Decizia nr. 668/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 alin. (7) și ale art. 215^1 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 135/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură penală
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Daniela Ramona Marițiu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 207 alin. (7)
și ale
art. 215^1 alin. (7)
și
(8) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Traian Onuc (anterior Florea Ianson Traian) în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.9 al Tribunalului Cluj - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 87D/2018.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că instanța de contencios constituțional a analizat anterior constituționalitatea dispozițiilor criticate dintr-o perspectivă identică, respingând excepția de neconstituționalitate. În acest sens, invocă
Decizia nr. 79 din 22 februarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, și
Decizia nr. 37 din 17 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 23 aprilie 2019.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea penală nr. 358 din 17 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.9, Tribunalul Cluj - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 207 alin. (7)
și ale
art. 215^1 alin. (7)
și
(8) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Traian Onuc (anterior Florea Ianson Traian) într-o cauză penală.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că termenul de 60 de zile, prevăzut de dispozițiile
art. 343 din Codul de procedură penală , este unul imperativ, care trebuie aplicat și în ceea ce privește măsurile preventive analizate în procedura de cameră preliminară. Apreciază că împlinirea acestui termen determină aplicarea dispozițiilor
art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală , potrivit cărora măsurile preventive încetează la expirarea termenelor prevăzute de lege.
6.
Susține că singurele texte aplicabile instituției controlului judiciar sunt cele cuprinse în
art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală
și în
art. 215^1 alin. (7)
și (8) din același act normativ. Așa fiind, apreciază că nu există o durată maximă prevăzută cu titlu imperativ, de limitare a duratei măsurii controlului judiciar în faza de cameră preliminară, ceea ce presupune, în opinia autorului excepției, că se aplică dispozițiile
art. 343 din Codul de procedură penală . Consideră că dispozițiile criticate sunt neclare și imprevizibile, nereglementând nicio garanție împotriva abuzului de drept, nefiind indicată nicio durată maximă a măsurii preventive a controlului judiciar în etapa procedurii de cameră preliminară.
7.
Autorul excepției susține că, inclusiv potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, existența măsurii preventive a controlului judiciar se circumscrie ideii de privare de libertate, reglementată de
paragraful 3 al art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , fiindu-i aplicabile toate garanțiile prevăzute în cazul persoanelor arestate.
8.
Apreciază că, în acest caz, nu sunt aplicabile prevederile
art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală
referitoare la termenul maxim de 5 ani de la momentul trimiterii în judecată. Totodată, opinează că nu se poate reține incidența tezei privind termenul „rezonabil“ de la același alineat. Acest termen privește doar situația judecății în primă instanță, expressis verbis, el neputând fi aplicat în etapa camerei preliminare.
9.
În continuare, autorul consideră că măsura preventivă a controlului judiciar are aceeași natură cu cea a arestului preventiv, cu consecința aplicării dispozițiilor constituționale ale
art. 23 alin. (9)
care impun „punerea în libertate obligatorie“. Apreciază că în procedura camerei preliminare nu se pot „împrumuta“ norme legale specifice altor etape judiciare, astfel că termenul de 60 de zile prevăzut de
art. 343 din Codul de procedură penală
trebuie aplicat și în ceea ce privește durata măsurilor preventive analizate în această etapă.
10.
Tribunalul Cluj - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile
art. 343 din Codul de procedură penală
reglementează, prin stabilirea unui termen de recomandare de 60 de zile, durata în care se desfășoară procedurile prevăzute în cuprinsul art. 344-346 din același act normativ, respectiv camera preliminară ca etapă distinctă a procesului penal. Dispozițiile
art. 207
și ale
art. 215^1 din Codul de procedură penală
reglementează verificarea periodică a măsurilor preventive în etapa camerei preliminare, respectiv durata măsurii preventive a controlului judiciar, dispoziții legale care, edictând în materia măsurilor preventive, sunt de strictă interpretare și aplicare, nefiind permis ca pe baza analogiei să se ajungă la interpretarea acestora.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2 ), ale
art. 2 ,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 207 alin. (7)
și ale
art. 215^1 alin. (7)
și
(8) din Codul de procedură penală . Dispozițiile criticate au fost introduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014
și modificate prin
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016. Dispozițiile criticate au următorul conținut:
–
Articolul 207
alin. (7) : „Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.“;
–
Articolul 215
^1 alin. (7)
și (8):
(7)
Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile.
(8)
În cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.“
15.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în
art. 20
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,
art. 21 alin. (3)
potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil,
art. 23 alin. (9)
potrivit căruia punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și în alte situații prevăzute de lege.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a pronunțat asupra textului de lege criticat, din perspectiva învederată de autorul excepției, prin
Decizia nr. 37 din 17 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 23 aprilie 2019. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, potrivit
art. 215^1 alin. (7) din Codul de procedură penală , în cadrul procedurii de cameră preliminară judecătorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile. Curtea a statuat că în reglementarea dispozițiilor procesual penale legiuitorul a folosit două sintagme, și anume „durata“ și „durata totală“. Astfel, prima dintre acestea, regăsită și în cuprinsul
art. 215^1 alin. (7) , se referă la durata măsurii controlului judiciar dispuse de judecător la un moment dat cu privire la un inculpat. Sintagma „durata totală“ se referă la durata maximă a măsurii controlului judiciar care poate fi dispusă și care este rezultatul însumării tuturor măsurilor pe care judecătorul le-a dispus la un moment dat față de același inculpat, în aceeași cauză.
17.
În ceea ce privește momentul trimiterii în judecată, Curtea a reținut că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, acesta coincide cu cel al învestirii judecătorului de cameră preliminară cu verificarea competenței, a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, acesta fiind momentul de început în calcularea termenului total de 5 ani. Așa fiind, Curtea a constatat că dispozițiile
art. 215^1 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură penală
se aplică inclusiv în procedura camerei preliminare, astfel că nu poate fi reținută critica autorilor excepției potrivit căreia în această fază nu este prevăzută durata maximă a măsurii controlului judiciar.
18.
Curtea a reținut că, deși nu este prevăzută expres o durată maximă a măsurii controlului judiciar în cursul procedurii de cameră preliminară, aceasta reiese din interpretarea coroborată a dispozițiilor anterior menționate. Astfel, Curtea a constatat că, potrivit
art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală , „în cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată“. În legătură cu dispozițiile
art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală , Curtea a constatat că, deși nu este prevăzută o durată maximă a măsurii în cursul procedurii de cameră preliminară, nu se impune o astfel de prevedere, întrucât durata maximă a controlului judiciar în cursul judecății se calculează nu de la debutul acestei faze procesuale, ci de la trimiterea în judecată, incluzând, așadar, durata în care cauza s-a aflat în camera preliminară.
19.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Traian Onuc (anterior Florea Ianson Traian) în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.9 al Tribunalului Cluj - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară și constată că dispozițiile
art. 207 alin. (7)
și ale
art. 215^1 alin. (7)
și
(8) din Codul de procedură penală
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.