderilor de presiune liniare (prin frecare) f = 4;

e)

timpul de încercare al supapei (timpul de acționare), τ = 30 s ÷ 300 s;

f)

formula de calcul al debitului de gaze naturale, între presiunea de lucru din conducta de refulare și presiunea atmosferică, prevăzută la art. 50 din Normele tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013 , cu modificările și completările ulterioare. Tabelul nr. 2

Diametrul conductei de refulare

Timp de încercare al supapei (timpul de acționare)

D_r

30

60

120

180

240

300

mm

s

s

s

s

s

s

25

19,6

39,2

78,3

117,5

156,6

195,8

32

37,1

742

148,3

222,5

297

371

40

51,3

102,5

205,1

308

410

513

50

88,2

176,4

353

529

705

882

65

156,1

312

624

936

1248

1561

80

225

451

902

1353

1804

2255

100

404

808

1616

2424

3233

4041

125

694

1388

2776

4164

5552

6940

150

927

1855

3709

5564

7418

9273

200

1667

3334

6668

10002

13336

16669

Pentru alte valori ale presiunii, volumul de gaze naturale din tabelul nr. 2 se va înmulți cu coeficientul prevăzut în figura nr. 1.

În situația în care sunt supuse verificării și reglării periodice mai multe supape de siguranță în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile

alin. (2)

și

(3) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu tabelul nr. 5 din

anexa nr. 1 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasată supapa de siguranță din data verificării și reglării acesteia.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, necesar umplerii sistemului de transport în vederea reparării, reabilitării și/sau dezvoltării acestuia, se calculează, dacă este cazul, de OTS cu formula:

unde:

–

V_U - volumul de gaze naturale, în condiții standard, necesar umplerii sistemului de transport în vederea reparării, reabilitării și/sau dezvoltării acestuia, [m^3];

–

M - masa de gaze naturale, [kg];

–

ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiții standard; se preia din buletinul de analiză cromatografică emis pentru punctul de prelevare cel mai apropiat de zona lucrării, cu data prelevării cea mai apropiată de data finalizării lucrării, [kg/mc];

–

ρ_N- densitatea gazelor naturale în condiții normale; se preia din buletinul de analiză cromatografică emis pentru punctul de prelevare cel mai apropiat de zona lucrării, cu data prelevării cea mai apropiată de data finalizării lucrării, [kg/mc];

–

ρ - densitatea gazelor naturale în condiții de lucru, [kg/mc];

–

V_c - volumul conductei de transport al gazelor naturale, [mc];

–

V_as - volumul dopului de amestec aer și gaze naturale, [mc];

–

Z - factorul de compresibilitate;

–

R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];

–

T_c - temperatura critică a gazelor naturale, [K];

–

T_ci - temperatura critică a componenților, conform tabelului nr. 1 din

anexa nr. 2 , [K];

–

T_r - factor de temperatură;

–

T - temperatura gazelor naturale în condiții de lucru, [K];

–

D - diametrul interior al conductei de transport al gazelor naturale, [m];

–

L - lungimea conductei de transport al gazelor naturale, [m];

–

M_m - masa molară, [kg/kmol].

–

V_echip - volumul echipamentelor montate pe tronsonul de conductă, dacă este cazul; se ia în considerare volumul înscris în fișa tehnică sau pe placa de timbru;

–

p - presiunea gazelor naturale în condiții de lucru, [Pa];

–

p_a - presiunea atmosferică, p_a = 101325 Pa;

–

p_c - presiunea critică a gazelor naturale, [Pa];

–

p_ci - presiunea critică a componenților, conform tabelului nr. 1 din

anexa nr. 2 , [Pa];

–

p_r - factor de presiune.

Prin umplerea cu gaze naturale a unui obiectiv din cadrul ST se formează un amestec de aer și gaze naturale care este

refulat în atmosferă; volumul dopului de amestec V_as se calculează cu formula:

unde:

–

Y(C_a) - mărime adimensională în funcție de concentrația aerului din amestecul gaze - aer (fracție zecimală) și se calculează cu formula: Y(C_a) = a + b x C_a^2,5 +c x C_a^0,5 + d x ln(C_a)

–

C_a = 0,05;

–

a = 0,82503953;

–

b = –0,55284456;

–

c = –1,2290809;

–

d = –0,20472295;

–

Pe - criteriul Peclet

În situația prevăzută la

alin. (1) , temperatura gazelor naturale în condiții de operare (T) este egală cu media aritmetică a temperaturilor indicate de traductoarele de temperatură din ST amplasate în zona cea mai apropiată de unde este amplasat obiectivul.

În situația în care sunt supuse umplerii mai multe conducte de transport al gazelor naturale în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile

alin. (1) .

Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul umplerii gărilor pentru lansarea și primirea dispozitivelor de tip PIG și în cazul umplerii echipamentelor din cadrul stațiilor de comprimare a gazelor naturale.

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu tabelul nr. 2 din

anexa nr. 2 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate unde are loc umplerea.

OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1):

a)

procesele-verbale de punere în funcțiune ale tronsoanelor de conductă sau ale echipamentelor supuse umplerii, după caz;

b)

fișa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST supus umplerii, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanță;

c)

fișa tehnică a elementelor de conductă de tip special supuse umplerii, după caz, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 8 la Norma de mentenanță;

d)

fișa tehnică a stației de reglare măsurare/stației de măsurare/stației de comandă vane/nodului tehnologic, după caz, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanță;

e)

buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde are loc umplerea;

f)

ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanță.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, ce trebuie achiziționat de OTS, ca urmare a uzurii în exploatare

a conductelor de transport al gazelor naturale, se estimează de OTS în baza raportului de expertiză tehnică.

În baza raportului prevăzut la

alin. (1)

OTS estimează și înregistrează nivelul volumului de gaze naturale, exprimate în unități de volum [mc], energie [MWh], precum și în procente din cantitatea transportată de gaze naturale.

OTS fundamentează măsurile de reducere a volumului prevăzut la

alin. (2) .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (2)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară lunară calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare aferente zonelor de calitate.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, ce trebuie achiziționat de OTS, ca urmare a neetanșeităților îmbinărilor demontabile datorate uzurii în exploatare, se estimează de OTS în baza raportului de expertiză tehnică.

OTS înregistrează volumul de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de volum și în unități de energie.

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (2)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară lunară calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare aferente zonelor de calitate.

Volumul de gaze naturale, în condiții standard, ce trebuie achiziționat de OTS, ca urmare a evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creșterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranță, se estimează în baza formulei:

unde:

–

V_ps - volumul de gaze naturale în condiții standard, datorat evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creșterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranță, [mc];

–

∆p - diferența de presiune a gazelor naturale; ∆p = 0,2....0,8 10^5 Pa;

–

V - volumul conductei protejate de supapă, [mc];

–

p_max - presiunea maximă a gazelor naturale la deschiderea supapei, [Pa]; nu poate depăși valorile presiunilor de încercare a conductelor la proba de rezistență prevăzută în cadrul Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013 , cu modificările și completările ulterioare;

–

p_r - presiunea de regim a gazelor naturale, [Pa]; la depășirea presiunii de regim supapele de siguranță se deschid și prin orificiile lor se evacuează în atmosferă excesul de gaze naturale - ΔV; unde ΔV = V_PS;

–

p_a - presiunea atmosferică, [Pa].

În situația în care sunt mai multe evacuări accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creșterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranță, în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile

alin. (1) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu

anexa nr. 3 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate unde are loc creșterea accidentală a presiunii la exploatarea supapelor de siguranță.

Volumul prevăzut la

art. 15 lit. a) , în condiții standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula:

unde:

–

V_suprateran - volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, [mc];

–

m - debitul masic de gaze naturale, [kg/h];

–

d - timpul scurs de la momentul ultimei verificări a traseului conductei și până la oprirea disipării de gaze naturale prin defect, dar nu mai mult de 336 ore [h];

–

ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiții standard, [kg/mc]; se determină pe baza analizei cromatografice a gazelor naturale aferentă zonei de calitate în care se depistează defectul.

Regimul de curgere necesar estimării volumului prevăzut la

alin. (1)

se determină cu formula:

dacă:

a)

raportul

regimul de curgere prin defect este critic;

b)

raportul

regimul de curgere prin defect este subcritic,

unde:

–

p - presiunea de operare a gazelor naturale din conductă [Pa];

–

p_a - presiunea atmosferică, [Pa];

–

k - exponent adiabatic, k = 1,32.

Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:

a)

pentru regimul de curgere critic se utilizează formula: m = c_d x A x ρ* x w* x 3600,

unde:

–

coeficientul de debit c_d = 0,82;

–

A - aria defectului, [mp];

–

ρ* - densitatea critică a gazelor naturale, [kg/mc]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. c);

–

w* - viteza critică a gazelor naturale, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. d);

b)

pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula: m = c_d x A x ρ_d x w_d x 3600,

unde:

–

coeficientul de debit c_d = 0,85;

–

ρ_d - densitatea gazelor naturale în zona defectului, [kg/mc]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. b);

–

w_d - viteza gazelor naturale în zona defectului, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. c).

În cazul defectelor cu forme geometrice neregulate, pentru calculul lui A se recomandă folosirea formulei lui Simpson prezentată în figura nr. 2.

Figura nr. 2

unde n este număr par.

În cazul regimului de curgere critic, viteza maximă a gazelor naturale prin defectul suprateran poate fi egală cu viteza sunetului, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului sunt egali cu parametrii critici și se determină cu relațiile:

unde:

–

p* - presiunea critică a gazelor naturale, [Pa];

–

T* - temperatura critică a gazelor naturale, [K];

–

ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];

–

T - temperatura gazelor naturale în condiții de operare, [K];

–

R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];

–

Z - factor de compresibilitate.

În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se realizează până la presiunea atmosferică, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relațiile:

În situațiile prevăzute la

alin. (5)

și

(6) , temperatura gazelor naturale în condiții de operare (T) este egală cu temperatura atmosferică.

În situația în care sunt înregistrate, în aceeași lună, mai multe defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, OTS raportează toate volumele de gaze naturale estimate în conformitate cu prevederile

alin. (1) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu

anexa nr. 4 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistat defectul.

OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1):

a)

fișa de expertizare și remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanță;

b)

fișa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanță;

c)

buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul;

d)

ordinul de lucru/foaia de manevră, întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanță.

Volumul prevăzut la

art. 15 lit. b) , în condiții standard, V_subteran, se estimează, dacă este cazul, de OTS conform prevederilor

art. 16 alin. (1)-(6)

având în vedere că presiunea în zona defectului, [Pa], se calculează cu formula: p_d = p + p_e,

unde:

–

p_e - presiunea din exteriorul defectului, [Pa]; se calculează cu formula: p_e = p_a + ρ_apa x g x h,

–

P_a - presiunea atmosferică, [Pa];

–

ρ_apa - densitatea apei, [kg/mc];

–

g - accelerația gravitațională [m/s^2];

–

h - adâncimea de montare a conductei de transport al gazelor naturale, măsurată de la generatoarea superioară, [m];

–

presiunea coloanei de apă este dată de relația - ρ_apa x g x h.

Temperatura gazelor naturale în condiții de operare (T) luată în calcul la estimarea volumului de gaze naturale prevăzut la

art. 15 lit. b)

este egală cu media aritmetică a temperaturilor indicate de traductoarele de temperatură din ST amplasate în zona cea mai apropiată de locul unde a fost depistat defectul.

În situația în care sunt înregistrate mai multe defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate subteran, în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale estimate în conformitate cu prevederile

alin. (1) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1) , în conformitate cu

anexa nr. 5 .

Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la

alin. (1)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistat defectul.

OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (1):

a)

fișa de expertizare și remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanță;

b)

fișa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanță;

c)

buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul;

d)

ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanță.

Ruperea conductei de transport gaze naturale poate fi:

a)

totală transversală;

b)

parțială.

Volumul de gaze naturale disipat la ruperea totală transversală a conductei prevăzută la

alin. (1) lit. a) , în condiții standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula:

unde:

–

V_rt - volumul de gaze naturale disipat la ruperea totală transversală a conductei de transport al gazelor naturale, [mc];

–

τr - timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, [h];

–

Q_s - debitul de gaze naturale scurs prin defect, în condiții standard, [mc/h].

Volumul de gaze naturale disipat la ruperea parțială a conductei prevăzute la

alin. (1) lit. b)

se estimează cu formula:

unde:

–

τr - timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, [h];

–

ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiții standard, [kg/mc]; se determină pe baza analizei cromatografice a gazelor naturale aferentă zonei de calitate;

–

m - debitul masic de gaze naturale, [kg/h]; se determină în conformitate cu prevederile

art. 16 alin. (3) .

Pentru situațiile prevăzute la

alin. (2)

și

(3) , în momentul producerii incidentului tehnic materializat prin ruperea totală transversală sau prin ruperea parțială a conductei, aceasta este considerată ca fiind dezgropată.

În cazul ruperii parțiale a conductei, diametrul echivalent al defectului poate fi:

a)

mai mare sau egal cu diametrul interior al conductei, respectiv D_e ≥ D, caz în care, la estimarea volumului de gaze naturale, prevăzut la

alin. (3) , se ia în considerare diametrul interior al conductei, iar aria defectului este egală cu aria secțiunii transversale a conductei;

b)

mai mic decât diametrul interior al conductei, respectiv D_e < D, caz în care, la estimarea volumului de gaze naturale, prevăzut la

alin. (3) , se ia în considerare diametrul echivalent al defectului, iar aria este egală cu cea a defectului.

Debitul de gaze naturale scurs prin defect, Q_s, prevăzut la

alin. (2) , se calculează cu formula:

unde:

–

p_r - presiunea gazelor naturale în zona defectului; pentru regimul de curgere critic p_r = p*; pentru regimul de curgere subcritic p_r = p_a;

–

p^* se determină în conformitate cu prevederile

art. 16 alin. (5) ;

–

l_r

- lungimea tronsonului de conductă afectat la rupere, cuprins între punctul de măsurare din amonte și defect, [m];

–

L_r - lungimea tronsonului de conductă afectat la rupere, cuprins între punctele de măsurare situate în amonte, respectiv în aval de defect, [m];

–

p_1 - presiunea gazelor naturale măsurată în cel mai apropiat punct de măsurare, situat în amonte de defect, [Pa];

–

p_2 - presiunea gazelor naturale măsurată în cel mai apropiat punct de măsurare, situat în aval de defect, [Pa].

Diametrul echivalent al defectului, [m], se calculează cu formula:

Timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, prevăzut la

alin. (2)

și

(3) , este egal cu timpul scurs de la momentul producerii incidentului tehnic și până la oprirea disipărilor de gaze naturale prin defect, dar nu mai mult de 24 de ore.

Sunt considerate incidente tehnice cu autor necunoscut, materializate prin ruperea totală transversală, și acele incidente provocate ca urmare a unor situații de urgență, respectiv avalanșe, cutremure, alunecări de teren și inundații.

În situația în care sunt înregistrate mai multe incidente tehnice în ST, în aceeași lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile

alin. (1) .

OTS înregistrează informațiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (2)

și

(3) , în conformitate cu

anexa nr. 6 .

Conversia volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (2)

și

(3)

în unități de energie se realizează folosind formula prevăzută la

art. 5 alin. (3)

și luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistată ruperea.

OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la

alin. (2)

și

(3):

a)

fișa de expertizare și remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanță;

b)

fișa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanță;

c)

buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul;

d)

ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanță.

Informațiile privind consumul tehnologic din ST se transmit la ANRE și sunt certificate prin semnătură de reprezentantul legal al OTS sau de împuternicitul acestuia.

OTS are obligația de a transmite la ANRE, pe adresa de email darag@anre.ro, în format electronic editabil, consumul tehnologic din ST prevăzut la alin. (1), până în data de:

a)

20 octombrie a anului în curs pentru anul gazier precedent;

b)

20 aprilie a anului în curs pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie din anul precedent, respectiv pentru lunile ianuarie, februarie, martie din anul în curs.

OTS are obligația să ia în considerare, la stabilirea programului anual de mentenanță a conductelor ST și în planurile de investiții și de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani aprobate de ANRE, reducerea nivelurilor consumurilor tehnologice localizate-determinate și a celor nelocalizate-estimate din ST, pentru fiecare categorie prevăzută la

art. 2 alin. (3)

și

(4) .

ANRE nu ia în considerare cantitățile de gaze naturale aferente consumului tehnologic din ST, la stabilirea tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, dacă nu au fost realizate programul anual de mentenanță a conductelor ST și planurile de investiții și de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani aprobate de ANRE.

ANRE nu ia în considerare cantitățile de gaze naturale aferente consumului tehnologic din ST, transmise de OTS, în situațiile în care datele și informațiile introduse, în

anexa nr. 7 :

a)

au fost transmise după datele prevăzute la

art. 20 alin. (2) ;

b)

sunt completate incorect și/sau sunt incomplete;

c)

nu respectă structura prevăzută în anexă;

d)

au fost obținute în urma aplicării incorecte a formulelor de calcul din prezenta metodologie.

OTS are obligația să prevadă în contractele de execuție a lucrărilor clauze potrivit cărora toate pierderile de gaze naturale generate de vicii de execuție, în perioada de garanție a lucrărilor, sunt suportate de către executant; perioada de garanție a lucrărilor nu poate fi mai mică de 2 ani de la data punerii în funcțiune a obiectivului.

În situația în care lucrările au fost executate de către OTS, se consideră că perioada de garanție este de 2 ani de la data punerii în funcțiune a obiectivului.

OTS are obligația să ia toate măsurile necesare pentru reducerea consumului tehnologic anual din ST, respectiv:

a)

întreținerea/repararea/modernizarea/reabilitarea/înlocuirea, în regim de urgență, a tronsoanelor de conductă ale ST la care au fost constatate periodic scăpări de gaze naturale;

b)

intensificarea activității de detectare a scăpărilor de gaze naturale;

c)

remedierea, în regim de urgență, a neetanșeităților constatate la obiectivele din sectorul gazelor naturale;

d)

modernizarea stațiilor de protecție catodică în vederea depistării la timp a locurilor deteriorării izolației la conductele din oțel;

e)

diminuarea factorilor care conduc la producerea coroziunii conductelor de gaze naturale.

OTS are obligația să transmită la ANRE, în termenele prevăzute la

art. 20 alin. (2) , planul de reducere a consumului tehnologic din ST, exprimat în procente față de energia transportată, pe fiecare categorie prevăzută la

art. 2 alin. (3)

și

(4) , corelat cu programul anual de mentenanță a conductelor ST, precum și cu planurile de investiții și de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani aprobate de ANRE, în vederea stabilirii tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale.

OTS are obligația de a elabora proceduri operaționale proprii astfel încât să asigure implementarea prevederilor prezentei metodologii, cu respectarea următoarelor cerințe:

a)

colectarea și asigurarea utilizării corecte a informațiilor primare în vederea efectuării calculelor/estimărilor specifice;

b)

crearea unui mecanism administrativ de validare a calculelor, cu nominalizarea și responsabilizarea persoanelor cu atribuții de conducere implicate în procesul de validare.

OTS are obligația ca, prin procedurile prevăzute la

alin. (1) , să asigure trasabilitatea procesului, astfel încât să fie ușor de identificat și de verificat orice eveniment care face obiectul prezentei metodologii pentru cel puțin 5 ani.

Procedurile prevăzute la

alin. (1)

sunt elaborate de OTS într-un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

OTS are obligația să transmită la ANRE decizia de nominalizare a persoanei/persoanelor cu atribuții de conducere implicate în procesul de validare a calculelor, în conformitate cu prevederile

alin. (1) lit. b) , până la data transmiterii primei raportări.

OTS are obligația să notifice ANRE toate modificările/completările aduse deciziei prevăzute la

alin. (4) , în termen de 15 zile de la producerea acestora.