Plan din 25 ianuarie 2021

ORDINUL nr. 105 din 25 ianuarie 2021 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 131 din 9 februarie 2021.

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0234 STÂNCA ȘTEFĂNEȘTI

CUPRINS

INFORMAȚII GENERALE

Descrierea sintetică a Planului de management

Procesul de elaborare al Planului de management

Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Localizarea ariei naturale protejate

Limitele ariei naturale protejate

MEDIUL ABIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0234 STÂNCA ȘTEFĂNEȘTI

Geologie

Hidrografie

Pedologie

Clima

MEDIUL BIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0234 STÂNCA ȘTEFĂNEȘTI

Ecosistemele

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată arie naturală protejată

Habitate Natura 2000

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

Comunitățile locale și factorii interesați

Comunitățile locale

Factorii interesați

Utilizarea terenului

Situația juridică a terenurilor

Administratori, gestionari și utilizatori

Infrastructură și construcții

Patrimoniu cultural

Obiective turistice

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Lista activităților cu potențial impact

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Hărțile activităților cu potențial impact

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

Obiective generale

Obiective specifice

Măsură specifică/măsură de management

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

Planul de activități

Estimarea resurselor necesare

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Raportări periodice

Urmărirea activităților planificate

Indicarea activității realizate

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1. Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești Anexa nr. 2. Fotografii

Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale

Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate

3.3. Harta localizării ariilor naturale protejate

Harta limitelor ariei naturale protejate

Harta geologică

Hartă hidrografică

Hartă solurilor

Harta temperaturilor - medii multianuale

Harta precipitațiilor - medii multianuale

Harta ecosistemelor

Harta distribuției habitatului 6110*

Harta unităților administrativ teritoriale

Harta utilizării terenului

Harta juridică a terenului

Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate

Harta privind perimetrul construit al localităților

Harta construcțiilor

Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere

Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

3.19: 3.19.1. Harta amenințărilor_1 la nivelul ariei naturale protejate

: 3.19.1. Harta amenințărilor_2 la nivelul ariei naturale protejate

: 3.20.1. Harta distribuției impacturilor presiunilor asupra habitatului 6110* 3.20: 3.20.2. Harta distribuției impacturilor amenințărilor_1 asupra habitatului 6110* 3.20: 3.20.3. Harta distribuției impacturilor amenințărilor_2 asupra habitatului 6110*

LISTĂ DE ABREVIERI ȘI ACRONIME

AJVPS – Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ANANP – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ANP – Arie Naturală Protejată

CLC – Corine Land Cover DH – Directiva Habitate

GPS – Global Positioning System: sistem de poziționare globală ONG – Organizație Non-Guvernamentală

OUG – Ordonanța de Urgență a Guvernului UAT – Unitate Administrativ Teritorială VRF – Valoarea de Referință Favorabilă

INFORMAȚII GENERALE

Descrierea sintetică a Planului de management

Planul de management este documentul oficial cu rol de reglementare pentru custodele sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești și pentru toți factorii interesați, reprezentând un instrument de lucru pentru aceștia, pe o perioadă de 5 ani, din momentul aprobării.

Aria naturală protejată ROSCI0234 Stânca Ștefănești a fost declarat sit de importanță comunitară, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat și completat cu Ordinul nr. 2387/2011.

Aria naturală protejată ROSCI0234 Stânca Ștefănești este situată în partea estică a României, în județul Botoșani, fiind cuprinsă în totalitate în interiorul orașului Ștefănești, în partea nord-nord-estică a acesteia, ocupând o suprafață de 0,3 ha. Aceasta se suprapune în totalitate peste rezervația naturală Stânca Ștefănești, cod RONPA0243. Se încadrează între paralele de 47°50ʹ19ʺ și 47°50ʹ21ʺ latitudine nordică și meridianele de 27°13ʹ33ʺ și 27°13ʹ38ʺ longitudine estică.

Elementul de interes conservativ pentru care a fost desemnată sit de importanță comunitară este tipul de habitat

6110*

Pajiști rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi.

Scopul Planului de management este conservarea habitatului 6110* Pajiști rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi, prin practici sustenabile în raport cu interesele comunității

locale.

Obiectivele

de

management

sunt:

conservarea

și

managementul habitatului

de

interes

conservativ;

inventarierea/evaluarea

detaliată

și

monitoringul habitatului de interes conservativ; administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate; comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului; utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Tipurile de măsuri de conservare sunt cele care țin de: asigurarea conservării habitatului 6110* Pajiști rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi, în sensul menținerii

stării

de

conservare

favorabilă;

materializarea

limitelor

pe

teren

ale sitului/rezervației

și

menținerea

acestora;

urmărirea

respectării

regulamentului

și

a prevederilor Planului de management.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii și ale dezvoltării durabile, Planul de management integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităților locale din zona sitului, ținând cont de caracteristicile tradiționale, culturale și spirituale specifice acestora, oferind o viziune pe termen lung asupra managementului conservativ al sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești.

Cadrul legislativ referitor la aria naturală protejată vizată de Planul de management

Directiva Habitate 92/43/EEC/1992 - Privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică

Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar republicată, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 350/2001- Privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 5/2000 - Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, modificată și completată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2016 aprobată prin Legea nr. 60/2017

Hotărâre de Guvern nr. 1076/2004 - Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe cu modificări

Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 195/2005 - Privind

protecția

mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 407/2006 - Legea

vânătorii

și

a

protecției

fondului

cinegetic

cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 - Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 - Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările și completările ulterioare

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 - Pentru

aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și

fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009

- Privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național

Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 19/2010 - Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

Legea nr. 101/2011 - Privind

prevenirea

și

sancționarea

unor

fapte

privind degradarea mediului, republicată

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 - Privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 44/2018

Hotărâre de Guvern nr. 1081/2013 - Privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020

Hotărâre de Guvern nr. 1064/2013 - Privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/2015 - Privind aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România

Legea nr. 95/2016 -

Privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Hotărâre de Guvern nr. 997/2016 -

Privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioarele și completările ulterioare

Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 46/2016

-

Privind

instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Ordinul ministrului mediului nr. 1447/2017 - Privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate

Legea nr. 292/2018 - Privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

Ordinul ministrului mediului nr. 304/2018 - Privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate

12

Tabel nr. 1

Matricea logică a Planului de management

Aria naturală protejată/Elementele de

interes conservativ

Starea de conservare

(F/NI/NR)

Presiune (P)/Amenințare (A) (cod)

Măsurile active de conservare propuse

Situl ROSCI0234 Stânca Ștefănești

Habitatul 6110* Pajiști

F

Presiune:

1. Îmbunătățirea cunoștințelor despre regenerarea

rupicole calcifile sau

A 03.02 cosire neintensivă

comunităților și speciilor de plante caracteristice

bazifile din Alysso-

A 04.03 absența pășunatului

habitatului 6110 *

la nivelul factorilor de interes;

Sedion albi

H 04. poluarea aerului, poluanți răspândiți

2. Evitarea activităților de extragere și călcare repetată

pe calea aerului

a speciilor: de exemplu, colectarea necontrolată de

Amenințare:

plante, turismul de agrement și sport - activități care

A 03.02 cosire neintensivă

sunt

posibile

doar

din

partea

celor

care

au

C 01.01 activități de extracție a pietrei

responsabilități în zona de graniță;

M 01.02 seceta prelungită

3.

Controlul

accesului

animalelor

ierbivore

pe

M 01.03 ploile torențiale

suprafața habitatului;

J 01.01 incendii de origine antropică

4. Interzicerea exploatării rocii la suprafață;

K 02.01 succesiunea vegetației

5. Eliminarea speciilor de arbuști de pe substratul

H 04. Poluarea aerului, poluanți răspândițí

calcaros, mai ales unde roca este mai mult sau mai

pe calea aerului

puțin acoperită cu strat vegetal, și menținerea litierei la

aproximativ 2 cm grosime.

Procesul de elaborare al Planului de management

Planul de management este elaborat în cadrul proiectului “Management eficient în siturile Natura 2000 ROSCI0276 Albești, ROSCI0417 Manoleasa, ROSCI0317 Cordăreni- Vorniceni, ROSCI0234 Stânca Ștefănești” - finanțat prin

programul POIM 2014-2020. Conținutul cadru al acestuia este conform Ordinului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate emis de ministrul mediului.

Procesul parcurs pentru elaborarea Planului de management al sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești a presupus următoarele două etape complementare și intercorelate: evaluarea detaliată a biodiversității sitului și elaborarea propriu-zisă a Planului de management.

Etapa de evaluare a biodiversității sitului, centrată pe speciile de interes comunitar, a făcut obiectul realizării unui studiu științific detaliat, care stă la baza elaborării prezentului Plan de management. Realizarea studiului științific, care a presupus deplasări în teren în vederea inventarierii, cartării, evaluării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, a permis elaborarea măsurilor de conservare și management.

Factorii interesați cu privire la aplicarea măsurilor proiectate au fost consultați pe tot parcursul elaborării Planului de management.

Activitățile desfășurate în laborator au vizat reunirea arealelor care găzduiesc elementele de interes conservativ, analiza și sinteza informațiilor privind suprafața habitatului și distribuția spațială.

Etapa de elaborare propriu-zisă a Planului de management a inclus: analiza și consultarea factorilor interesați, stabilirea scopului, a obiectivelor, măsurilor/activităților de conservare și management, precum și a resurselor financiare necesare implementării acestuia. Elaborarea propriu-zisă a Planului de management al sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești a fost realizată conform indicațiilor POIM 2014-2020 și în acord cu Ghidul pentru

elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate din România.

Etapele, respectiv acțiunile elaborării propriu-zise a Planului de management, au fost următoarele:

Pregătirea procesului de planificare: documentare, investigare;

Elaborarea unui plan de analiză și participare a factorilor interesați;

Elaborarea secțiunii introductive și descrierea contextului Planului de management;

Realizarea descrierii sitului;

Definirea scopului Planului de management;

Definirea obiectivelor Planului de management;

Evaluarea informației pentru fiecare obiectiv;

Identificarea activităților pentru fiecare obiectiv;

Identificarea celor mai bune opțiuni de management;

Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare;

Prescrierea acțiunilor de management/măsurilor de conservare, verificarea încrucișată și adăugarea de indicatori;

Desemnarea priorităților, planificarea în timp și identificarea colaboratorilor cheie;

Planificarea resurselor.

Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Aria naturală protejată ROSCI0234 Stânca Ștefănești, este situată în vecinătatea ariei naturale protejate ROSPA0058 Lacul Stânca Costești. Aria naturală protejată este de tipul sit Natura 2000 și intră în categoria siturilor de importanță comunitară. Acest sit se suprapune în totalitate peste rezervația naturală RONPA0243 Stânca Ștefănești, având o suprafață de 0,30 ha.

În anexa 3.1 a Planului de management este prezentată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate.

Tabel nr. 2

Nr. crt.

Arie naturală protejată cu care se suprapune

Tip suprapunere c)

Suprafața totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință

[ha]

Procentul din aria naturală protejată de referință [%]

Cod

Denumire

Tip a)

Categorie b)

Denumire responsabil

1.

ROSCI0234

Stânca Ștefănești

-

SCI – sit de importanță

comunitară

T

0,30

100

2.

RONPA0243

Stânca Ștefănești

B -

botanică, G -

geologică

IV –

rezervație naturală

T

0,30

100

Localizarea ariei naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0234 Stânca Ștefănești este situată în partea de est a României, în Regiunea de Nord-Est - Moldova. Administrativ este amplasată în județul Botoșani, fiind cuprinsă în totalitate în interiorul orașului Ștefănești, în partea nord-nord- estică a acesteia. Se desfășoară pe valea râului Prut fiind situată pe barajul lacului de acumulare Stânca-Costești, în zona de tranzit de la granița cu Republica Moldova.

Din punct de vedere fizico-geografic, este situată în partea sud-vestică a Câmpiei Moldovei, subunitatea Culoarul Prutului. Având în vedere limitele sale extreme, situl se încadrează între paralele de 47°50ʹ19ʺ și 47°50ʹ21ʺ latitudine nordică și meridianele de 27°13ʹ33ʺ și 27°13ʹ38ʺ longitudine estică. În cadrul acestor limite, situl ocupă o suprafață de 0,3 ha, cu o lungime de 122 m pe direcția NV-SE și o lățime maximă cuprinsă între 35 și 40 m în zona mediană, cu un perimetru de 250,4 m. Altitudinea medie este de 73 m și este amplasat într-o zonă cu recifuri calcaroase sarmatice.

Tabel nr. 3

Codul și denumirea ariei naturale

protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică

Județul

Localități (orașe, comune, sate)

Localitate

Suprafața (ha)

ROSCI0234 -

Stânca Ștefănești

0,30

Continentală

Botoșani

Oraș

Ștefănești

0,30

Rezervație naturală RONPA0243 -

Stânca Ștefănești

0,30

-

Botoșani

Oraș Ștefănești

0,30

Cea mai apropiată localitate de aria naturală protejată ROSCI0234 Stânca Ștefănești este în partea de sud-vest a acesteia, localitatea Stânca, ce se află la o distanța de circa 2 km pe drumul de acces DN29E.

În anexa 3.2 a Planului de management este prezentată Harta localizării ariei naturale protejate.

Limitele ariei naturale protejate

Conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, suprafața sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești este de 0,3 ha.

Limitele sitului în sistemul de referință STEREO 1970, se pun la dispoziție celor interesați, în format electronic, pe pagina web a Ministerului Mediului.

Harta limitelor ariei naturale protejate este inclusă în Anexa 3.3 la Planul de management.

Delimitarea geografică a ariei naturale protejate ROSCI0234 Stânca Ștefănești presupune notarea punctelor cardinale extreme, între care se încadrează siturile. Astfel, avem următoarele coordonate geografice:

Nord: 47°50ʹ21.04ʺ N, 27°13ʹ34.86ʺ E Vest: 47°50ʹ20.24ʺ N, 27°13ʹ33.89ʺ E Sud: 47°50ʹ19.27ʺ N, 27°13ʹ38.12ʺ E Est: 47°50ʹ20.15ʺ N, 27°13ʹ38.33ʺ E

Suprafața totală a sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești cartată prin Planul de management este de 0,30 ha.

MEDIUL ABIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0234 STÂNCA ȘTEFĂNEȘTI

Geologie

Aria naturala protejată ROSCI0234 Stânca Ștefănești se extinde peste partea românească a Platformei Est-Europene. Platforma Moldovenească este cea mai veche unitate de platformă din țara noastră, reprezentând terminația sud-vestică a Platformei Est-Europene. Platforma Moldovenească este alcătuită din două mari straturi: soclul, care reprezintă fundamentul cristalin al platformei ce se extinde până la Munții Urali, vârsta rocilor variind între centrul și periferia platformei, și cuvertura sedimentară, ce are o grosime considerabilă

fiind formată numai din depozite sedimentare marine.

În arealul sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești, depozitele care aflorează sunt din perioada Neogenă, seria Miocen, etajul Sarmațian, subetajul Buglovian. Vârsta rocilor care ies la suprafață în acest subetaj sunt încadrate în ultimul megaciclu de sedimentare. Rocile

specifice acestei vârste sunt de tipul faciesului recifal de calcar și reprezintă cea mai extinsă barieră de corali fosili din Europa și mai poartă de numirea de Toltry. În zona Stânca Ștefănești este cel mai important masiv calcaros de pe dreapta râului Prut, acesta este format din calcar complet diagenizat. În calcarele recifale din arealul studiat se regăsesc rar tuburi de

Serpula gregalis

– viermi marini, ce poartă denumirea de

bioherme cu Serpula , sau

miodobare

sau

toltry

și au o extindere din Polonia spre sud. În suprafață calcarul este sfărâmicios

și

prezintă

numeroase

mulaje

de

Candiacee

și

Hydrobii ,

asociate

cu

Esharalapidosa ,

Microporella terrebra .

În zona sitului se remarcă și unele depozite fluviatile precum: pietrișuri și nisipuri care intră în alcătuirea teraselor superioare. Stâncăria principală este acoperită parțial cu loess.

Calcarele recifale din lungul văii Prutului, pe care este amplasat și situl ROSCI0234 Stânca Ștefănești, apar sub forma unor creste calcaroase, orientate pe direcția nord-sud cu altitudini ce cresc de la est către sud, creste ce sunt separate de regiuni cu altitudini reduse pe care apar depozite argilo-marnoase.

În anexa 3.4 a Planului de management este prezentată Harta geologică.

Hidrografie

Caracteristicile hidrologice ale sitului Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești și rezervației naturale RONPA0243 Stânca Ștefănești, sunt influențate în mod direct de factori naturali, dar și de realizarea lucrărilor hidrotehnice. Se poate considera că Lacul de Acumulare Stânca Costești influențează puternic regimul de scurgere a Prutului și modul în care s-a realizat eroziunea în zona ariei protejate.

Apele subterane

Arealul studiat se suprapune peste corpul de apă subteran ROPR07 Câmpia Moldovei, conform împărțirii corpurilor subterane de apă realizate de Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, care este caracterizat de un substrat geologic poros permeabil, cantonat în depozitele de vârstă volhinian superior-basarabian inferior. Alcătuirea litologică a acestor depozite este dată de argile și marne argiloase cu intercalații de nisipuri, nisipuri cu pietrișuri, gresii și mai rar gresii oolitice. În cadrul sitului nivelul hidrostatic este identificat la peste 5 m adâncime.

Rețea hidrografică

Situl Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești este amplasat în bazinul hidrografic al râului Prut. Râul Prut are o lungime de 952,9 km dintre care 742 km reprezintă granița naturală dintre România, Ucraina și Republica Moldova. Izvoarele acestuia sunt în muntele Cernahora din Carpații Păduroși - Ucraina, la altitudinea de 1580 m conform Romanescu et al., 2011. Suprafața bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stânca-Costești este de circa 12.000 kmp, iar debitul mediu multianual este de 83,6 mc/s. Numărul de afluenți pe care îi primește este de 27 pe partea dreaptă și 32 pe partea stângă.

Lacul de acumulare Stânca-Costești

Situl se află situat între lacul de acumulare Stânca Costești și lacul de compensare de după baraj. Lacul Stânca-Costești este unul dintre cele mai mari lacuri din România, fiind al doilea ca suprafață după lacul Porțile de Fier I. Bazinul de recepție al lacului este de 12.000 kmp, conform

http://www.baraje.ro

.

Barajul lacului de acumulare a fost dat în folosință în anul 1978, având o înălțime de 43 m și o lungime de 3000 m. La nivelul normal de retenție lacul are o suprafață de 5.900 ha și o lungime de 70 km; iar la capacitate maximă suprafața lacului poate ajunge la 9.200 ha, la o lungime de 99,5 km și un volum total de apă de 1.400 milioane metri cubi. Volumul util al lacului de compensare situat în aval de baraj este de 630.000 metri cubi.

Scopul acestui lac este de apărare împotriva inundațiilor, asigurarea necesarului de apă a zonei, irigații, piscicultură și valorificarea potențialului hidroenergetic. De asemenea, acest lac a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică ROSPA0058.

În anexa 3.5 a Planului de management este prezentată Harta hidrografică.

2.3. Pedologie

Învelișul pedogenetic din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0234 și rezervației naturale RONPA0243 Stânca Ștefănești este erodosol calcaric, proxicalcaric, epihiponatric, luto-nisipos.

Tipul genetic de sol reprezentativ este erodosol, care face parte din clasa de soluri antrisoluri. Această clasă de soluri este caracterizată de un orizont antropedogenetic cu o grosime de cel puțin 50 cm sau prin lipsa orizontului A și E, îndepărtate prin eroziune accelerată sau prin decopertarea antropică, la suprafață apărând părți alea orizontului B sau C conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția mediului – ICPA, 2003. Tipul de sol erodosol este caracterizat de eroziunea

accelerată a orizontului bioacumulativ - orizont A, uneori ajungându-se la eroziunea orizonturilor intermediare până la materialul parental - orizont C. Subtipul de sol caracteristic este cel calcaric ce explică prezența carbonaților la suprafață sau în primii 50 cm. Varietatea de sol este proxicalcaric ceea ce indică adâncimea la care se află carbonații în sol, în cazul de față aceștia apar în primii 20 cm; varietatea epihiponatric indică faptul că la nivelul stratului de sol au loc procese de alcalizare, cu apariția orizontului cu Na la o adâncime ce variază între 25-50 cm. Textura solului este luto-nisipoasă. Solul din cadrul sitului este caracterizat de procese antropice, pedogenetice și are un drenaj bun.

Gradul de eroziune a solului este puternic, orizontul bioacumulativ regăsindu-se sub forma unor strate cu grosime mică și cu o cantitatea mare de carbonați aflați la suprafață. Lipsa unor orizonturi intermediare și trecerea direct la straturile de material parental indică de asemenea eroziunea puternică a solului.

În anexa 3.6 a Planului de management este prezentată Harta solurilor.

2.4. Clima

Condiții generale

Situl Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești este situat în nord-estul țării și este supus influențelor climatice continentale ale Europei de est și mai puțin celor ale Europei centrale, sud-estice sau sudice. Clima sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești este influențată de patru centri barici: anticiclonul azoric, ciclonul islandez, anticiclonul siberian și ciclonul mediteranean.

Principalul tip de circulație ce influențează situl este circulația vestică sau atlantică, ce cumulează 45% din totalul anual. Acest tip de circulație se realizează, în situația în care, în nordul Europei acționează un câmp de presiune coborâtă, iar în sud se instalează un câmp de presiune ridicată. Circulația se face dinspre est către vest antrenând mase de aer mai umede și răcoroase, cu frecvente pasaje noroase care generează precipitații în sezonul cald. Iarna, se instalează stări de vreme închisă, dar cu temperaturi blânde.

Radiația solară

Radiația solară este principala sursă de energie și reprezintă cel mai important factor climatic care influențează toate fenomenele sau elementele climatice. Valorile radiației solare depind în primul rând de opacitatea atmosferei, dar și de o serie de factori precum: poziția latitudinală, regimul nebulozității, unghiul de incidență al razelor solare cu suprafața topografică. Cele mai mari valori ale radiației solare se înregistrează în intervalul orar 9-15, până la ora 9 acestea fiind în creștere, iar după ora 15 în scădere. Radiația solară directă

începe să crească din luna decembrie spre lunile de vară. Astfel, cele mai mici valori ale radiației solare se înregistrează în sezonul rece - decembrie, ianuarie, iar cele mai mari în sezonul cald - iunie și iulie.

În cadrul sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești și rezervației naturale RONPA0243 Stânca Ștefănești, valorile radiației solare multianuale sunt cuprinse între 31,1 - 262,2 W/m 2 . Maxima se înregistrează în luna iulie - 262,2 W/m 2 , iar minima în luna decembrie - 31,1 W/m 2 . Valorile radiației solare prezintă o creștere, din sezonul rece - luna decembrie spre sezonul cald - luna iulie. Lunile cu cele mai mari valori ale radiației solare sunt cele de la sfârșitul primăverii, mai - 242,3 W/m 2

și cele de la începutul și mijlocul verii, respectiv iunie

- 259,5 W/m 2

și iulie - 262,2 W/m 2 .

Temperatura aerului

Parametrul fizico-geografic ce duce la stabilirea individualității din punct de vedere climatic al unei regiuni este temperatura aerului. Pe baza datelor climatice înregistrate la stația meteorologică Ștefănești,

s-au extras informații privind temperatura medie lunară, temperatura medie anuală și temperatura medie multianuală.

Temperatura aerului este influențată atât de latitudine cât și de altitudine, iar în acest caz, datorită suprafeței restrânse a sitului, variațiile termice sunt foarte mici, crescând ușor temperatura aerului din partea nordică spre partea sudică.

Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse între 8,9 ° C și 9 ° C.

În anotimpul de iarnă temperaturile medii sunt negative, cele mai mici temperaturi înregistrându-se în luna ianuarie, cu o medie de -3 ° C. Începând cu anotimpul de primăvară, temperaturile încep să crească, ajungând ca în anotimpul de vară să se înregistreze maximul de temperatură, 19-20 ° C în luna iulie. În anotimpul de toamnă, temperaturile medii revin la valori apropiate de cele din anotimpul de primăvară, 3-15 ° C.

În anexa 3.7 a Planului de management este prezentată Harta temperaturilor - medii multianuale.

Precipitațiile atmosferice

Precipitațiile, alături de temperatura aerului, contribuie la realizarea profilului climatic general al unei regiuni. Ca și în cazul temperaturilor, acestea sunt influențate de altitudine, dar au și o particularitate, aceea că se reduc cantitativ de la vest la est.

Ca și temperaturile, precipitațiile diferă în funcție de altitudinea reliefului, fiind mai reduse în zonele joase și mai bogate în zonele mai ridicate. Precipitațiile oscilează între 514 mm/an și 552 mm/an, cu o diminuare dinspre nord-vest spre sud-est. Aceste diferențe ale cantităților de precipitații sunt date, atât de influențele baltice și est-europene, cât și de

altitudine. Influențele baltice mai puternice în sezonul rece, fac ca precipitațiile să fie cu circa 10% mai bogate în partea nordică față de cea sudică.

În cazul precipitațiilor există două maxime pluviometrice în ceea ce privește situl Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești. Primul maxim se înregistrează în luna iunie, cu o valoare de 87 mm, iar cel de-al doilea maxim, în luna iulie, cu o valoare medie de 70 mm. Minimul pluviometric se înregistrează, mai frecvent în luna februarie, valoarea medie fiind de 22,3 mm.

În anexa 3.8 a Planului de management este prezentată Harta precipitațiilor - medii multianuale.

Umiditatea relativă

Umezeala aerului este definită prin conținutul de vapori de apă existenți la un moment dat în atmosferă. Umezeala relativă a aerului este o mărime ce variază invers proporțional cu temperatura, adică cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât umezeala va fi mai scăzută și vice-versa. La nivelul Câmpiei Moldovei regimul anual al umezelii relative se caracterizează printr-o minimă - sfârșitul primăverii și o maximă - începutul iernii. Astfel, valorile cele mai mari ale umezelii relative sunt înregistrate în sezonul rece. Acest lucru este datorat ciclonilor mediteraneeni, care transportă aer cald și umed. Valorile cele mai mici ale umezelii relative sunt caracteristice lunilor de vară, fapt ce se datorează temperaturilor ridicate.

În cazul sitului de importanță comunitară ROSCI0234 Stânca Ștefănești și rezervației naturale RONPA0243 Stânca Ștefănești, umezeala relativă este cuprinsă între 65% și 86%. Regimul multianual al umezelii relative este caracterizat printr-o singură minimă, înregistrată în luna mai - 65,2% și o singură maximă, în luna decembrie - 86,4%. Valorile cele mai scăzute se înregistrează în lunile aprilie, mai și iunie. Valorile scăzute ale umezelii relative se prelungesc până în luna august, cu o creștere lentă până la valoarea de 71,5%.

Vânturile

Vânturile în situl ROSCI0234 Stânca-Ștefănești au o direcție dominantă NV-SE. Vânturile predominante sunt cele de nord-vest, cu o frecvență de 30%, iar cele de sud-est au valori cuprinse între 9% și 27%, cu precădere luna noiembrie. Viteza medie anuală a vântului are o valoare de 3,8 m/s la stația meteorologică Ștefănești, iar viteza media a vânturilor pe direcțiile NV-SE depășește 4 m/s.

MEDIUL BIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0234 STÂNCA ȘTEFĂNEȘTI

Ecosistemele

261 Stâncării

Acest ecosistem este situat pe platoul ”Casa Doamnei”, cu rocă calcaroasă la vedere, acoperită pe suprafețe mici cu strat subțire de loess. În compoziția floristică apar multe specii de stepă alături de puține specii montane, de stâncărie, ceea ce conferă o notă particulară vegetației,

asociației de stâncărie

Asplenio-Schiverechietum

identificată în sit. Specia

Schivereckia podolica

nu a fost identificată în compoziția floristică a acestui habitat, pe suprafata sitului ROSCI0234 Stânca Ștefănești.

Nota generală a vegetației este dată de speciile:

Stipa lessingiana ,

Veronica incana ,

Salvia nemorosa

- Festuco-Stipion,

Festuca valesiaca ,

Melica ciliata ,

Anthemis tinctoria ,

Teucrium chamaedrys

- Festucetalia valesiacae,

Silene otites ,

Linaria genistifolia

- Festuco- Brometea, instalate pe suprafețele cu substrat loess, iar nota particulară este dată de speciile

Asplenium ruta-muraria ,

Sedum maximum ,

Alyssum saxatile ,

Sempervivum zelebori

care ocupă suprafețele mici, cu roca calcaroasă la vedere, dispersate pe platoul stâncos.

242 Tufărișuri

Acest tip de ecosistem este situat la baza stâncăriei și, parțial, în partea sudică și estică a acesteia. Tufărișurile sunt reprezentate de asociația

Pruno spinosae – Crataegetum

în care codominante sunt

Prunus spinosa ,

Crataegus monogyna

alături de care mai cresc

Rosa tomentosa ,

Rhamnus cathartica ,

Ulmus foliacea

și speciile

Cornus sanguinea ,

Lonicera xylosteum

prezente și în tufărișul

cu Salici-Populetum

din apropiere, parțial prezent și în sit .

În tufărișul cu

Salici-Populetum

sunt specii lemnoase adaptate la condiții ecologice de luncă, precum regenerare rapidă prin înmulțire vegetativă și creștere rapidă a semințișurilor.

În urma lucrărilor de la barajul de la Stânca Costești, condițiile ecologice locale s-au schimbat destul de mult, în sensul lipsei inundațiilor, așa că tufărișul cuprinde și specii din Querco-Fagetea .

Astfel, pe lângă speciile

Salix alba ,

Populus alba

apar și specii din Salicion:

Clematis vitalba ,

Humulus lupulus ,

Lycopus europaeus ,

Rubus caesius ,

Ulmus foliacea , specii din Salicetalia:

Rhamnus frangula ,

Solanum dulcamara

și Querco-Fagetea:

Acer campestre ,

Acer tataricum ,

Cornus sanguinea ,

Crataegus monogyna ,

Lonicera xylosteum ,

Viburnum lantana .

În anexa 3.9 a Planului de management este prezentată Harta ecosistemelor.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată arie naturală protejată

Situl Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești este sit de importanță comunitară declarat pentru existența în acest areal a tipului de habitat 6110* Pajiști rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi, de interes comunitar prioritar.

Habitate Natura 2000

Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

6110*

3.

Denumire habitat

Pajiști rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion

albi

4.

Palaearctic Habitats

34.11

5.

Habitatele din România

R6223 Comunități sarmatice pe stânci calcaroase cu

Asplenium ruta-muraria

și

Schivereckia podolica

6.

Habitatele Natura 2000

-

7.

Asociații vegetale

Alysso petraei-Sedetum hispanici

Schneider-Binder et al. 1971;

Sedo-Petrorhagietum saxifragae

Roman 1974;

Seslerio rigidae-Saxifragetum rochelianae

Gergely 1967;

Saxifrago tridactylitis-Poëtum compressae

Kreh 1951, Géhu et Leriq 1957: syn.:

Sclerantho-Poëtum compressae

Borza 1959 conform Gafta & Mountford,

2008.

8.

Tipuri de pădure

-

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Comunități deschise pioniere xerotermofile pe soluri superficiale calcaroase sau bogate în baze - substrate vulcanice bazice, dominate de specii anuale și suculente tipice pentru Alysso alyssoidis-Sedion albi Oberdorfer & Müller in Müller 1961. Comunități similare se pot dezvolta pe substraturi artificiale; acestea însă nu vor fi

luate în considerare conform Gafta & Mountford, 2008.

10.

Specii caracteristice

Alyssum alyssoides ,

Arabis recta ,

Cerastium

spp.,

Hornungia petraea ,

Jovibarba

spp.,

Poa badensis ,

Saxifraga tridactylites ,

Sedum

spp.,

Sempervivum

spp.,

Teucrium botrys

conform Gafta & Mountford, 2008.

11.

Fotografii

Anexa nr. 2: Foto 1-5.

Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

6110*

2.

Statutul de prezență - spațial

Izolat

3.

Statutul de prezență -

management

Natural

4.

Suprafața tipului de habitat

0,01 ha

5.

Perioada de colectare a datelor

din teren

martie-octombrie 2018

6.

Distribuția tipului de habitat - descriere

Fitocenozele caracteristice ocupă suprafețe de 1-12 mp,

discontinue, cu acoperire de 20% până la 50% din suprafața acestora.

7.

Distribuția tipului de habitat -

hartă

În anexa 3.10 a Planului de management este prezentată

Harta distribuției tipului de habitat 6110*.

8.

Alte informații privind sursele de

informații

-

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

Comunitățile locale și factorii interesați

Comunitățile locale

Tabel nr. 4

Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

Județ

UAT

Procent din UAT

Procent din ANP

Botoșani

Ștefănești

0%

100%

Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale

Situl Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești care se suprapune cu rezervația naturală RONPA0243 Stânca Ștefănești este situat în partea de nord-est a României, pe teritoriul administrativ al județului Botoșani, orașul Ștefănești, conform Anexei 3.2 din Planul de

Management

–

Harta

localizării

ariilor

naturale

protejate

-

rezervația

naturală RONPA0243 și ROSCI0234 Stânca Ștefănești.

În anexa 3.11 a Planului de management este prezentată Harta unităților administrativ- teritoriale.

Orașul Ștefănești este situat în partea de est a județului Botoșani, la granița cu Republica Moldova, în vecinătatea lacului de acumulare de la Stânca-Costești, pe cursul superior al râului Prut, la 52 km distanță de orașul Săveni și la 50 km distanță de municipiul Botoșani, reședința județului.

Suprafața teritoriului administrativ al orașului Ștefănești este de 9658 ha.

Teritoriul administrativ al orașului Ștefănești se învecinează la nord cu teritoriul comunelor Ripiceni și Mihălășeni, la nord-vest cu teritoriul orașului Dobârceni, la vest cu teritoriul orașului Durnești, la sud cu teritoriul orașului Românești, la est – teritoriul Republicii Moldova și râul Prut – frontieră națională naturală.

Orașul Ștefănești are în componența sa următoarele localități: Ștefănești - centru administrativ al orașului și localitățile Ștefănești Sat, Bădiuți, Bobulești, Stânca. Orașul Ștefănești are o suprafață administrativă de 46,45 kmp, din care peste jumătate reprezintă teren arabil.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, populația stabilă a orașului Ștefănești era de 6094 locuitori la 1 ianuarie 2018. Ștefănești - centru administrativ al orașului, ; cuprinde un număr de 415 de gospodării cu 1290 de persoane. Ștefănești Sat – cuprinde 398 gospodarii cu 1111 de persoane, Bădiuți – cuprinde 258 gospodarii cu 888 persoane, Bobulești cuprinde un număr de 525 gospodarii cu o populație formată din 1427 persoane, aici aflându-se cele mai numeroase gospodării și familii, Stânca are 332 gospodarii cu 927de persoane.

Conform datelor calculate de Institutului Național de Statistică, populația stabilă a orașului Ștefănești era de 6094 locuitori la 1 ianuarie 2018. Dinamica populației în perioada 2000 – 2018 a fost constantă.

Conform datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, în orașul Ștefănești, majoritatea locuitorilor sunt români - 85,94% iar 8,90% din populație, sunt romi. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 93,17%, cu o minoritate de romano-catolici si neo-protestanți. Pentru 3,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Evoluția populației în perioada 2015 – prezent, în cadrul orașului Ștefănești, județul Botoșani, prezintă o tendință ușor crescătoare.

Tabel nr. 5 Populația localităților aflate în imediata apropiere a ANP, și care sunt relevante din

punct de vedere al prezenței umane în interiorul ariei protejate

Nr.

Județ

Localitate / UAT

Sex

An de referință

Prezență estimată în sit

2015

2018

1.

Botoșani

Ștefanești

Total

5868

6094

0%

Masculin

2976

3134

Feminin

2892

2960

Natalitate

Deoarece în interiorul ariei protejate nu se află nicio localitate, datele privind natalitatea, conform ghidului de redactare, au fost omise în acest raport.

Tabel nr. 6 Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ANP

Nr.

Județ

Localitate / UAT

An de referință

An de analizat

-

-

Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul

Migrație

Migrația populației în și din orașul Ștefanești este sezonieră și se face în și dinspre Republica Moldova, în scop comercial localitatea Stânca reprezentând punct de trecere al frontierei România – Republica Moldova. Tranzitarea zonei de graniță se realizează pe lângă limita ariei naturale protejată. Fenomenul acesta nu are relevanță în raport cu aria naturală protejată deoarece, tranzitarea se face doar cu mijloace auto de transport, nefiind permisa trecerea pe jos a graniței.

Tabel nr. 7 Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în imediata apropiere a ariei

protejate, și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul ariei protejate

Nr.

Județ

Localitate / UAT

An de referință

An de analizat

-

-

1

Botoșani

Ștefănești

Nu este cazul

Nu este cazul

Utilități publice

Deoarece în interiorul ariei protejate nu se află nicio localitate, nu sunt date privind existența utilităților publice.

Efective de animale

În interiorul ariei protejate nu există localități și nici gospodării individuale. Efectivele de bovine și de ovine din UAT Ștefănești sunt prezentate în tabelul nr. 8.

Tabel nr. 8 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor

la anul 2018 pentru localitățile aflate în imediata apropiere a ANP, și care sunt relevante din punct de vedere al eventualei prezențe a animalelor domestice în interiorul ariei protejate

Principalele categorii de

animale

Județ

Localitate / UAT

Număr de animale

Localitatea de proven.

Permanente

Aduse din altă

localitate

Bovine

Botoșani

Ștefănești

1760

-

-

Porcine

Botoșani

Ștefănești

1091

-

-

Ovine

Botoșani

Ștefănești

5898

-

-

Păsări

Botoșani

Ștefănești

19736

-

-

Date privind activitățile economice

Distribuția

tuturor

formelor

de

organizare

pentru

desfășurare

a

activităților economice: SRL, SA, asociații familiale, asociații producători, active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru UAT Ștefănești sunt prezentate in tabelul nr. 9.

Pe suprafața ariei naturale protejate nu se desfașoară activități economice.

Tabel nr. 9

Date privind activitățile economice

Domeniul de activitate

Forma de organizare

Județ

Localitate / UAT

Număr societăți

comerciale

Agricultură, Silvicultură și Pescuit

SRL, ÎI

Botoșani

Ștefănești

26

Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate

Industrie și alimentație publică

Factorii interesați

Factorii interesați relevanți în raport cu aria naturală protejată sunt prezentați în tabelul nr. 10.

Tabel nr. 10 Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și

implică cu privire la aria naturală protejată

Nr.

Denumire factor interesat

Tip / Aria de interes

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

1.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Autoritate de Mediu / Administrarea ariilor naturale protejate / ANANP / Implementarea Planului de

management, monitorizare, control

2.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agentia pentru Protecția Mediului Botoșani

Autoritate de Mediu / Administrarea ariilor naturale protejate

Autoritate

de

Mediu/Reglementare/

Implementarea

politicilor de mediu la nivel local

3.

Garda

Națională

de

Mediu,

Comisariatul Județean Botoșani

Autoritate de Mediu / Inspecția și controlul aplicării

legislației de mediu la nivel local

4.

Serviciul teritorial al poliției de

Frontieră, Sector Stânca

Autoritate ordine publică / Ordine și control,/

supraveghere trafic în zona de granită

5.

Inspectoratul de Poliție al județului

Botoșani

Autoritate ordine publică / Ordine și control, urmărire

penală

6.

Inspectoratul de Jandarmi Județean

Botoșani

Autoritate ordine publică / Ordine publică

7.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență

Botoșani

Autoritate de control și servicii / Asigurarea securității

la incendii și alte catastrofe naturale sau de altă natură

8.

Agenția Natională Apele Române,

Exploatarea Complexă Stânca Costești

Administrarea apelor / Proprietar teren

Autorități ale administrației publice locale

9.

Consiliul Județean Botoșani

Autoritate locală administrativă / Planificare teritorială

și strategică, Administrarea drumurilor județene

10.

Instituția Prefectului Județului Botoșani

Reprezentant al Guvernului pe plan local / Asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor de Guvern, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii

publice

11.

Primăria Orașului Ștefănești

Rol în planificarea teritorială și strategică

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

12

Populația

locală

din

comunitatea

limitrofă ariei protejate

Utilizatori de resurse naturale

Nr.

Denumire factor interesat

Tip / Aria de interes

13.

Reprezentanți mass-media

Informare și conștientizare publică

Administratori fond forestier

14.

Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Direcția Silvică Botoșani,

Ocolul Silvic Trușești

Administrativ

Gestionari fonduri de vânătoare și pescuit

15.

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi - AJVPS, Botoșani,

gestionarul Fondului cinegetic 25

Administrator fond cinegetic / Gestionarea fondurilor de vânătoare și managementul faunei de interes cinegetic

Universități și alte unități de cercetare

16.

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

din Iași – Facultatea de Biologie

Instituție de învățământ superior / Educațional, științific

și administrativ

Educație

17.

Școlile din comunitatea limitrofă ariei

protejate

Educație / Informare, conștientizare, activități educative

Organizații neguvernamentale

18.

Fundația Corona

ONG / Protecția mediului și a naturii/ Elaborator Plan

de management

Analiza factorilor interesați

Tabel nr. 11

Nr.

Denumire factor interesat

Tip / Aria de interes

Importanța

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

1

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Autoritate de Mediu / Administrarea ariilor

naturale protejate / ANANP / Implementarea Planului de management, monitorizare, control

Ridicată

2

Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agentia pentru

Protecția

Mediului

Botoșani

Autoritate de Mediu / Administrarea ariilor naturale protejate

Autoritate de Mediu/Reglementare/ Implementarea

politicilor de mediu la nivel local

Ridicată

3

Garda Națională de Mediu,

Comisariatul Județean Botoșani

Autoritate de Mediu / Inspecția și controlul aplicării legislației de mediu la nivel local

Medie

4

Serviciul teritorial al poliției de

Frontieră, Sector Stânca

Autoritate ordine publică / Ordine și control,/

Control trafic în zona de granită

Ridicată

Nr.

Denumire factor interesat

Tip / Aria de interes

Importanța

5

Inspectoratul de Poliție al

județului Botoșani

Autoritate ordine publică / Ordine și control,

urmărire penală

Redusă

6

Inspectoratul

de

Jandarmi

Județean Botoșani

Autoritate ordine publică / Ordine publică

Redusă

7

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani

Autoritate de control și servicii / Asigurarea securității la incendii și alte catastrofe naturale

sau de altă natură

Medie

8

Agenția

Natională

Apele

Române, Exploatarea Complexă Stânca Costești

Administrarea apelor / Proprietar teren

Ridicată

Autorități ale administrației publice locale

9

Consiliul Județean Botoșani

Autoritate locală administrativă / Planificare teritorială

și

strategică,

Administrarea

drumurilor județene

Medie

10

Instituția Prefectului Județului Botoșani

Reprezentant al Guvernului pe plan local / Asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor de Guvern, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii

publice

Redusă

11

Primăria Orașului Ștefănești

Rol în planificarea teritorială și strategică

Ridicată

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

12

Populația

locală

din

comunitatea limitrofă ariei protejate.

Utilizatori de resurse naturale

Redusă

13

Reprezentanți mass-media

Informare și conștientizare publică

Redusă

Administratori fond forestier

14

Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Direcția Silvică Botoșani,

Ocolul

Silvic

Trușești

Administrativ

Medie

Gestionari fonduri de vânătoare și pescuit

15

Asociația Județeană a Vânătorilor

și

Pescarilor

Sportivi - AJVPS, Botoșani,

Administrator fond cinegetic / Gestionarea fondurilor de vânătoare și managementul

faunei de interes cinegetic

Medie

Nr.

Denumire factor interesat

Tip / Aria de interes

Importanța

gestionarul Fondului cinegetic

25

Universități și alte unități de cercetare

16

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași – Facultatea de

Biologie

Instituție de învățământ superior / Educațional, științific și administrativ

Ridicată

Educație

17

Școlile

din

comunitatea

limitrofă ariei protejate

Educație / Informare, conștientizare, activități

educative

Redusă

Organizații neguvernamentale

18

Fundația Corona

ONG / Protecția mediului și a naturii, informare, conștientizare/ Elaborator Plan de

management

Medie

Utilizarea terenului

În aria naturală protejată, suprafața cea mai mare este dată de pădurea matură cu arbuști, categorie ce ocupă 0,14 ha, reprezentând 47,11% din întreaga suprafață a sitului. Stâncăriile sunt cea de-a doua categorie ca suprafață. Importanța acestei categorii este dată de faptul că este specifică dezvoltării speciei

Schivereckia podolica . Stâncăriile ocupă o suprafață de 0,13 ha, fiind specifice pentru 42,06% din suprafața sitului. Pășunile secundare fără arbori și arbuști ocupă o suprafață de 0,03 ha, suprafață specifică pentru 10,82% din suprafața sitului.

Tabel nr. 12

Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.

Clasă CLC*)

Suprafață totală ocupată

[ha]

Ponderea din suprafața sitului [%]

1

2311 Pășuni secundare fără arbori și arbuști

0,03

10,82

2

3321 Stâncării

0,13

42,06

3

3243 Pădure matură cu arbuști

0,14

47,11

TOTAL

0,30

100

În anexa 3.12 a Planului de management este prezentată Harta utilizării terenurilor.

4.3. Situația juridică a terenurilor

Tipul de proprietate a terenului din aria naturală protejată este domeniul public al statului, in administrarea Agenției Nationale Apele Române, Exploatarea Complexă Stânca Costești.

Tabel nr. 13 Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

Domeniu

Ponderea din suprafața

ANP [%]

Domeniul public

domeniul public al statului

0

domeniul privat al statului

100

domeniul public al unităților administrativ-

teritoriale

0

domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale

Total domeniul public

100

În anexa 3.13 a Planului de management este prezentată Harta juridică a terenului.

Nr.

Administrator/gestionar

Perioada

Suprafața totală

[ha]

Detalii

1.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

0,30

Custode arie naturală protejată

2.

Agenția Natională Apele Române, Exploatarea

Complexă Stânca Costești

0,30

Proprietar teren

Administratori, gestionari și utilizatori Informații privind administratorii/gestionarii

Tabel nr. 14

Infrastructură și construcții

În interiorul ariei naturale protejate nu sunt construcții și alte elemente de infractructura. Aria naturală protejată nu este traversată de drumuri și alte căi de acces.

În zona limitrofă perimetrului ariei naturale protejate se afla drumul national 29D, un drum de acces aflat pe terenul Exploatării Complexe Stânca Costești, două clădiri, 4 stâlpi de susținere infrastructură electrică si o rigolă.

În anexa 3.14 a Planului de management este prezentată Harta insfrastructurii rutiere și căilor ferate.

În anexa 3.15 a Planului de management este prezentată Harta perimetrul construit al localităților.

În anexa 3.16 a Planului de management este prezentată Harta constucțiilor.

Pe teritoriul ariei naturale protejate nu exista locuințe. În tabelul nr. 15 este redată situația locuințelor existente la nivelul UAT Ștefănești.

Tabel nr. 15

Locuințe existente în anul 2018 grupate pe localități

Nr.

Județ

Localitate / UAT

An referință

2016

An de analizat

2018

1.

Botoșani

Ștefănești

2428

2432

Pe suprafața ariei naturale protejate nu se desfășoară activități economice. Nu s-au eliberat, pentru aceasta suprafață, autorizații de construire și nu sunt depuse cereri pentru avize/acorduri de mediu. În tabelul nr. 16 este redată situația la nivelul UAT Ștefănești.

Tabel nr. 16 Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și

localități și cereri de avize/acorduri de mediu

Categorii de construcții

Județ

Localitate / UAT

An referință

An de

analizat

2016

2018

Clădiri rezidențiale, exclusiv cele pentru

colectivități

Botoșani

Ștefănești

2

4

Clădiri pentru comerț

cu ridicata și cu amănuntul

Botoșani

Ștefănești

3

-

Alte clădiri

Botoșani

Ștefănești

3

-

Patrimoniu cultural

În interiorul ariei naturale protejate, nu există lăcașe de cult, tumuli funerari sau alte construcții elemente de patrimoniu.

Obiective turistice

Obiective turistice aflate în interiorul ANP

Tabel nr. 17

Nr.

Județ

Localitate / UAT

Obiective turistice

Tip

obiectiv turistic

Observații

1

Botoșani

Ștefănești, Stânca

Rezervația Stânca Ștefănești

Științific

Arie naturală protejată de interes național, rezervație naturală RONPA0243 Stânca Ștefănești, declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –