Anexa din 11 decembrie 2019
privind modificarea "Curriculumului de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie"
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
ORDINUL nr. 1.850/2019/3.069/2020 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 14 februarie 2020.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2019
CURRICULUM
DE
PREGĂTIRE
ÎN
SPECIALITATEA
OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE
Definiția specialității:
OBSTETRICA ȘI GINECOLOGIA reprezintă o specialitate medico-chirurgicală care se ocupă cu studiul morfo-fiziopatologiei aparatului genital feminin, al proceselor biologice legate de reproducere și tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.
Introducere
Curriculumul prevede un număr de
200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar,
pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și
40-50 de ore/an
de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență și cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.
Coordonatorul de Rezidențiat va decide împreună cu medicul rezident unde se vor desfășura stagiile de pregătire în rezidențiat.
Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale / internaționale indexate BDI / ISI Web of Knowledge.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book ), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmarească continuu log-bookul fiecarui rezident pe care il are in coordonare.
Fiecare modul / stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Obstetrică-Ginecologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existenta in Anexa 1.
Probă scrisă (10 subiecte)
Proba clinica Obstetrică
Proba clinica Ginecologie
Probă practică, de interpretare a unor investigații / de efectuare de manevre. La examenul de medic specialist:
toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;
pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Parcursul de pregătire în rezidențiatul specialității Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
14
MODULUL 1
Obstetrică-Ginecologie, pregătirea de bază
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
36 de luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 2
Obstetrică-Ginecologie, elemente de competență
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 3
Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
8 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 4
Chirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 5
Gineco-oncologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 6
Endocrinologie reproductivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 7
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 8
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 9
Bioetica
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore / săptămână
MODULUL 10
Elemente juridice medicale și malpraxis
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore / săptămână
MODULUL 11
Urologie și uroginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 12
Colposcopie
NUMARUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 13
Histeroscopie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 14
Laparoscopie ginecologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
Total ore pregătire teoretică
1000 ore
Total ore pregătire practică
3000 ore
Secvența modulelor este prezentată în tabelul de mai jos:
PARCURS REZIDENȚIAT 5 ANI -
Module / ani de rezidențiat și durata (luni)
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază
5,5
Endocrinologi e reproductivă
1
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază
11,5
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază
11,
5
Obstetrică- Ginecologie, elemente de competență
5
Ultrasonogra-
fie în Ob-Gin (1)
0,5
Urologie și uroginecologie
1
Chirurgie
4
Genetică Medicală
1
Gineco- oncologie
2
Neonatologie
1
Colposcopie
1,5
Bioetica
0,5
Elemente juridice medicale
și
malpraxis
0,5
Histeroscopie
1,5
Obstetrică- Ginecologie,
pregătirea de bază
7,5
Laparoscopie în ginecologie
3
Ultrasonografi
e în Ob-Gin (2)
0,5
Ultrasonograf
ie în Ob-Gin (3)
0,5
Ultrasonogra-
fie în Ob-Gin (4)
0,5
Modulul de Chirurgie se va efectua obligatoriu în primul an. Primul an de stagiu va începe obligatoriu cu Obstetrică-Ginecologie 6 luni.
Pregătirea în perioada de rezidențiat
în
Obstetrică
-
Ginecologie
este compatibilă cu principiile adoptate în cadrul PACT Curricula (Proiect de Aducere la Consens a Trainingului, emis de Colegiul European de Obstetrică și Ginecologie, 2018). Astfel, perioada rezidențiatului este structurată în mai multe etape:
Modulul de Pregătire de bază în Obstetrică-Ginecologie,
cu următoarele caracteristici:
Durata acestui modul este de minim 36 luni.
Modulul este comun pentru toți rezidenții.
Cuprinde un număr minim de proceduri efectuate de medicul rezident. Această pregătire are scopul de a permite activitatea independentă ulterioară a specialistului.
Modulul de Elemente de competență în Obstetrică-Ginecologie:
Implică un training mai aprofundat în subdomenii ale specialității Obstetrică-Ginecologie, cu o durată de 5 luni.
2 sau 3 stagii de subspecialități trebuie incluse în pregătirea fiecărui rezident, fiecare cu o durată de minim 6 săptămâni.
Are scopul de a permite aprofundarea noțiunilor din domeniile de interes particular pentru viitorul specialist.
Module conexe specialității:
Însumează 11 luni și cuprind modulele: Chirurgie, Gineco-oncologie, Urologie și Uroginecologie, Endocrinologie reproductivă, Genetică medicală, Neonatologie, Bioetică, Elemente juridice medicale și malpraxis.
Module de subspecialitate (competență)
Se referă la abilități dincolo de pregătirea pentru specialitate, cuprinse în modulele de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală, Colposcopie, Histeroscopie, Laparoscopie ginecologică, module care pot servi pentru obținerea respectivelor specializări. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor module se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în competențele respective.
Structura programului, conținutul stagiilor
Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază - anii I, II, III, IV, 36 luni
Tematică:
Nr. ore curs: 720 ore
Nr. ore practică: 2160 ore
OBSTETRICĂ
Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale
Noțiuni de anatomie
Noțiuni de endocrinologie a reproducerii
Sarcina normală
Fiziologia maternă
Consultația preconcepțională
Îngrijirea prenatală
Diagnosticul prenatal
Avortul
Boala trofoblastică gestațională
Hemoragiile obstetricale antepartum
Complicații medicale și chirurgicale în sarcină
Medicină fetală
Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală
Genetică
Teratologie
Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum
Restricția de creștere fetală
Suferința fetală
Moartea fetală
Nașterea normală și patologică
Nașterea normală
Prezentațiile distocice
Anomalii ale travaliului
Nașterea vaginală operatorie
Analgezia si anestezia in obstetrica
Hemoragia postpartum
Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului
Anemia fetală. Alloimunizarea
Afecțiuni hipertensive în sarcină
Sarcina multiplă
Nasterea înainte de termen
Sarcina prelungită
Patologia anexelor fetale
Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical
Lichidul amniotic
Lehuzia
Lehuzia fiziologică
Complicațiile puerperale
Urgențe vitale în obstetrică
Sepsisul și șocul în obstetrică
Embolia cu lichid amniotic
Colapsul matern peripartum
GINECOLOGIE
Sindroame în ginecologie
Tulburările
de
ciclu
menstrual:
Sângerarea
uterină
anormală
- menoragia, metroragii disfuncționale, amenoreea
Durerea pelvină
Infecțiile ginecologice
Sarcina extrauterină
Endometrioza
Anomaliile congenitale ale organelor genitale
Patologia benignă și preinvazivă ginecologică
Patologia benigna si preinvaziva a tractului reproducător inferior
Tumorile uterine
Tumorile ovariene și tubare
Patologia benignă și preinvazivă a sânului
Ginecologie pediatrică
Menopauza
Obiective educaționale
Cunoștințe teoretice aprofundate asupra anatomiei si fiziologiei aparatului reproductiv feminin
Cunoaștințe teroretice și practice cu privire la diagnosticul și managenmentul patologiei gineco-obstetricale.
Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele si tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse in programa de pregatire.
Diagnosticul si terapia de urgență a patologiei gineco-obstetricale și orientarea către un centru superior a cazurilor care depășesc competențele și posibilitățile centrelor de nive inferior.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
Pregătirea de bază trebuie să acopere următoarele elemente:
Elementele generale OG:
Cunoașterea elementelor anatomice și fiziopatologice ale afecțiunilor
Anamneza completă, examenul fizic general și de specialitate
Diagnosticul pozitiv susținut de date clinice și de laborator
Corecta recomandare și interpretare a explorărilor paraclinice
Cunoașterea criteriilor de internare și de externare pentru afecțiunile respective
Efectuarea manevrelor de bază, inclusiv a prescrierii și administrării de oxigen, medicamente și tratamente, produse din sânge, suport circulator, cataterism urinar
Managemetul durerii
Recunoașterea complicațiilor cu risc vital- septic, resuscitare, complicații peri-partum
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii, inclusiv consimțămîntul informat, și comunicarea adecvată în echipă
Cunoașterea complicațiilor perioperatorii, indicații - contraindicații - complicații ale metodei chirurgicale, evoluția postoperatorie
Ințelegerea consecințelor socio-psihologice, de comportament sexual și familial ale bolii și tratamentului propus
Asistența prenatală
Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noțiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală).
Stabilirea viabilității embrionului și fătului
Localizarea sarcinii
Vârsta gestațională
Numărul feților
Lungimea colului
Corionicitatea
Biometria fetală
Prezentația
Inserția placentară
Evaluarea lichidului amniotic
Fluxul pe artera ombilicală
Informare și consiliere
Alăptarea la sân
Sarcina la adolescente
Sarcina și diabetul
Sarcina și obezitatea
Sarcina la vârste înaintate
HTA preexistentă și cea indusă de sarcină
Medicația în sarcină
Incompetența cervicală
Sarcina multiplă
Colestaza în sarcină
Consecințele nașterii complicate
Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomiale
Tratament
Sarcina cu localizare neprecizată
Disgravidia emetizantă
Avortul recurent
Sângerarea în primul trimestru
Sângerarea în trimestrele 2-3
Incompatibilitate de grup de sânge
Starea de purtător pentru Streptococul grup B
Durerile abdominale
Traumatisme abdominal minor în sarcină
Anomalii de prezentație
Diabet gestațional
Oligoamnios
Polihidramnios
Complicațiile HT ale sarcinii
Diminuarea activității fetale
Restricția de creștere fetală intrauterină
Ruptura prematură aspontană a membranelor
Moartea fetală in utero
Sarcina supramaturată
Infecțiile perinatale (TORCH, sifilis, varicela, parvovirus)
Asistența intra și postpartum
Diagnostic : fezabilitatea nașterii vaginale
Indicații de tratament :
Hemoragia în postpartum; embolizarea arterei uterine
Principii generale de tratament
Maturizarea pulmonară fetală
Contractiile uterine debutate prematur (nașterea prematură)
Travaliul staționar
Starea febrilă intrapartum
Lichidul amniotic meconial
Anamneza uterului post-cezariană
Managementul durerii peripartum
Mastita postpartum
Retenția urinară postpartum
Accidentele trombo-embolice
Hemoragia postpartum
Abilități specifice de tratament:
Pentru sarcină
Cerclajul colului uterin: 3
Pentru naștere
Asistența naștere necomplicată:
50
Asistența nașterii premature
Ventuza obstetricală 10-20
Aplicare forceps sau spatule obstetricale*
0-10
Naștere în pelvină*
5
Asistența la naștere în sarcina multiplă
Cezariana
20
Cezariana pe uter cicatricial 15-20
Cezariana pe paciente obeze 0-10
La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)
Pentru suferința fetală
Monitorizare cardiotocografică fetală
pH scalp fetal*
Epiziotomie
Cezariana în urgență
Pentru Decolarea de placenta normal inserată: cezariana în urgență
Pentru ruptura uterină: cezariana în urgență
Pentru distocia de umăr: manevrele specifice*
Pentru hemoragia postpartum:
Tamponada intrauterină
Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*
Histerectomia de hemostază*
Pentru retenția placentară: extracția manuală și instrumentală
Pentru inversia uterină: manevre de reversie uterină*
Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicală
Hematomul vulvar: evacuarea hematomului
Epiziotomia: epiziorafia
Sutura lacerațiilor cervicale
Rupturile perineale grad 1-2-3: sutura
Ruptura perineală gradul 4: sutura*
Nota *- pot fi efectuate și pe simulator
Ginecologie - afecțiuni benigne
Diagnostic
manevre (cuprinse în module)
Anomalii vulvare
biopsie
Anomalii intrauterine
ecografie, histeroscopie
Anomalii uterine și anexiale ecografie, laparoscopie diagnostică
Anomalii ovariene
ecografie
Anomalii mamare
ecografie
Indicații pentru tratament:
Planificare familiala, contracepția la adultul sănătos
Contracepția la adultul cu patologie
Endometrioză
Abcesul tubo-ovarian
Hipermenoree
Fibromul uterin
Septul vaginal
Principii generale de tratament:
Bolile cu transmitere sexuală
Boala inflamatorie pelvină
Durerile abdominale și pelvine
Sindromul premenstrual
Dismenoreea
Hipermenoreea
Hemoragiile disfuncționale
Simptomele menopauzale
Scurgerile vaginale anormale
Vulvo-vaginita
Fibroamele uterine
Patologia anexială
Endometrioza
Condiloamele vulvare
Chistul de glanda Bartholin
Abcesele vulvare
Abilități de tratament specifice:
Contracepția - aplicare de diafragm, dispozitiv intrauterin (sterilet), implant subcutanat, sterilizare laparoscopică: 20
Recoltarea probelor cervico-vaginale: 50
Sarcina extrauterină: salpingectomie sau salpingotomie laparoscopică: 10
Curetajul biopsic: 15
Avortul spontan precoce: dilatare și aspirație/chiuretaj - 15
Chistul de glandă Bartholin: marsupializare - 5
Abcesul vulvar: evacuare, drenaj
Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie
Miomul: miomectomie prin laparoscopie sau laparotomie
Sindrom aderențial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervențiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc și în cadrul modulului de Laparoscopie)
NB: Abilitățile trebuie să însumeze minim 30 laparoscopii
Ginecologia adolescenței și sănătatea sexuală
Identificarea patologiei
Disfuncția sexuală
Abuzul sexual
Mutilarea genitală
Scurgeri vaginale la fetițe
Durerea pelvi-abdominală acută la fetițe
BTS la fetițe
Traumatismul vulvar, vaginal, perineal și/sau rectal la copii
Suspiciunea de violență domestică și abuzarea copiilor
Abilități specifice de diagnostic : patologia ginecologică la copii
Adaptarea comunicării la copii
Examinarea de specialitate la copii
Indicații generale de tratament: contracepția la adolescenții sănătoși
Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulți, adolescenți și copii
Abilități specifice de tratament: traumatismele de vulvă/vagin/perineu/rect la copii asistența de urgență în leziunile de vulvă/vagin/perineu/rect
Medicina reproducerii, infertilitate și reproducere umană asistată
Identificarea patologiei
Evaluarea fertilității și subfertilității masculine și feminine
Tulburări endocrinologice legate de patologia reproducerii (amenoree primară și secundară, oligomenoree, galactoree, hiperprolactinemie, hirsutism)
Tehnici de prezervarea fertilității
Elemente generale de diagnostic:
Amenoreea primară
Galactoreea
Abilități specifice pentru diagnostic - nr total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie
Permeabilitatea
tubară:
verificarea
permeabilității
prin
laparoscopie diagnostică, histeroscopie diagnostică
Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea și măsurarea foliculilor
Sindromul de hiperstimulare ovariană: ecografie transvaginală cu evaluarea foliculilor și lichidului intraperitoneal
Informare și consiliere
Factori prognostici pentru sarcină în general
Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort și sarcina ectopică
Indicații generale de tratament: tehnicile de reproducere umană asistată (IIU, FIV, ICSI)
Abilități generale pentru tratament:
Patologia ovulatorie, inducția ovulației cu clomifen citrat
Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord inițial, tratament în urgență
Uroginecologie și patologia planșeului pelvin
Identificarea patologiei: recunoașterea necesității trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competențe pentru incontinența urinară de efort/imperiozitate
Elemente
generale
de
diagnostic:
prolaps
de
compartiment
median,
prolaps compartiment
anterior,
prolaps
compartiment
posterior,
fistula
rectovaginală:
stadializarea POP-Q
Indicații generale de tratament:
Repararea vaginală compartiment anterior/posterior
Repararea vaginală compartiment median
Abilități de tratament specifice:
Prolaps uterin: aplicarea și urmărirea pesarului; colpocleizis*
10
Cistocel:
reparare vaginală simplă
10
Enterocel/rectocel:
reparare vaginală simplă
10
* realizat măcar în condiții de simulator
Patologia premalignă
Identificarea patologiei: paciente în vârstă predispuse prin co-morbidități și medicație; leziuni premaligne vulvare
Abilități specifice de diagnostic:
Screening cervical:
prelevare frotiu cito-diagnostic
-
Leziuni premaligne cervicale colposcopie
20
Indicații generale de tratament:
leziunile premaligne genitale
Abilități specifice de tratament:
Leziuni premaligne cervicale - excizii ale zonei de transformare
20
Abilitățile specifice de diagnostic și tratament se regăsesc și în cadrul modulului de Colposcopie.
Gineco-oncologie
Identificarea patologiei
Cancerele ginecologice stadii avnsate
Atitudinea în reacții atipice ale pacientei la informare
Elemente generale de diagnostic: diagnosticul cancerelor vulvare și cervicale prin interpretarea datelor de anatomie patologică
Abilități specifice de diagnostic
Boala trofoblastică gestațională - prin ecografia vaginală
Leziunile maligne și premaligne ale endometrului - prin biopsie endometrială
Informare și consiliere:
Cancerul de ovar
Cancerul cervical
Recurența sau progresia patologiei oncologice
Patologia mamară
Identificarea patologiei:
Patologia maligna a sânului
Riscul genetic în cancerul de sân
Metode de screening în patologia mamară
Abilități specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului
Galactoree
Mastodinie
Modulul 2: Obstetrică-Ginecologie, Elemente de competență - anul V, 5 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 300 ore
Tematică:
Medicina materno-fetală
Identificarea patologiei: patologia psihiatrică ce necesită trimiterea la specialistul de sănătate mintală, asistentul social sau centre de adicție
Elemente diagnostice generale:
Anomalii psihiatrice în sarcină și postpartum
Frica de naștere și abordul traumei psihice post-partum
Probleme psiho-sociale în timpul sarcinii
Abuzul de toxice
Managementul depresiei
Abilități specifice de diagnostic
Fluxul anormal pe artera uterină - prin evaluarea Doppler
Fluxul anormal pe cerebrala medie - prin evaluarea Doppler
Fluxul anormal pe ductul venos - prin evaluarea Doppler
Anomaliile congenitale - ecografia avansată de screening
Anomalii cromozomiale - amniocenteza
Informații și consiliere
Comunicarea riscului procedurilor obstetricale
Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarcinii
Elemente generale de tratament
Bolile hipertensive asociate sarcinii
Diabetul preexistent
Sarcina multiplă
Colestaza în sarcină
Depresia postpartum
Medicii care au absolvit stagiul de
Medicină materno-fetală
din cadrul curriculum-ului de pregatire a rezidentilor de obstetrică-ginecologie, dar nu au atestatul de
Medicină Materno- fetală
nu vor putea practica tehnici complexe aferente acestei sub-specialități decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al acestui atestat.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare cu medici care dețin atestatul de
Medicină Materno-fetală,
sub îndrumarea acestora.
Ginecologia benignă
Stabilirea indicației de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine cronice
Abilități specifice de tratament
Contracepția: sterilizarea histeroscopică și laparoscopică
Fibromul uterin tip 2 (sub 3 cm): rezecția histeroscopică
Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică
Hipermenoree: ablația sau rezecția endometrială
Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic
Abcesul tubo-ovarian: tratament laparoscopic
Aderențe pelvine: adezioliza laparoscopică
Medicina reproducerii: infertilitate și reproducerea umană asistată
Identificarea patologiei
Micro-aspirația percutană spermă
Biopsie testiculară cu extracție spermatozoizi
Anomaliile genetice
Diagnosticul preimplantator
Indicațiile de tratament: situația psiho-socială a cuplurilor infertile (luarea deciziei în comun)
Elemente generale de tratament:
Tehnicile de inducție ovulație
Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)
Galactoreea
Hiperproactinemia
Adenomul pituitar
Abilități specifice de tratament
Subfertilitate: inseminare intrauterină
Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracenteză
Medicii care au absolvit stagiul de
Medicină a reproducerii, infertilitate și reproducerea umană asistată
din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul
Tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată/Fertilizare in vitro,
nu vor putea practica tehnici complexe de reproducere umană asistată decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al acestui atestat.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregatire in acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entitati medicale private de tratament al infertilitatii.
Uroginecologie și anomaliile de planșeu pelvin
Identificarea patologiei: bolile neurologice
Abilități specifice de diagnostic:
Anomalii de tonus și motilitate ale planșeului pelvin și ridicătorilor anali - evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală
Indicații de tratament: aspecte psihosociale ale incontinenței și proplapsului
Abilități specifice de tratament:
Incontinența urinară de efort montarea bandeletei sub-uretrale
Prolaps uterin :
Procedeu Manchester
Histerectomie vaginală
Colpocleizis
Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in uroginecologie.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregatire in acest domeniu.
Patologia tractului genital inferior și sexologie
Abilități specifice de diagnostic
Leziuni premaligne și maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie
Probleme sexuale - consiliere sexologică modelul PLISSIT
Dureri genitale și de penetrare, vaginism - examen ginecologic educativ
Indicație de tratament:
Aspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale
Aspecte psiho-sociale ale mutilării genitale
Aspecte psiho-sociale ale violenței sexuale
Elemente nespecifice de tratament
Dermatoza vulvară
Diminuarea libidoului
Aspecte medicale ale violenței sexuale
Abilitați specifice de tratament
Condilomatoza genitală - excizie chirurgicală
Mutilare genitală - chirurgie reparatorie a rupturilor himeniale și genitale
Ginecologie pediatrică și a adolescenței
Abilități specifice de diagnostic
Persistența unor probleme vaginale sau vulvare - cistoscopie/vaginoscopie
Informații și consiliere
Hemoragia vaginală pre-pubertală
Masele anexiale
Indicații de tratament
Traumele vaginale/vulvare/perineale/rectale
Elemente generale de tratament
Contracepția la adolescenții cu probleme de sănătate
Durerea vulvo-vaginală
Scurgerile vaginale
Durerea acută abdominală
Durerea abdominală cronică
Pubertatea prematură
Intârzierea pubertară
Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)
Anomalii de dezvoltare ale tractului genital
Patologii vulvo-vaginale (de ex lichen scleros)
Abilități specifice de tratament
Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străini
Gineco-oncologie
Abilități specifice de diagnostic
Leziuni premaligne și maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie
Cancerul ovarian - calcularea indicelui de risc de malignitate
Abilități specifice de tratament
Leziuni premaligne ale colului - conizații (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)
Cancerul de endometru, stadiul I - histerectomie abdominală, histerectomie laparoscopică
Anexectomia profilactică la cazuri cu mutații genetice - anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomie
Medicii care au absolvit stagiul de Gineco- oncologie
din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de
Gineco-oncologie,
nu vor putea practica intervenții complexe în cancere ginecologice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in
Gineco-oncologie
sau
Chirurgie oncologică .
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care dețin atestat în
Gineco-oncologie.
Patologia mamară
Abilități diagnostice specifice
Leziuni mamare precanceroase sau cancer - biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)
Informații și consiliere
Recurența sau progresia cancerelor de sân
Patologia mamară borderline
Genetica cancerului mamar
Indicații de tratament: leziunile premaligne; leziunile maligne
Elemente generale de tratament
Galactoreea
Mastodinie
Mastita puerperală
Abilități specifice de tratament
Leziunile borderline ale sânului - excizia chirurgicală a leziunilor de sân
Abcesul mamar post-partum - puncția și drenarea abcesului
Medicii care au absolvit stagiul de
Patologie mamară
din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de
Gineco-oncologie
sau
Senologie imagistică,
nu vor putea practica intervenții specifice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al respectivelor atestate de pregatire.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura clinici de
Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală și Radiologie și imagistică – Senologie imagistică .
Modulul
3:
ULTRASONOGRAFIE
OBSTETRICALĂ
ȘI
GINECOLOGICĂ, anii I - IV, 2 luni (2 săptămâni / an)
Nr. ore curs 40
Nr. ore practică 120
Modulul de Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică se desfășoară în strânsă legătură și pe întreaga perioadă a modulului de Obstetrică-Ginecologie, având în vedere faptul
că ecografia a devenit parte integrată din consultul ginecologic și monitorizarea sarcinii. Fragmentarea acestui modul în submodule individuale pe parcursul primilor patru ani de rezidențiat are mai degrabă rolul de a statua noțiunile teoretice minime care trebuie predate și testate în cadrul perioadei de rezidențiat, corelate cu gradul de dificultate și anul de pregătire.
Conținutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanță cu declarația internațională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidențiat, adoptată recent de principalele societăți internaționale de specialitate: International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound in Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists in Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all,
Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report . Ultrasound Obstet Gynecol, 2018]
Conform
principiilor
europene
de
training
în
ultrasonografia
ginecologică
și obstetricală cuprinse în Curriculum-ul PACT, este recomandat un program în etape:
Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică și raportare. Noțiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor și / sau e-learning.
Pregătirea practică - se începe sub supraveghere directă într-un cadru cât mai realist. Ulterior se diminuează supravegherea pe măsură ce creste experiența rezidentului și este atins nivelul de independență.
Tematică
Submodul 1 (An 1)
Principii de bază ale ecografiei medicale.
Principii fizice de bază ale ultrasonografiei
Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)
Bioefectele ultrasonografiei: mecanice, termice, principiul ALARA ( As Low As Reasonably Achievable)
Artefactele ultrasonografice
Declarații oficiale ale societăților profesionale (ISUOG, AIUM, ACOG, ACR, SMFM, SRU)
Caracteristicile de bază ale echipamentului ecografic.
Sondele ecografice: principiile de generare ale ultrasunetelor; compararea caracteristicilor sondelor și aplicații practice ale acestora.
Penetrarea ultrasunetelor și bioefectele în funcție de puterea acustică.
Influența frecvenței ultrasunetelor asupra rezoluției și penetrației în țesuturi.
Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat și a dimensiunii imaginii.
Reglarea funcției "gain" pentru optimizarea luminozității imaginii cu minim de putere acustică.
Rolul focalizării pentru obținerea unei rezoluții optime în zona de interes.
Setările de persistență a imaginilor pentru a reduce zgomotul de fundal.
Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.
Aspecte ale examinării ultrasonografice
Poziționarea corectă a pacientelor și folosirea soluțiilor de contact (geluri speciale).
Poziții ergonomice de examinare și poziționare a aparaturii, ce reduc disconfortul examinatorului.
Manipularea corectă a sondei și orientarea imaginii.
Etichetarea imaginilor și stocarea acestora.
Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alți specialiști în medicină.
Protocolul de curățare și dezinfectare a sondelor.
Ecografia în primul trimestru al sarcinii
Pașii evaluării ecografice transvaginale în primul trimestru de sarcină.
Indicații pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.
Evaluarea sacului gestațional (localizarea intrauterină, discordanța cu nivelurile de �-HCG seric și diferențierea de fluidul endometrial - pseudosac).
Vezicula vitelină.
Vezicula amniotică.
Numărul embrionilor/feților.
Activitatea cardiacă embrionară/fetală, documentată cu modul M sau videoclip.
Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluție în primul trimestru.
Componente de datare a sarcini în primul trimestru.
Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.
Hematomul subcorionic.
Aspectele ecografice ale sarcinii molare.
Asocierea dintre dimensiunea crescută a translucenței nucale cu anomalii cromozomiale.
Evaluarea ecografică în trimestrele II și III ale sarcinii
Parametrii de bază ai examinării ecografici în trimestrele II și III.
Parametrii biometriei fetale în trimestrele II și III.
Factori predispozanți pentru macrosomia fetală și restricția de creștere intrauterină în trimestrul III.
Evaluarea localizării placentei.
Indicații și riscuri pentru amniocenteză în scopul diagnosticului genetic.
Evaluarea ecografică în sarcinile multiple
Rolul ecografiei în diagnosticul sarcinilor multiple.
Corionicitatea și amnionicitatea în sarcinile multiple.
Anomalii placentare
Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei praevia și al placentei jos inserate.
Factori de risc pentru acretizările placentare.
Evaluarea lichidului amniotic
Metode de diagnostic pentru oligoamnios.
Metode de diagnostic pentru polihidramnios.
Examinarea uterului negravid
Indicațiile evaluării ecografice pelvine.
Aspectele ecografice ale uterului normal în raport cu fazele ciclului menstrual.
Caracteristicile chisturilor ovariene simple.
Submodul 2 (An 2)
Ecografia în primul trimestru al sarcinii
Aspectul ecografic al anomaliilor fetale majore în trimestrul I al sarcinii.
Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstițială, ovariană, cervicală, abdominală și a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).
Protocol de urmărire al sarcinii cu localizare necunoscută.
Evaluarea ultrasonografică a sarcinilor multiple
Metode ecografice de evaluare a placentației în cazul sarcinilor gemelare.
Rolul monitorizării ecografice în cazul feților cu creștere discordantă.
Aspecte ecografice în sarcina gemelara monocorială, monoamniotică.
Anomaliile placentare
Factori de risc și diagnosticul ecografic al vasa praevia.
Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei accreta.
Rolul ecografiei în decolarea de placentă.
Evaluarea lichidului amniotic
Evaluarea lichidului amniotic la sarcinile gemelare.
Cervixul
Evaluarea ecografică a lungimii canalului cervical în trimestrul II și III de sarcină.
Anomaliile uterului negravid
Evaluarea ecografică a leiomioamelor.
Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.
Evaluarea ecografică a anexelor uterului
Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice și evolutia acestora (scala de gri și Doppler color).
Caracteristicile ecografice ale endometrioamelor ovariene (scala de gri și Doppler color).
Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri și Doppler color).
Caracteristicile
ecografice
ale leiomioamelor pediculate
și
fibroamelor ovariene.
Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.
Caracteristicile ecografice ale proceselor inflamatorii tubo-ovariene (abcese).
Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.
Caracteristicile ecografice ale ovarelor polichistice.
Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.
Caracteristicile ecografice ale tumorilor anexiale maligne.
Submodul 3 (An 3)
Ecografia în trimestrele II și III
Anatomia normală a craniului fetal și malformațiile frecvente.
Anatomia normală a feței fetale și malformațiile frecvente.
Anatomia normală a toracelui fetal și malformațiile frecvente.
Anatomia normală a cordului fetal și malformațiile frecvente.
Anatomia normală a abdomenului fetal și malformațiile frecvente.
Anatomia normală a pelvisului fetal și malformațiile frecvente.
Anatomia normală a scheletului fetal și malformațiile frecvente.
Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în restricția de creștere intrauterină.
Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.
Formularea raportului examinării ecografice.
Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
Rolul ecografiei în diagnosticul și managementul sindromului transfuzor- transfuzat.
Rolul ecografiei în evaluarea secvenței anemie-policitemie și a restricției de creștere intrauterină selectivă fetală la feții monocorionici.
Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în cazul sindromului transfuzor- transfuzat.
Evaluarea ecografică a uterului negravid
Aspecte ecografice în adenomioză.
Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D și 3D)
Rolul ecografiei în localizarea dispozitivelor intrauterine (caracteristici 2D și 3D)
Evaluarea ecografică a anexelor uterului
Rolul Dopplerului color în evaluarea maselor anexiale.
Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.
International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) - reguli pentru clasificarea maselor anexiale.
Aspecte ecografice în endometrioză.
Submodul 4 (An 4)
Ecografia în trimestrele II și III
Rolul evaluării Doppler a peak-ului sistolic la nivelul arterei cerebrale medii în screeningul pentru anemia fetală
Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
Rolul ultrasonografiei în diagnosticul și evaluarea secvenței de perfuzie arterială inversată în sarcina gemelară (TRAP)
Evaluarea competenței
Evaluarea performanței rezidentului se realizează conform tematicii anuale de submodul. Este recomandată și realizarea unei colecții de imagini la finalul rezidențiatului, drept certificare a abilităților în obținerea imaginilor de calitate și recunoașterea patologiilor - un portofoliu cu cel puțin 50 de cazuri, conform recomandărilor PACT - EBCOG.
Testarea abilităților presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale.
Lista evaluării abilităților pentru submodulele 1 - 4 (anii 1- 4)
1. Evaluarea abilităților: submodul 1 (an 1)
Diametrul mediu al sacului gestațional
Lungimea cranio-caudala embrio-fetală
Stabilirea prezentației
Evaluarea extremităților fetale
Diametrul biparietal
Circumferința craniană
Circumferința abdominală
Lungimea diafizei femurale
Scorul biofizic (parametrii ecografici)
Indicele de lichid amniotic
Diametrul maxim vertical de lichid amniotic
2. Evaluarea abilităților submodul 2 (an 2)
Lungimea canalului cervical (abord transvaginal)
Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)
Grosimea endometrului
Măsurătorile uterului
Măsurătorile ovarului
Evaluarea transvaginală a uterului
Evaluarea transvaginală a ovarelor
3. Evaluarea abilităților submodul 3 (an 3)
Craniu: planul transventricular
Craniu: planul transtalamic
Craniu: planul transcerebelos
Fața: buza superioară și șanțul nazo-labial
Imaginea de patru camere
Fluxul de ejecție ventricular stâng
Fluxul de ejecție ventricular drept
Abdomen: secțiunea de circumferință abdominală
Abdomen: rinichi
Abdomen: inserția cordonului ombilical
Evaluarea numărului vaselor cordonului ombilical
Pelvis: vezica urinară
Coloana vertebrală: longitudinal
Coloana vertebrală: axial
Formularea unui raport ecografic obstetrical
p. Formularea unui raport ecografic ginecologic
4. Evaluarea abilităților: submodul 4 (an 4)
Fața: profil facial
Amniocenteza pentru a evalua maturitatea pulmonară fetală
Abilități adiționale:
Imaginea de trei vase și trahee
Fața: orbite
Doppler artera ombilicală
Translucența nucală
Sonohisterografia cu substanță de contrast
de rezidențiat corespunde unei
competențe de asistență medicală primară, în care investigația ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului și corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei . Acest nivel de competență presupune ca examinatorul să aibă
cunostințe de bază , dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică si ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.
Absolvirea acestui modul în cadrul rezidențiatului
nu conferă medicului rezident sau specialist competența de a realiza examinări ecografice de anomalii fetale în trimestrul I sau II de sarcină sau manevre geentice invazive
(biopsie de vilozități coriale, amniocenteze, cordocenteze). Competența pentru aceste tehnici ecografice sau ghidate ecografic va fi obținută în urma obținerii atestatelor în Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, respectiv Medicină materno-fetală.
Modulul de Ultrasonografie obstetricală și ginecologică
din cadrul programului
Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 240 ore
Tematică:
Principii de asepsie si antisepsie în chirurgie
Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical
Pregatirea preoperatorie în chirurgie
Ingrijirea postoperatorie
Complicațile postoperatorii (imediate și precoce; locale și generale; specifice și nespecifice)
Abdomenul acut chirurgical
apendicita acută
colecistita acută
pancreatita acută
ulcerul gastro-duodenal perforat
peritonita acută difuză
peritonita localizată
ocluzia intestinală
hemoperitoneul
abdomenul acut în sarcină (particularități)
abdomenul acut traumatic în sarcină
Boala tromboembolică
Șoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic
Noțiuni de terapie intensivă
principii
de
reechilibrare
complexă
parenterală
(volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică
resuscitarea cardio-respiratorie
Obiective educaționale
Cunoștințe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale și noțiuni de terapie intensivă.
Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului chirurgical.
Capacitatea de a efectua în condiții de siguranta manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse iîn programa de pregatire.
Capacitatea de a diagnostica și a institui terapia de urgență în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situația când necesită terapie complexă.
Rezultate așteptate
(Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Medicii rezidenți vor putea practica principiile de diagnostic pentru patologia chirurgicală abdominală și șoc și vor deprinde cunostintele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.
Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de pregătire preoperatorie și îngrijire postoperatorie, terapie intensivă - reechilibrare complexa parenterala și cardio- respiratorie.
Medicii rezidenți vor cunoaște complicațile postoperatorii
Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg și ginecolog și pot fi impicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei și obstetricii.
Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:
Baremul activităților practice
Tehnici chirurgicale elementare:
Incizia: 10
sutura chirurgicală: 10
hemostaza - pensare ligaturare: 30
drenajul: 10
Explorarea chirurgicală a abdomenului:
asistat: 20
efectuat: 3
Visceroliza:
asistat: 20
efectuat: 3
Apendicectomie:
asistat: 10
Enterectomia segmentară:
asistat: 5
Enterorafia segmentară:
asistat: 5
Colorafia:
asistat: 5
Omentectomia:
asistat: 5
Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luni
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 120
Tematică
Cunoașterea metodelor de diagnostic și stadializare în cancerele genitale:
Cancerul de col uterin
Cancerul vulvar
Cancerul vaginal
Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine
Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian. Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale
Cancerul de trompa uterină
Cunoașterea metodelor de diagnostic paraclinic și stadializare a cancerului mamar:
Mamografia, ecografia, puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic,
biopsia
percutanată
ghidată
imagistic,
localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.
Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:
histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină
conizația in patologia colului uterin (CIN III)
principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian
excizia
radicală
locală;
vulvectomia
radicală
cu
limfadenectomie inghinofemurală
tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii si tehnica), mastectomia radicală modificată (operația Patey)
mastectomia simplă.
Radioterapia: indicații, tehnică, complicații
Chimioterapia: principii, indicații, scheme de tratament, complicații
Hormonoterapia și imunoterapia
Obiective educaționale
Cunoștințe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice.
Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.
Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregatire.
Capacitatea de relaționare cu specialitațile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia și chirurgia oncologică, precum și de a orienta cazul către un centru competent în situația când necesită terapie complexă.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de diagnostic al cancerelor genito- mamare, evoluția, prognosticul, tratamentul și complicațiile specifice.
Medicii rezidenți vor avea cunoștințele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare și vor deprinde cunoștințele necesare îndrumării
pacientelor către clinicile specializate.
Medicii
rezidenti
vor
fi
capabili
să
relaționeze
în
cadrul
colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog și oncolog și pot fi implicați în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice.
Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:
Baremul activităților practice:
Asistare la intervenții exploratorii pentru diagnosticul cancerelor genito-mamare:
Chiuretaj bioptic: 10
Biopsie cervicală, conizație: 10
Mamografia: 10
Ecografia de sân în tumori mamare: 10
Ecografia pelvină în tumori genitale: 20
Manevre bioptice pentru tumorile mamare: puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic: 5
Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50
Asistare în intervenții curative, radicale și paleative în cancere genito-mamare:
Histerectomie radicală: 3
Cancer de ovar, second look: 3
Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 3
Mastectomie radicală: 3
Stagiul aferent acestui modul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care dețin atestat în
Gineco-oncologie
sau în unități cu parteneriat între clinici de
Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală, Senologie .
Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
Tematică
Metode de studiu și diagnostic în patologia endocrinologică:
Diagnostic clinic:
anamneza în afecțiunile gineco-endocrinologice
Investigații paraclinice în endocrinologia ginecologică:
temperatura bazală
examenul mucusului cervical
sexul genetic
sexul cromozomial
dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari și a prolactinei
dozarea hormonilor gonadotropi corionici
dozarea hormonilor estrogenici
dozarea hormonilor progesteronici
dozarea hormonilor androgenici
explorarea funcției ovariene
explorarea funcției tiroidiene și corticosuprarenaliene
radiografia de șa turcească
examenul fundului de ochi și acuitații vizuale
explorări radioizotopice
reflexograma ahiliană
Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:
patologia ovariană primară
patologia ovariană de origine hipotalamică
patologia diferențierii sexuale
patologia ovariană corelativă
sindromul galactoree-amenoree
aspecte endocrine ale sterilitații si infertilității
Tratamentul hormonal în ginecologie:
tratamentul cu hormoni estrogeni
tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză
tratamentul estroprogestativ de sinteză
tratamentul cu hormoni androgeni
tratamentul cu hormoni corticosteroizi
Obiective educaționale
Recunoasterea afectiunilor endocrinologice cu implicații în sfera genitală si cunoașterea planului de management.
Rezultate așteptate
Abilitatea de a identifica femeile cu afecțiuni gineco-endocrinologice.
Abilitatea de a formula, implementa si modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecțiuni: sindrom de ovare polichistice,
hiperprolactinemia,
sindrom
de
menopauză
precoce,
tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncțională.
Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluția și complicațiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament si influența asupra funcției reproductive.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Endocrinologie.
Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
1. Tematică
Genetica clinică în practica medicală obstetricală și ginecologică
Organizarea și rolul serviciilor de genetica medicală
Testarea genetică în practica clinică
Aspecte bioetice și sociale
Testarea de diagnostic, testarea predictive și testarea statusului de purtător
Beneficii și limite ale testelor genetice
Indicați de testare genetică
Elemente de teorie genetică
Cromozomii umani
Diviziunea celulară - meioza
Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple
Mozaicism cromozomial - clasificare și management
Acizi nucleici - ADN și ARN
Replicarea ADN
Sinteza proteică - transcripția și translația
Gena - structură și funcție
Mutații genetice - mecanismele și efecte
Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică
Transmiterea ereditara în afectiunile monogenice
Heterogenitatea genetică (locus, alela)
Expresia genică, expresivitatea și penetranța
Transmiterea multifactorială (interacții intergenice, interacții genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)
Ereditatea mitocondrială
Boli cromozomiale
Epidemiologie
Elemente clinice patologice
Prognostic
Risc de recurență
Diagnosticul prenatal al unor anomalii cromozomiale numerice și structural
Boli monogenice
Epidemiologie
Ereditatea mendeliană
Efectele biologice ale mutațiilor genetice și patologiile asociate
Elemente de patologie clinică
Prognostic
Risc de recurență
Diagnosticul prenatal al unor afecțiuni monogenice
Anomalii congenitale multiple și sindroame genetice
Anomalii sindromice și posibile asocieri clinice
Epidemiologie
Exemple de sindroame genetice și elementele clinice patologice
Prognostic
Ereditate și risc de recurență
Diagnostic prenatal
Tehnici de screening și diagnostic prenatal - indicații, tehnică, posibile complicații
Markeri biochimici
Ecografia fetală - markeri ecografici (ecografia de trimestru I și II) și posibila lor asociere cu diferitele afecțiuni genetice
Amniocenteza
Biopsia din vilozități coriale
Cordocenteza
Biopsia tisulară fetală
Diagnostic de laborator - metode, rate de eșec și de eroare
Obiective
educaționale:
Deprinderea
recunoașterii
afecțiunilor
genetice
și
stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.
Rezultate așteptate, abilitați profesionale dobândite
Abilitatea de a identifica femeile cu risc personal sau familial de boală genetică
Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în funcție de afecțiunea genetică (riscul și impactul anomaliei, opțiuni de diagnostic prenatal, opțiuni de management post-testare)
Abilitatea de a iniția colaborare cu un genetician clinician și cu laboratorul asociat (citogenetic și/sau molecular) pentru a trimite pacienții cu indicație clinică
Abilitatea de a formula un plan de management pentru sarcina cu făt cu o afecțiune genetică și pentru viitoarele sarcini
Abilitatea de a selecta testele genetice adecvate
Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la riscul fetal de boli genetice, opțiunile de screening și diagnostic prenatal (inclusiv limitările testelor) și opțiunile reproductive
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Genetică medicală.
Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
Tematică
Tranziția și adaptarea neo-natală la naștere
Nou-născutul prematur, definiție, clasificare, particularități morfo-funcționale și de adaptare la naștere
Nou-născutul cu risc (diabet gestațional, HTA de sarcină)
Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspirație de meconiu, hemoragia pulmonară
Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală
Resuscitarea neonatală la sala de nașteri
Infecțiile neonatale, precoce si tardive
Patologie neurologică neonatală
Traumatismele obstetricale la naștere
Particularități ale nou-nascutului din sarcina multiplă si ale sarcinilor cu FIV
Obiective educaționale:
Recunoașterea și implementarea principiilor de reanimare neo-natală
Cunoașterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur.
Cunoașterea și descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur și la cel la termen
Descrierea maturării pulmonare in utero și în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului
Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou- născut
Cunoașterea și discutarea indicațiilor și limitările oxigenoterapiei
Cunoașterea indicațiilor administrării de surfactant și efectele adverse
Cunoașterea indicațiilor și posibilele complicații în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilația convențională și ventilația cu frecvență înaltă
Cunoașterea condițiilor care pot duce la obstrucția căilor respiratorii
Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice din sindromul de aspirație de meconiu
Cunoașterea complicațiilor și managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu (SAM)
Rezultate așteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoștințe minimale
Să cunoască și să descrie mecanismul normal al respirațiilor la nou-născutul prematur și la cel la termen
Să descrie maturarea pulmonară in utero și în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului
Să descrie detresa respiratorie la nou-născut
Să descrie și să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou- născut
Să cunoască și să discute indicațiile limitării oxigeno-terapiei
Să știe indicațiile administrării de surfactant și efectele adverse
Să descrie indicațiile și posibilele complicații în suportul respirator
Să știe condițiile care pot duce la obstrucția căilor respiratorii
Să descrie și să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspirație de meconiu
Să cunoască complicațiile și să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu
Să știe cauzele de apnee la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur
Să descrie mecanismul și prevenția bolii pulmonare cronice
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Neonatologie.
Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâni
Nr. ore curs:20
Nr. ore seminarii: 30
1. Tematică
Introducere în Bioetică
Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariției bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
Teorii și metode în bioetică
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
Conceptele de sanatate, boala si suferința în contextul evoluției medicinii si stiințelor vieții
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc)
Relația medic-pacient I
Valori ale relației medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic-pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
Relația medic-pacient II
Consimțamântul informat
Confidențialitatea în relația medic-pacient
Relația medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relația medic- pacient
Greșeli și erori în practica medicală
Definirea noțiunilor de greseala si eroare
Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice si deontologice
Managementul greșelii si erorii medicale în practica medicală
Probleme etice la începutul vieții
Liberertatea procreației
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductiva
Probleme etice la finalul vieții
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicina
Probleme etice în starile terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia si suicidul asistat
Îngrijirile paliative
Probleme etice în transplantul de țesuturi si organe umane
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplant
Probleme etice în genetică si genomică
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
Etica si testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunatațirii rasei umane prin intervenții genetice
Etica cercetării pe subiecți umani
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
Protecția
participanților
într-o
cercetare
biomedicală
-
discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaționale
Comitetele de etică a cercetarii
Comportamentul stiințific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiințifică
Tematica seminariilor
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor si principiilor în bioetică
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
Juramântul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a juramântului lui Hipocrate si evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
Alternative ale juramântului lui Hipocrate
Alte coduri de etica si deontologie medicală folosite în prezent
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
Valoarea si limitele confidențialității în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relația medic-pacient
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
Drepturile pacienților- reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitale
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi si organe pe baza unor cazuri concrete
Discutarea problemelor etice în genetică si genomică pe baza unor cazuri concrete
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
Modulul 10: Elemente juridice medicale si malpraxis anul II, 2 săptămâni
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 30
Tematică
Răspunderea profesională în practica medicală
Relaționare și responsabilitate în practica medicală
Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale
Tipuri de răspundere juridică a medicului
Raspunderea civilă
Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis
Apariția legislației medicale moderne în România
Legislația medicală - necesitate educațională recunoscută
Domenii de aplicare a legislatiei medicale:
Malpraxis individual
Malpraxis instituțional
Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical
Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală
Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență
Acordul pentru participarea la invatamantul medical clinic
Acordul pentru comunicarea datelor medicale
Solcitare privind comunicarea documentelor medicale
Declaratie privind comunicarea documentelor medicale
Acordul pentru filmare /fotografiere in institutia medicala
Notificare privind incetarea acordarii asistentei medicale
Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical
Etapele procesului penal
Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate
Statutul de funcționar public al medicului
Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului
Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor
Vulnerabilitatile practicii medicale in fata acuzațiilor de malpraxis
Locul și relevanța prevederilor legale în contextul practicii medicale din România
Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical
Practica judiciară relevantă
Soluționarea cauzelor penale
Procesul civil
Procedura civilă extrajudiciară
Medierea
Procedura cercetării disciplinare
Protecția practicii medicale
Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală
rolul legal
limite
tipuri de daune
retroactivitatea
Forme alternative de protecție a practicii medicale
Obiective educaționale:
să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
Să cunoască principiile și situațiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală și disciplinară) a medicului
Să cunoască utilizarea corecta a formularelor legale in practica medicala
Să poată identifica vulnerabilitatile practicii medicale in fata acuzatiilor de malpraxis
Să poată preciza principiile de protectie a practicii medicale
Modulul 11: UROLOGIE - UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luni
Nr. ore curs 40
Nr. ore practică 120
Tematică
Tema
Durata
Evaluarea și instrumentarea aparatului urogenital Anatomia pelvină - organe genitale interne și externe Anatomia planșeului pelvic
Investigația imagistică a aparatului uro-genital Urodinamica
1 săptămână
Diagnostic și tratament în prolapsul urogenital și incontinența urinară
2 săptămâni
Complicațiile chirurgiei vaginale și pelvine
2 săptămâni
Patologia uroginecologică în evoluția sarcinii
1 săptămână
Fistulele urogenitale
1 săptămână
Vezica hiperactivă, LUTS (Lower Urinary Tract Symptoms)-include infecțiile urinare
1 săptămână
Baremul activităților practice
Diagnosticul clinic și imagistic al tulburarilor de statica pelvică în toate cele trei compartimente pelvice: anterior, mediu și posterior
Diagnosticul clinic și paraclinic al incontinenței urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficiență sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)
Tratamentul prolapsului uterovaginal - cunoașterea procedeelor reconstructive cu țesuturi native, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta:
tripla intervenție de la Manchester
cura cistocelului cu țesuturi native
cura rectocelului cu țesuturi native
procedee pentru compartimentul mediu - plicatura ligamentelor uterosacrate
tehnici de perineoplastie
nr proceduri din fiecare tip: 2- operator principal
nr proceduri din fiecare tip: 4 - asistent operator principal
Tratamentul prolapsului uterovaginal - procedeee obliterative - colpocleizisul parțial sau total, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta
nr procedure: 2 - operator principal
nr procedure: 8 -asistent operator principal
Procedee de tratament chirurgical al IUE cu țesuturi native
nr procedure: 2 - operator principal
nr procedure: 8 - asistent operator principal
Cunoașterea procedeelor nechirurgicale aplicate în tulburările de statică pelvică- legerea tipului de pesar, inserție și întreținere pesar, tehnici de radiofrecvență, tehnici de tratament cu laser al tulburărilor de statică pelvică. Discutarea și explicarea acestor procedee nechirurgicale pacientei - avantaje, dezavantaje.
Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal - histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcție de patologia ginecologică asociată.
histerectomie vaginală totală sau subtotală:
nr procedure: 2 - operator principal
nr procedure: 8 - asistent operator principal
Traumatismele
vezicii
urinare
-
lezarea
intraoperatorie
a
vezicii
urinare (circumstanțe de risc, recunoaștere, tehnici de cistorafie) - efectuate ca operator principal sau asistent operator principal
Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertența intraoperatorie a vezicii urinare.
Traumatismele ureterului - lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanțe de risc, recunoaștere, conduită)
cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuității ureterale în functie de sediul leziunii) - participarea la aceste intervenții ca ajutor principal
Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenta intraoperatorie a ureterului.
Fistulele
uretero-vaginale,
fistulele
uretero-vezico-vaginale, fistulele
uretero- uterine
(diagnostic,
conduită,
tehnici)
-
cunoașterea
teoretică
a
tehnicilor chirurgicale, participarea la aceste intervenții ca ajutor principal.
Obiective educaționale
Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal și a patologiei uroginecologice.
Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului uroginecologic.
Trebuie sa aiba capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei uroginecologice și orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Medicii rezidenți vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital și vor deprinde cunoștiințele necesare îindrumării pacientelor către clinicile
specializate
atunci
când
necesită
investigații
invazive.
În
urma
stagiului
de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoștințele necesare pentru stabilirea planului terapeutic și îndrumarea pacientului către specialiști cu competență în uroginecologie.
În ceea ce privește tratamentul tulburărilor de statică pelvică, la sfârșitul rezidențiatului, medicul specialist în obstetrică ginecologie, poate efectua procedee obliterative (colpocleisis) sau tratamentul cu țesuturi native al prolapsului uterovaginal gr II/III și al incontinenței urinare de efort. Procedeele complexe uroginecologice adresate cazurilor de prolaps recidivat sau stadiile
avansate
ce
necesită
pentru
tratament
procedee
complexe
în
toate
cele
trei compartimente pelvice sau mese sintetice se pot efectua doar sub indrumarea unui medic cu competență în uroginecologie.
Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog și ginecolog și pot fi implicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei.
Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregatire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici
complexe uro-ginecologice decat sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in uroginecologie.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care dețin atestat în
Uroginecologie.
Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luni
Nr. ore curs 30
Nr. ore practică 90
Tematică
Noțiuni de bază
Istoricul afecțiunii cervicale
Tehnica examinării pacientei: poziția pacientei
Inserarea speculum-ului vaginal
Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)
Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior
Prelevarea de probe pentru testarea HPV
Respectarea recomandărilor pentru sănătate și profilaxia bolilor cu transmitere sexuală
Respectarea recomandărilor naționale pentru screening oncologic
Colposcopul 2.Examinarea colposcopică
Poziționarea și ajustarea colposcopului
Determinarea vizibilității zonei de transformare (ZT)
Determinarea gradului de acuratețe al colposcopiei
Recunoașterea unor structuri vasculare anormale
Examinarea ZT cu ser fiziologic si filtru verde
Examinarea ZT cu acid acetic
Cuantificarea și descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic
Utilizarea speculum-ului endocervical
Testul Lahm-Schiller
Examinarea vaginului cu acid acetic
Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal
Recunoașterea epiteliului scuamos original
Recunoașterea epiteliului columnar (glandular)
Recunoașterea epiteliului metaplazic
Recunoașterea Zonei de Transformare Congenitală
Recunoașterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză
Recunoașterea efectelor unei sarcini
Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal
Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut
Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt
Trăsături sugestive ale cancerului invaziv
Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)
Leziunile intraepiteliale vulvare (VIN)
Nivelul epiteliului anormal
Modificări acute inflamatorii
Infecția cu HPV, inclusiv condiloma accuminata
Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare
Polipi cervicali benigni
Proceduri practice
Analgezie locală
Biopsii cervicale țintite
Biopsii vaginale țintite
Biopsii vulvare țintite
Menținerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice
Măsuri organizatorice
Rezultatele documentării. Arhivarea datelor
Urmarirea pacienților conform algoritmurilor adaptate
Măsuri de comunicare
Asigurarea informației adecvate: educație sanitara
Obținerea acordului în mod corect
Modalitatea comunicarii informațiilor negative
Comunicarea eficienta cu ceilalți specialisti în domeniu
Baremul de manevre, tehnici și activități practice în colposcopie
Manevre
poziționarea pacientei pentru examenul colposcopic
punerea în funcțiune a colposcopului
reglarea aparatului pentru obținerea unei imagini optime din punct de vedere al calității si dimensiunilor
pregătirea colului pentru examenul colposcopic
Tehnici
introducerea speculum-ului
prelevarea frotiurilor citologice si efectuarea acestora
pregătirea colului cu acid acetic
testul de impregnare cu lugol
prelevarea unei biopsii
examinarea colposcopică si interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât si a fundurilor de sac, pereților vaginali si valvei
examen genital complet
prescrierea si efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale,vulvare.
Activități practice fiecare cursant va învața în timpul stagiilor să efectueze:
examinări colposcopice,
prelevarea de frotiuri citologice
biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,
biopsierea endocervixului cu chiureta
conizații sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).
Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcție de numărul de aparate disponibile.
În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un numar de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competență în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este
obligatorie, se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea si condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență.
Obiective educaționale
Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal și lezional, descrierea gradului și localizarii leziunilor precanceroase,
Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni,
Cunoașterea și consilierea cu privirela prevenția cancerului de col uterin.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Abilitatea de a consilia corect cu privre la profilaxia cancerului de col uterin
Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale
Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cervicale
Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior.
Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luni
Nr. ore curs 30
Nr. ore practică 90
Tematică
Anatomia aparatului genital feminin
anatomia
embriologia aparatului genital feminin
malformații ale tractului genital inferior si ale uterului
histologia tractului genital inferior și a uterului
Examinarea histeroscopică
istoric, baze morfologice
aparatura,instrumentar:histeroscopul propriu-zis si aparatura auxiliară
etape
Histeroscopia diagnostică
tehnică
aspecte normale
indicații și contraindicații
incidente,accidente, complicații
Histeroscopia terapeutică
tehnici chirurgicale histeroscopice
minoră: tehnici, indicații, contraindicații
majoră: tehnici, indicații, contrindicații, complicații.
Ablația de endometru ( la ce se refera ?? asa este scris in curricula 2007)
definiție, indicații, contraindicații
selecția cazurilor, pregatirea hormonală a endometrului
tehnică, anestezie
Miomectomia histeroscopică
indicații, contraindicații, avantaje
tehnică
supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
Polipectomia histeroscopică
indicații, contraindicații, avantaje
tehnică
supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
Metroplastia histeroscopică
indicații, contraindicații, avantaje
tehnici
supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
Sinechioliza tubară histeroscopică
indicații, contraindicații, avantaje
tehnici
supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
Sterilizarea tubară histeroscopică
indicații, contraindicații, avantaje
tehnici
supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
Rezecția și/sau extracția unui DIU încastrat sau deteriorat
Baremul de manevre, tehnici și activități practice în histeroscopie
Manevre
Poziționarea pacientei
Montarea si demontarea histeroscopului
Pregatirea mediilor de distensie
Montarea camerei video si a fibrei optice
Tehnici
Introducerea speculului,
Dilatația colului uterin
Introducerea histeroscopului
Recunoașterea structurilor cavității uterine
Activități practice
În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de
50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competența în histeroscopie
Efectuarea acestor examinari este obligatoriu și se dovedeste printr-o adeverința eliberata de catre medical supraveghetor si coniționeaza posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competența
Rezecție de polip perhisteroscopic
Excizia fibromului submucos
Sinechioliza
Extracție DIU
Obiective educaționale
Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavității uterine și localizarii anomaliilor,
Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Abilitatea de folosire corectă a tehnicii histeroscopice, de diagnosticare corectă a patologiei cavității uterine
Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.
Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cavității uterine.
Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în histeroscopie.
Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luni
Nr. ore curs 60
Nr. ore practică 180
Tematică
Istoric, principii, etape de formare si atestare în laparoscopie
Istoricul, actualități și perspective în chirurgia laparoscopică.
Chirugia laparoscopică - principii generale, avantaje, dezavantaje, indicații, contraindicații.
Particularități specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice
Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obținerea competenței (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice si obținerea acordului informat.
Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei
Principii
generale
și
particularități
ale
chirugiei
laparoscopice, deosebiri față de chirurgia clasică deschisă
Efectele mecanice ale distensiei abdominale
Efectele farmacologice ale CO2 (locale și sistemice).
Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.
Prezentarea aparaturii și instrumentarului de chirurgie laparoscopică (caracteristici tehnice,
mod
de
funcționare,
incidente,
accidente
specifice
-
tehnice
și chirurgicale)
Aparatura laparoscopică:
lanțul imagistic, insuflatorul de CO2, aparatura de lavaj, aspirație, generator de electrochirurgie.
Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecție, prehensiune, electrocoagulare, etc. )
Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secționare mecanică, instrumentar de sutură, fire și ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.
Caracteristici
tehnice
și
modalități
de
utilizare
ale
diferitelor instrumente.
Incidente, accidente și complicații specifice produse de fiecare tip de instrumente
Electrochirurgia, chirurgia laparoscopică ultrasonică, utilizarea laserilor
Electrochirurgia - mono și bipolară - aparatura, mod de funcționare și utilizare, incidente, accidente specifice.
Chirurgia laparoscopică ultrasonică și utilizarea laserilor (indicații, avantaje, dezavantaje, alternative).
Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicațiile și contraindicațiile abordului laparoscopic.
Abordul laparoscopic
Sala de operații laparoscopice (organizare)
Dispozitivul
operator
în
intervențiile
laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)
Abordul
chirurgical
laparoscopic:
instituirea pneumoperitoneului,
poziționarea
trocarelor,
finalizarea intervenției.
Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.
Laparoscopia diagnostică
Indicații, contraindicații, tehnici de abord.
Explorarea pelvică și abdominală.
Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.
Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.
Laparoscopia operatorie ginecologică
Patologia anexială
posibilități terapeutice laparoscopice - (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilități chirurgicale laparoscopice)
Patologia tubară:
Sterilizarea chirurgicală tubară
Sarcina tubară
Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală
Patologia ovariană benignă:
Evaluarea
chirurgicală
a
tumorilor
ovariene (benigne,
maligne)
și
conduita
terapeutică chirurgicală
Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia;
tehnici
chirurgicale
conservatoare (foraj ovarian - drilling ovarian, rezecție parțială a ovarelor)
Torsiunea
ovariană,
sindromul
ovarului
restant, sindromul ovarelor polichistice
Modalități de extragere din abdomen a pieselor operatorii
Patologia inflamatorie genitală
Patologia anexială inflamatorie
Tehnici și posibilități chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană
Endometrioza
Evaluare
și
posibilități
terapeutice
laparoscopice
- complicații, incidente, accidente
Sindromul aderențial în chirurgia laparoscopică
Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică
Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenții chirurgicale în atecedente, și de diagnostic a aderențelor intraabdominale.
Sindromul aderențial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecție laparoscopică, incidente și complicații specifice.
Patologia tumorală uterină benignă
Fibromul uterin - posibilități terapeutice chirurgicale
conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparosco-pice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).
Incidente,
accidente
și
complicații
în
chirurgia
laparoscopică ginecologică
Incidente, accidente, complicații tehnice prin nefuncționa- rea
sau
funcționarea
defectuoasă
a
echipamentelor laparoscopice.
Incidente și accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de
instrumentar
laparoscopic;
posibilități
de
evitare
a acestora.
Incidente, accidente și complicații ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicații generale și anestezice.
Incidente,
accidente
și
complicații
chirurgicale intraoperatorii
prin
leziuni
viscerale
sau
vasculare, posibilități
terapeutice
laparoscopice
sau
prin
chirurgie clasică deschisă.
Complicații postoperatorii (imediate și tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică
Conversia la laparotomie.
Anestezia în laparoscopia ginecologică
Baremul activităților practice
Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică
Sala de intervenții chirurgicale laparoscopice - organizare, aparatura, instrumentar.
Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.
Aparatura laparoscopică.
Instrumentar specific laparoscopic.
Pregatirea instrumentarului pentru intervenția chirurgicală.
Modalități de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente și accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).
Instrumentar și aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.
Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra și extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.
Extragerea pieselor operatorii din abdomen - trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.
Evaluarea și pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervențiilor chirurgicale laparoscopice.
Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserției acului Veress, inserția trocarelor și canulelor, verificarea poziției intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserția ombilicală, inserția directă a trocarelor și canulelor, inducerea
pneumoperitoneului
și
verificarea
lui,
tehnica
diagnosticării aderențelor visceroparietale anterioare.
Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.
Incidente, accidente, complicații ale abordului chirurgical laparoscopic.
Tehnica manevrării telescopului și obținerea unei imagini de calitate în concordanță cu intențiile operatorului.
Tehnica explorării cavității peritoneale (explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă).
Tehnici de disecție laparoscopică (disecție instrumentară cu instrumente de tăiere, disecția boantă, hidrodisecția).
Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.
Lavajul și aspirația cavității peritoneale.
Drenajul cavității peritoneale.
Sutura breșelor parietale.
Tehnici utilizate în chirurgia laparoscopică ginecologică
Tehnica explorării pelviene și abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă inițială a oricarei tehnici chirurgicale).
Biopsia
laparoscopică,
recoltarea
de
produse
patologice
în
vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.
Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.
Adezioliza chirurgicală - tipuri de aderențe, tehnici de diagnostic a aderențelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderențelor postoperatorii.
Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.
Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.
Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, și fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.
Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.
Tehnici chirurgicale conservatoare și radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecție parțiala a ovarelor și drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.
Tehnica miomectomiei laparoscopice și a miomectomiei asistate laparosopic.
Incidente, accidente, complicații în chirurgia laparoscopică
Posibilități de evitare și tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicații intra sau postoperatorii.
Conversia la laparotomie.
În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape:
etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori
etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menționată în programa analitică de curs.
etapa pregătirii și antrenamentului individual pe simulator.
etapa clinică - participarea efectivă a cursanților la intervențiile chirurgicale alături de formator.
video-transmisia intervențiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul cursanților ce nu intră efectiv în intervenție ), cu posibilități interactive între operatori și observatori.
Medicii care au absolvit stagiul de laparoscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Chirurgie laparoscopică ginecologică nu vor putea practica tehnici complexe laparoscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în Chirurgie laparoscopică ginecologică.
Competențe generale și aptitudini speciale
Competențele generale și speciale ce trebuie pregătite conform curiculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Obstetrică și Ginecologice (PACT) trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiționale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societății și ale colectivelor de ginecologie. Competențele generale și aptitudinile de finețe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" și "Dezvoltare personală și profesională". Competențele și aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor științifice efectuate de către toți responsabilii europeni din domeniu.
Competențele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declarația Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizația Mondială a Națiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidențialitatea și beneficiile în urma progresului științific.
Competențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersate
Îngrijiri acordate pacientului
Examinați pacientul în ansamblu, respectați diversitatea și acordați îngrijiri medicale personalizate
Comunicați într-un mod respectuos, ascultați pacientul și încercați să acordați încredere
Încredințați pacientului decizia de a alege și de a semna consimțământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale și preferințele pacientului
Demonstrați capacitate de a conduce un caz medical și de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului
Deciziile medicale trebuie să fie în concordanță cu standardele etice și drepturile femeii
Munca în echipă
Colaborați respectuos cu ceilalți medici, asistente, moașe și contribuiți la un mediu de muncă sigur și constructiv
Facilitați luarea deciziilor medicale între specialități, recunoscând și luând în considerare și expertiza medicala adiacentă
Concentrați-vă pe performanțele în echipă având în vedere standardele medicale și aspectele legale
Demonstrați calitatea de lider, în mod special în situații critic
Practica bazată pe principiile sistemului
Înțelegeți și lucrați în mod eficient în organizațiile din domeniul sănătății, respectând legile aferente
Înțelegeți și adaptați-vă la diversitate, dezvoltare și inovație
Lucrați conform ghidurilor și standardelor de sănatate, și puneți în aplicare normele de siguranță a pacienților
Puneți în balanță beneficiile pacientului, dar și costurile necesare
Efectuați triajul și prioritizarea pacienților luând în considerare resursele disponibile
Asigurați intimitate și comfort pacienților în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical și context.
Dezvoltare personală și profesională
Continuați studiile în domeniu și încercați sa fiți un model
Recunoașteți-vă capacitățile personale și limitările
Acordați, cereți și acceptați feedback-ul, reflectați asupra lui și folosiți-vă de el pentru îmbunătățiri
Continuați să vă îmbunătățiți ascultarea empatică cât și comunicarea eficientă și clară
Contribuiți la progresele în domeniul sănătății prin cercetare, educație și facilitarea implementării de metode inovative.
Comunicarea și formarea aptitudinilor psiho-sociale
Capacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esențială în interacțiunea pacient- doctor, așa cum este stipulat și în competențele generale în curiculă. S-a demonstrat că îmbunătățește starea de sănătate cât și satisfacția pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacitățile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale și raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienților. Competența în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătățită prin antrenament, feedback și evaluare.
Indrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare si abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, respectându-i în același timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat și de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical și ginecologic.
Comunicarea și abilitățile psiho-sociale
Comunicarea este baza interacțiunii între medic și pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât pacientul cât și doctorul să se simtă comfortabil în discuție. Formarea abilităților de comunicare vor asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicala doctor-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și însumarea informațiilor și adaptarea informațiilor.
Un alt aspect al comunicării
privește rolul medicului în echipa. Colaborarea
și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico-legale.
Este necesar ca medicii rezidenți sa dezvolte abilități de înregistrare și întocmire a rapoartelor medicale
Formarea și evaluarea abilităților de comunicare și psiho-sociale
Precum alte abilități din specialitatea Obstetrică și Ginecologie, învățarea și perfecționarea abilităților în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informațiilor teoretice, experienței dobândite în urma simulărilor și practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient și abilitățile specifice necesare. Feedback-ul și auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.
Formarea abilităților psiho-sociale și de comunicare orală
Jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic- pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un managment mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare.
Este esențială furnizarea unui feedback într-un mod structurat și care sa aibă în vedere și personalitatea stagiarului.
Evaluarea abilităților bio-psiho-sociale și de comunicare
Observarea directă reprezintă cea mai buna metodă de predare și evaluare a abilităților de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât și cea non-verbală. Alți membri ai echipei medicale și chiar pacienții pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară.
Este indicat ca un portofoliu cu feedback-uri de proveniență multiplă să fie păstrat, acesta poate conține scurte auto-evaluări ale stagiarului.
Anexa 1. Tematica pentru examenul de specialitate Obstetrică-Ginecologie Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Obstetrică- Ginecologie
A. PROBA SCRISĂ
B. PROBA CLINICĂ OBSTETRICĂ
C. PROBA CLINICĂ GINECOLOGIE
D. PROBA PRACTICĂ
A. PROBA SCRISĂ
Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale
Noțiuni de anatomie (1, pg. 16-34)
Noțiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)
Sarcina normală
Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)
Consultația preconcepțională (1, pg. 156-165)
Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)
Diagnosticul prenatal (1, pg. 283-302)
Avortul (1, pg. 350-371)
Boala trofoblastică gestațională (2, pg. 898-917)
Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)
Complicații medicale și chirurgicale în sarcină (1, pg. 926 - 1282)
Ecografia în obstetrică și ginecologie (1, pg. 194 - 222), (4, pg. 805-833)
Medicină fetală
Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)
Genetică (1, pg. 259-280)
Teratologie (1, pg. 240-255)
Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum (3, pg. 377-389)
Restricția de creștere fetală (1, pg. 874-884)
Suferința fetală (1, pg. 491-497)
Moartea fetală (1, pg. 661-666)
Nașterea normală și patologică
Nașterea normală (3, pg. 351-360)
Prezentațiile distocice (3, pg. 361-376)
Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)
Nașterea vaginală operatorie (3, pg. 407-418)
Analgezia și anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)
Hemoragia postpartum (3, pg. 511-532)
Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)
Anemia fetală. Alloimunizarea (1, pg. 306-313)
Afecțiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)
Sarcina multiplă (1, pg. 891-920)
Nașterea înainte de termen (1, pg. 829 - 855)
Sarcina prelungită (1, pg. 862 - 870)
Patologia anexelor fetale
Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical (1, pg. 116- 124)
Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)
Lehuzia
Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 - 679)
Complicațiile puerperale (1, pg. 682 - 692)
Urgențe vitale în obstetrică
Sepsisul și șocul în obstetrică (5, pg. 223-239)
Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)
Colapsul matern peripartum (5, pg. 265-287)
Sindroame în ginecologie
Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncționale (2, pg. 219-240), amenoreea (2, pg. 440-457)
Durerea pelvină (2, pg. 304-328)
Infecțiile ginecologice (2, pg. 64-107)
Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)
Endometrioza (2, pg. 281-298)
Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)
Tulburările de statică pelvină: Incontinența urinară (2, pg. 606-632) și Prolapsul organelor pelvine (2, pg. 633-658)
Patologia benignă și preinvazivă ginecologică
Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior (2, pg. 110-128; 730-763)
Tumorile uterine (2, pg. 246-261)
Tumorile ovariene și tubare (2, pg. 262-274)
Patologia benignă și preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)
Cancerele ginecologice
Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)
Cancerul vulvar (2, pg. 793-806)
Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)
Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial (2, pg. 817-834), (7, pg. 139-152).
Sarcoamele uterine (2, pg. 839-850)
Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)
Cancerul de sân (2, pg. 345-352)
Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)
Menopauza (2, pg. 554-586, 588-600)
Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)
Contracepție și sterilitate (2, pg. 132-149 și 152-164)
Bibliografie
Williams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, București, 2017.
Williams
Ginecologie,
Ed.
a
II-a, Hoffman,
Schorge,
Schaffer,
Halvorson,
Bradshaw, Cunningham,
Coordonatorul
ediției
în
limba
română
Prof.
Dr.
Radu
Vlădăreanu, Editura Hipocrate, București, 2015.
Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică și Ginecologie, sub redacția Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, București, 2014.
Callen, Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie. Mary Norton, Leslie Scoutt, Vickie Feldstein. Ed. a 6-a, coordonată în limba română: Radu Vlădăreanu, București, Editura Hipocrate, 2017.
Urgențele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.
Tratat de patologie neoplazică și preneoplazică a colului uterin, sub redacția Nicolae Suciu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, 2018.
Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, București, 2019.
Tratat de chirurgie extrapelvină a cancerului de ovar, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Patriciu Achimaș Cadariu, Nicolae Bacalbașa, Alexandru Blidaru, Editura Academiei Române, București 2017.
D. PROBA PRACTICĂ
Ecografia în obstetrică și ginecologie
Monitorizarea cardiotocografică
Asistența la naștere în prezentațiile craniene și pelviană, epiziotomia/rafia
Aplicația de forceps în OP, OS, OIDA, OISA
Aplicația vidextractorului
Versiunea internă
Manevre în cazul distociei de umeri
Operația cezariană
Cerclajul colului uterin
Lacerațiile cervicale și perineale postpartum
Intervenții biopsice, ablative și distructive la nivelul colului uterin
Colposcopia
Recoltarea probelor cervico-vaginale
Chiuretajul uterin
Laparoscopia diagnostică (inclusiv cromopertubație)
Histeroscopia diagnostică
Laparoscopia operatorie (adezioliză, sterilizarea tubară, salpingostomie, salpingectomie, chistectomie ovariană)
Histeroscopia operatorie (rezecție de polip, miom tip 0-1, < 4 cm)
Investigații în cazul prolapsului genital și IUE (scorul POP-Q)
Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului
Colporafia anterioară. Colpoperineorafia.
Anexectomia
Miomectomia
Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului
Histerectomia vaginală
Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)
Tratamentul plăgii complicate
Inserție de DIU
Plasarea unui pesar (în caz de prolaps sau amenințare de naștere prematură)
Pentru conformitate:
Prof. Univ. Dr. Radu Vlădăreanu Președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România
Prof. Univ. Dr. Nicolae Suciu Președintele Comisiei Consultative de O-G a Ministerului Sănătății
Conținută de
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.