Regulamentul din 4 octombrie 2018

Articolul 1

Permanent, instituțiile competente de gospodărire a apelor ale părților, fiecare pe teritoriul statului său, iau următoarele măsuri:

–

asigurarea funcționării la parametrii optimi a fluxului informațional;

–

întreținerea în bună stare a digurilor din lungul cursurilor de apă și a digurilor acumulărilor nepermanente, precum și a altor construcții hidrotehnice;

–

dotarea liniilor de apărare împotriva inundațiilor cu materiale și unelte de apărare conform normativelor proprii ale fiecărei părți;

–

curățarea albiilor cursurilor de apă și îndepărtarea obstacolelor, pentru păstrarea capacității de curgere a apelor și ghețurilor;

–

întocmirea planurilor de apărare, conform normativelor proprii ale fiecărei părți.

Articolul 2

Delegații competenți ai celor două părți se vor întâlni în toamna fiecărui an, până cel târziu la 1 noiembrie, pe teritoriile român și ucrainean, pentru a examina stadiul măsurilor luate privind acțiunea de apărare împotriva inundațiilor pe sectoarele cursurilor de apă prevăzute în

anexa nr. 2

la Regulament. Constatările examinării vor fi consemnate într-un proces-verbal, ce va fi înaintat împuterniciților spre aprobare.

Articolul 3

În timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, instituțiile competente de gospodărire a apelor acționează, fiecare pe teritoriul său și pe cheltuiala proprie, în baza planului de apărare, a legislației naționale proprii și a prevederilor prezentului regulament, asigură legătura permanentă între ele și coordonarea, în funcție de necesități, a acțiunilor de apărare împotriva inundațiilor.

Articolul 4

Instituțiile competente de gospodărire a apelor se vor informa reciproc în perioada de apărare și în afara acesteia asupra oricăror măsuri sau evenimente legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice (lacuri de acumulare, stații de pompare etc.) care ar modifica esențial curgerea apelor în secțiunile de frontieră.

Articolul 5

În timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase și a accidentelor la construcțiile hidrotehnice, instituțiile competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu:

–

închiderea stavilelor din digurile de apărare împotriva inundațiilor, conform planului de apărare;

–

asigurarea cu materiale și unelte necesare a punctelor critice de apărare;

–

închiderea breșelor din diguri și din alte lucrări hidrotehnice, localizarea apelor revărsate și readucerea lor în albie;

–

înlăturarea pericolului ce poate fi provocat de ghețuri și zăpoare;

–

executarea intervențiilor necesare la lucrările de apărare periclitate.

Articolul 6

În timpul acțiunii de apărare se efectuează legătura directă, permanentă, prin sistemul de telecomunicații existent, între instituțiile competente de gospodărire a apelor ale celor două părți, prin dispecerate.

În situații extraordinare, instituțiile competente ale părților iau măsuri concordate pentru realizarea legăturilor directe după necesități.

Articolul 7

Reprezentanți ai instituțiilor competente de gospodărire a apelor ale celor două părți se pot întâlni în perioada apelor mari, ori de câte ori se va considera necesar, pe teritoriul statului oricăreia dintre părți, pentru rezolvarea operativă a problemelor apărute.

Crearea condițiilor necesare pentru rezolvarea acestora revine instituțiilor competente ale părții pe teritoriul statului în care există probleme.

Articolul 8

Măsurile de apărare în perioada apelor mari se desfășoară în trei faze:

a)

faza I de apărare (pregătire pentru apărare);

b)

faza a II-a de apărare (apărare efectivă);

c)

faza a III-a de apărare (apărare intensivă, extraordinară). Instituțiile competente de gospodărire a apelor dispun luarea măsurilor prevăzute pentru fiecare fază de apărare atunci când nivelul apei atinge, la cel puțin una din mire, cotele prevăzute în

anexele nr. 3a ,

3b

și

4a ,

4b

și dacă se așteaptă din amonte creșterea în continuare a nivelului apei.

Instituțiile competente de gospodărire a apelor pot dispune încetarea fazei respective de apărare atunci când nivelul apei a scăzut sub cota corespunzătoare fazei respective prevăzută în

anexele nr. 4a

și

4b

și se așteaptă în continuare scăderea nivelului apei.

În cazul unor condiții excepționale, instituțiile competente de gospodărire a apelor pot dispune aplicarea măsurilor prevăzute pentru oricare din fazele de apărare, chiar înainte de atingerea nivelelor stabilite.

Instituțiile competente de gospodărire a apelor își vor comunica reciproc, imediat, conform

art. 6

din prezentul regulament, trecerea de la o fază de apărare la alta sau ieșirea din fazele de apărare, precum și modificarea valorilor mărimilor nivelurilor caracteristice de apărare.

Mărimile caracteristice de apărare pentru cele trei faze sunt:

A.

pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:

–

cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

–

cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălțimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III-a de apărare;

–

cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depășirea unui punct critic;

B.

pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:

–

cota de atenție - nivelul apei la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acțiunile de apărare sau de evacuare;

–

cota de inundație - nivelul apei la care începe inundarea primului obiectiv;

–

cota de pericol - nivelul apei la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice;

C.

pentru acumulări:

a)

fazele I, II și III de apărare sunt stabilite în funcție de nivelul apei în lac și se calculează de proiectantul lucrării în ecartul cuprins între nivelul normal de retenție (NNR) și cota creastă deversor;

D.

pentru comportarea barajelor:

a)

pragurile critice sunt stabilite de proiectantul lucrării pentru fiecare obiectiv, pe baza instrucțiunilor interne ale fiecărei părți, în funcție de:

–

nivelul apei în lac, când acesta depășește cota crestei deversorului;

–

atingerea unor valori-limită în comportarea construcției astfel:

–

pragul de atenție - valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată;

–

pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare;

–

pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției.

Articolul 9

În timpul fazei I de apărare, organele competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său:

a)

punerea în funcțiune a sistemului de supraveghere, informare și pază;

b)

verificarea construcțiilor și a instalațiilor de apărare, stabilirea măsurilor suplimentare de apărare, precum și urmărirea condițiilor de curgere;

c)

acumulările vor fi pregătite pentru exploatarea optimă (atenuare), în situația de viitură;

d)

închiderea stavilelor din diguri, conform prescripțiilor din regulamentele de exploatare proprii;

e)

citirea și înregistrarea nivelurilor și debitelor apelor la mirele din secțiunile menționate în

anexele nr. 3a

și

3b

se fac la interval de 4 ore (0, 4, 8, 12, 16, 20), începând cu atingerea C.A., cu excepția fluviului Dunărea, pentru care se aplică propriile reguli de apărare datorită regimului hidrologic specific. Simultan cu transmisia nivelurilor apei se vor transmite și date privind nivelul de culminație și ora producerii la mirele din

anexele nr. 3a

și

3b .

Articolul 10

În timpul fazei a II-a de apărare, instituțiile de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său:

a)

intensificarea activității sistemului de supraveghere, de informare și de pază;

b)

supravegherea și paza de zi și noapte a construcțiilor și a instalațiilor de apărare, urmărirea condițiilor de curgere, efectuarea, în funcție de necesități, a lucrărilor de apărare provizorii. Dispozitivele construcțiilor hidrotehnice vor fi exploatate în conformitate cu regulamentele proprii de exploatare;

c)

citirea și înregistrarea nivelurilor la mirele menționate în

anexele nr. 3a

și

3b

pentru râurile Tisa, Someș, Tur, Crasna, Prut și Siret se vor face la interval de 4 ore (0, 4, 8, 12, 16, 20), care sunt asigurate de filialele competente ale administrației de hidrometeorologie pentru partea ucraineană și de instituțiile competente de gospodărire a apelor pentru partea română. Pentru toate râurile menționate în

anexele nr. 3a

și

3b

se vor transmite suplimentar și în funcție de disponibilitate datele de la stațiile automate prevăzute în

anexele nr. 3a

și

3b

la un interval de 2 ore începând de la ora „00“, care vor fi asigurate de instituțiile competente de gospodărire a apelor. Nivelurile înregistrate se vor comunica instituțiilor teritoriale competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părți, într-un interval de o oră de la înregistrare.

Totodată, se vor comunica reciproc și evenimentele mai importante în legătură cu condițiile de curgere a viiturii și starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.

De asemenea se vor comunica reciproc datele privitoare la culminația undei de viitură, secțiunea, râul, Hmax., Qmax., ora producerii.

În timpul fazei a II-a de apărare, instituțiile competente de gospodărire a apelor ale ambelor părți vor comunica prognoza hidrologică întocmită pentru mirele determinante precizate în

anexele nr. 3a

și

3b .

Articolul 11

În timpul fazei a III-a de apărare instituțiile competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său:

a)

intensificarea activității sistemului de supraveghere, de informare și de pază;

b)

supravegherea și paza de zi și de noapte a construcțiilor și instalațiilor de apărare în locurile periclitate și, în caz de necesitate, luarea măsurilor excepționale de apărare;

c)

citirea și înregistrarea nivelurilor la mirele menționate în

anexele nr. 3a

și

3b

pentru râurile Tisa, Someș, Tur, Crasna, Prut și Siret se vor face la interval de 4 ore (0, 4, 8, 12, 16, 20), care sunt asigurate de filialele competente ale administrației de hidrometeorologie pentru partea ucraineană și de instituțiile competente de gospodărire a apelor pentru partea română. Pentru toate râurile menționate în

anexele nr. 3a

și

3b

se vor transmite suplimentar și în funcție de disponibilitate datele de la stațiile automate prevăzute în

anexele nr. 3a

și

3b

la un interval de 2 ore începând de la ora „00“, care vor fi asigurate de instituțiile competente de gospodărire a apelor. Nivelurile și debitele critice se vor comunica imediat instituțiilor competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părți. De asemenea se vor comunica reciproc datele conform

anexelor nr. 3a

și

3b

privitoare la culminația undei de viitură, stația hidrometrică, râul, Hmax., Qmax. și ora producerii.

Cu ocazia transmiterii nivelurilor și debitelor se vor comunica reciproc evenimentele mai importante în legătură cu condițiile de curgere a apei și starea lucrărilor de apărare care interesează cealaltă parte din punctul de vedere al apărării împotriva inundațiilor. De asemenea se vor comunica reciproc datele privitoare la culminația viiturilor;

d)

în cazul în care instituțiile de gospodărire a apelor ale uneia dintre părți apreciază că linia de apărare proprie nu va putea fi apărată în mod sigur, va informa fără întârziere instituțiile competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părți. În timpul fazei a III-a de apărare, instituțiile competente de gospodărire a apelor ale ambelor părți vor comunica prognozele hidrologice întocmite pentru mirele precizate în

anexele nr. 3a

și

3b .

Articolul 12

În cazul accidentelor la construcțiile hidrotehnice (ruperi de diguri, baraje etc.), instituțiile competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său:

a)

informarea neîntârziată a instituțiilor competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părți asupra orei, locului și dimensiunii accidentului (lățime, adâncime etc.), asupra posibilităților limitării efectelor, precum și asupra altor situații care sunt importante pentru cealaltă parte din punctul de vedere al apărării împotriva inundațiilor;

b)

în cazul producerii accidentului la construcțiile hidrotehnice, partea afectată poate solicita suportarea cheltuielilor de către partea pe teritoriul statului căreia s-a produs accidentul;

c)

în cazuri extreme de extindere a pericolului de inundații în zone locuite, pe bază de înțelegere între împuterniciți sau reprezentanții acestora, se pot lua măsuri de inundare dirijată în zone nelocuite, pentru limitarea efectelor. Înțelegerea va reglementa și problemele suportării cheltuielilor financiare. Fiecare parte își va stabili dinainte, pe teritoriul propriu, zonele posibil a fi inundate dirijat, caracteristicile acestora pe planuri cu curbe de nivel, posibilitățile de evacuare ulterioară a apei acumulate, precum și condițiile precise în care măsura inundării dirijate va deveni operativă;

d)

continuarea fără întrerupere a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe restul liniei de apărare;

e)

informarea operativă a instituțiilor competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părți asupra terminării lucrărilor de localizare.

Articolul 13

Măsuri și lucrări specifice de apărare împotriva ghețurilor:

a)

măsurile de apărare împotriva ghețurilor se desfășoară în trei faze:

–

faza I poate fi ordonată atunci când gheața se desprinde și sloiurile se scurg pe cursurile de apă;

–

faza a II-a poate fi ordonată când sloiurile formează îngrămădiri;

–

faza a III-a poate fi ordonată când sloiurile s-au blocat, formând zăpoare. Fazele de apărare pot fi ordonate în cazurile sus-menționate numai atunci când fenomenele de gheață observate pot provoca creșterea în continuare și într-un mod periculos a nivelurilor;

b)

instituțiile locale de gospodărire a apelor urmăresc continuu fenomenele de gheață de la apariția gheții până la dispariția acesteia, iar de la începerea curgerii sloiurilor se informează reciproc zilnic, până la ora 12, despre grosimea gheții și despre evoluția fenomenelor de gheață;

c)

în cazul apariției fenomenelor de gheață extraordinare (formarea zăpoarelor, pornirea bruscă a gheții etc.) se informează reciproc, fără întârziere;

d)

instituțiile competente de gospodărire a apelor ale celor două părți sunt obligate reciproc, fiecare pe teritoriul statului său, să ia măsurile necesare pentru asigurarea curgerii nestânjenite a ghețurilor, în scopul evitării creșterilor periculoase ale nivelurilor apelor. Aceste măsuri se vor lua în funcție de necesități, indiferent de faza de apărare în care se găsesc.

Intervențiile mai importante pentru eliminarea pericolului ghețurilor și care au influență asupra teritoriului statului celeilalte părți vor fi efectuate în mod coordonat, părțile informându-se reciproc asupra rezultatului acțiunii;

e)

necesitatea îndepărtării zăpoarelor de pe cursurile de apă care formează frontiera sau întretaie frontiera va fi adusă la cunoștința organelor grănicerești;

f)

referitor la fluviul Dunărea, intervențiile pentru eliminarea pericolelor produse de ghețuri sunt precizate într-un acord separat, încheiat între organele de transporturi din ambele țări.

Articolul 14

După trecerea apelor mari și încetarea activității de apărare, și anume după scăderea nivelului apei și dispariția pericolului real, instituțiile competente de gospodărire a apelor, fiecare pe teritoriul statului său, iau următoarele măsuri:

–

refacerea neîntârziată a construcțiilor de apărare deteriorate, pentru a fi aduse la capacitatea inițială de apărare;

–

întocmirea dărilor de seamă, ce vor cuprinde: funcționarea fluxului informațional, modul în care au fost îndeplinite prevederile prezentului regulament, datele și fenomenele caracteristice legate de curgerea viiturilor, de îndepărtarea pericolului provocat de ghețuri, de operațiunile și măsurile cele mai importante efectuate, de acțiunile de apărare, în această perioadă, a lucrărilor hidrotehnice și de apărare, precum și concluziile ce se desprind din acestea pentru viitor. Dările de seamă, ce constituie anexe la procesele-verbale și care vor fi schimbate de delegațiile competente ale celor două părți cu ocazia verificării lucrărilor de apărare, se analizează de către grupele de lucru și se aprobă de împuterniciți.

Imediat după producerea viiturilor, în cel mai scurt timp posibil, părțile vor realiza în comun profile transversale în secțiunea de frontieră, pentru determinarea debitelor și nivelurilor maxime, precum și cartarea zonei inundate.

Articolul 15

În perioada de ape mari și cu ghețuri, instituțiile competente de gospodărire a apelor ale celor doua părți, organizând și conducând acțiunile de apărare, fiecare pe teritoriul statului său, pot ajuta cealaltă parte pentru combaterea pericolului de inundații și ghețuri. Trecerea frontierei de către personalul muncitor, cu materiale, utilaje și mijloace de comunicație, pentru efectuarea unor lucrări, se face în conformitate cu prevederile

art. 14

și

15 din Acord .

Articolul 16

Curgerea apelor interne se face în modul următor: în zonele în care pe teritoriul român, respectiv ucrainean există sisteme de colectare și evacuare în emisari a apelor interne, evacuarea apelor până la capacitatea maximă a acestor sisteme se va face prin ele, precum și prin canalele existente care întretaie frontiera, în conformitate cu regulamentul de exploatare propriu al fiecărei părți.

Articolul 17

Rețeaua de canale de desecare este exploatată de fiecare parte în conformitate cu regulamentele proprii.

Articolul 18

Dacă se ating valorile prevăzute la stațiile hidrometrice din

anexa nr. 6 , părțile se vor informa reciproc cu privire la nivelurile apei până la scăderea acestora. Informațiile privind nivelurile apei se măsoară o data pe zi, la ora 8,00, și se transmit la ora 9,00 celeilalte părți.

În cazul apariției pericolului de revărsare a apei din canale și producerii de inundații pe teritoriile Ucrainei sau României, părțile se informează reciproc de cel puțin două ori pe zi (la ora 9,00 și 21,00).

Articolul 19

Odată cu transmiterea datelor cu privire la nivelurile apei, părțile se informează reciproc în legătură cu măsurile de protecție împotriva inundațiilor pe teritoriile statelor proprii, cu folosirea stațiilor de pompare, stăvilarelor, nodurilor hidrotehnice, precum și despre umplerea și golirea lacurilor de acumulare.

Tranzitarea debitelor de apă la nivelele stabilite, conform anexei nr. 5, este realizată de către părți prin măsurile prevăzute în regulamentele proprii.

Articolul 20

În perioada de pericol excepțional de inundații, instituțiile competente de gospodărire a apelor vor stabili legătura directă între ele și vor lua măsuri comune de accelerare a evacuării surplusului de apă, limitării zonei inundate și se va acorda ajutor reciproc, sub formă de forță de muncă, materiale și utilaje, mijloace de transport, conform celor stabilite în

Acord .

Articolul 21

Instituțiile competente ale părților se informează anual în legătură cu cauzele care au determinat viiturile și inundațiile din anul precedent, caracteristicile lor, cu experiența căpătată în activitatea de apărare și posibilitățile de perfecționare și organizare a metodelor de apărare.

Articolul 22

După trecerea apelor mari, fiecare parte determină pe teritoriul statului său pagubele produse asupra râurilor, canalelor și construcțiilor hidrotehnice și stabilește măsurile de refacere a lucrărilor și de îmbunătățire a curgerii și evacuării apelor.

Fiecare parte execută lucrări de refacere pe teritoriul statului său.

Parametrii canalelor, lucrărilor de refacere și reparații trebuie să asigure trecerea debitelor de calcul prevăzute în

anexa nr. 5 .

Articolul 23

La cererea uneia dintre părți, instituțiile competente de gospodărire a apelor se întrunesc, după trecerea viiturilor și inundațiilor, pentru verificarea generală a digurilor de protecție, consolidărilor de maluri, canalelor de desecare și a construcțiilor aferente, convin volumul lucrărilor de reparații, precum și perioada de realizare a acestora.

Toate aceste lucrări se supun aprobării împuterniciților părților, prin schimb de scrisori.

Articolul 24

Anexele nr. 1-6

fac parte integrantă din prezentul regulament.

Prezentul regulament va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părțile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor interne necesare intrării în vigoare a Protocolului sesiunii împuterniciților.

Prezentul regulament poate fi modificat și completat prin hotărârea împuterniciților. Modificările și completările Regulamentului vor intra în vigoare conform procedurii prevăzute în articolul precedent.

Semnat la ................., la data de ....................., în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

Împuternicitul Guvernului României,

…………….

Împuternicitul Guvernului Ucrainei,

…………….