HG nr. 72/2019
privind aprobarea stemei orașului Buziaș, județul Timiș
prezumat în vigoare
În temeiul
art. 108 din Constituția României, republicată , și al
art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Se aprobă stema orașului Buziaș, județul Timiș, prevăzută în
anexa nr. 1 .
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei orașului Buziaș, județul Timiș, sunt prevăzute în
anexa nr. 2 .
Anexele nr. 1
și
2
fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, interimar, Sirma Caraman, secretar de stat București, 8 februarie 2019. Nr. 72.
Anexa 1 *)
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
STEMA
orașului Buziaș, județul Timiș
Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei orașului Buziaș,
județul Timiș
Descrierea stemei
Stema orașului Buziaș se compune, conform
anexei nr. 1 , dintr-un scut triunghiular din aur cu marginile rotunjite, cu o terasă boltită albastră.
Sus, în câmpul auriu, sunt figurați doi lei afrontați, care susțin cu labele superioare un vas tip „hidria“ albastru cu valuri de argint.
Cu labele inferioare se sprijină pe terasa albastră, pe care se găsesc trei frunze de viță-de-vie identice poziționate 1-2 și trei ciorchini, de asemenea 1-2. Frunzele sunt din argint, iar ciorchinii din aur - cel din mijloc sus este mai mare.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate
Vasul are forma consacrată pentru transportul apei „hidria“, element întărit și de culoare și valuri, apa de Buziaș fiind una dintre valorile cu care se mândresc bănățenii.
Cei doi lei exprimă cele două monumente istorice care marchează nașterea și renașterea utilizării apei termale. Primul, în secolul XIII, de când datează prezența conductelor de aducțiune descoperite de arheologi, iar al doilea între anii 1796-1805, când au fost redescoperite apele tămăduitoare și au început din nou a fi exploatate cu momentul de vârf în 1819, când Buziașul a fost declarat stațiune balneară.
Frunzele și ciorchinii simbolizează cele trei localități care compun orașul, precum și calitatea vinurilor albe care aduc faimă zonei viticole.
Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.