Decizia nr. 719/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 759/62/2016 și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 626D/2017.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016 . De asemenea invocă jurisprudența instanței de contencios constituțional în care s-a statuat că situația diferită în care se află anumite persoane în funcție de jocul unor reglementări succesive nu reprezintă o discriminare în sensul

art. 16 din Constituție .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 759/62/2016, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat, din oficiu, Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal arată că prin dispozițiile de lege criticate s-a stabilit ca, în cazul funcționarilor publici promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare să fie cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010. Stabilind astfel un prag se creează un tratament diferențiat între funcționarii publici promovați într-o anumită funcție și ceilalți funcționari aflați deja în funcția respectivă, pentru care legiuitorul nu a prevăzut un astfel de prag. Prin urmare, dispozițiile

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

contravin principiului egalității în fața legii, consacrat de

art. 16 din Constituție , deoarece stabilesc că persoanele aflate în situații profesionale identice, dar care au fost încadrate pe funcția respectivă anterior introducerii acestui prag au indemnizații de încadrare diferite față de cei care au promovat și au fost încadrate pe funcția respectivă după introducerea acestui prag.

6.

Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal arată că are cunoștință de faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate, dar apreciază că, la momentul actual, situația legislativă este diferită, având în vedere că reglementarea succesivă și necorelată din domeniul salarizării a condus în timp la diferențe salariale ce au determinat legiuitorul să intervină pentru înlăturarea inechităților. În acest scop a fost adoptată

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 , prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcțiilor publice salarizate potrivit

Legii-cadru nr. 284/2010 , cu consecința egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situații similare în cadrul aceluiași ordonator de credite. Totodată, prin interpretarea dispozițiilor legale în materia salarizării cu respectarea principiilor constituționale, au fost pronunțate

Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și

Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 , pronunțată de Curtea Constituțională.

7.

Ca urmare a aplicării celor două decizii menționate, la acest moment se creează pentru funcționarii publici promovați conform

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

un tratament juridic diferit față de funcționarii publici aflați deja în funcția respectivă, ce beneficiază de nivelul maxim al salariului de bază pentru o funcție similară, tratament ce nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă. Dispozițiile de lege criticate lipsesc de sens și, practic, anulează voința legiuitorului și rațiunea esențială a pronunțării deciziilor invocate.

8.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și

Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9.

Guvernul, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016 , consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

10.

Avocatul Poporului, considerând că, în cauză, sunt invocate aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, arată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 și aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 71/2015

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.“

14.

Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au fost abrogate prin

art. 44 pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având în vedere însă că aceste dispoziții sunt aplicabile în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, precum și cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituționalitate textului de lege cu care a fost sesizată.

15.

Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

sunt discriminatorii, contravenind prevederilor

art. 16 alin. (1) din Constituție .

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 71/2015 , cu modificările și completările ulterioare, sintagma salarizat la același nivel are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de

art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor

art. 1 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 71/2015 , cu modificările și completările ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.“

17.

Cu toate acestea, dispozițiile

art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, au prevăzut, pentru anul 2016, o reglementare similară celei criticate pe calea excepției de neconstituționalitate: „În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.“ Aceste dispoziții au fost abrogate însă prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016. Odată cu abrogarea acestor dispoziții de lege,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016

a completat prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 cu art. 3^1

care prevede că „Prin excepție de la prevederile

art. 1 alin. (1) , începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“

18.

Ulterior adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 , Guvernul a adoptat

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016, prin care a modificat

art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , acesta dobândind următorul conținut: „[…] începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ De asemenea,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016

a completat

art. 3^1 cu patru noi alineate, alineatele (1^1)-(1^4) . În preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016

se precizează că aceasta a fost emisă „ținând seama că, potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 , la determinarea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective se iau în considerare doar drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, întrucât personalul plătit din fonduri publice beneficiază de drepturile salariate prevăzute de actele normative privind salarizarea, fără a putea pretinde, în lipsa unor dispoziții legale, alte drepturi, hotărârile judecătorești pronunțate în soluționarea unor litigii și care produc doar efecte relative neputând fi avute în vedere la stabilirea nivelului de salarizare (maxim) pentru funcții similare; în lipsa unui temei legal expres, hotărârile judecătorești nu pot fi aplicate în mod generalizat, iar drepturile salariale recunoscute prin acestea profită exclusiv persoanelor care au avut calitatea de parte în proces, dându-se astfel eficiență autorității de lucru judecat și obligativității hotărârilor judecătorești“ și, de asemenea, „având în vedere faptul că la determinarea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective se iau în considerare doar drepturile salariate prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fără a putea pretinde, în lipsa unor dispoziții legale, alte drepturi, hotărârile judecătorești pronunțate în soluționarea unor litigii și care produc doar efecte relative (inter partes) nu pot fi avute în vedere la stabilirea nivelului de salarizare (maxim) pentru funcții similare“.

19.

Prin

Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , potrivit cărora „În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.“

20.

În concluzie, având în vedere toate aceste aspecte, Curtea apreciază că diferențele de salarizare existente la data sesizării sale, contrare legislației în vigoare la acea dată, dar și celor statuate în jurisprudența amintită a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, cu efect definitiv și general obligatoriu, diferențe criticate de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal pe calea prezentei excepții de neconstituționalitate, relevă, în realitate, probleme de interpretare și aplicare a legii, care revin spre soluționare instanței de judecată și nu cad în competența instanței de contencios constituțional.

21.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 759/62/2016.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.